Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica

CEREREA SI OFERTA DE BANI

finante



+ Font mai mare | - Font mai mic



CEREREA SI OFERTA DE BANI

1. PRINCIPALII FACTORI CARE DETERMINA CEREREA DE BANI

Banii pot fi definiti ca un activ acceptat in general pentru efectuarea platilor[1]. Concret, banii sunt reprezentati prin numerar, bancnote si monede si prin depozitele bancare care pot fi transferate rapid intre conturi (de exemplu, prin emiterea unui cec).



Conceptia lui John Maynard Keynes a avut o influenta puternica asupra teoriei cererii de bani. Keynes a argumentat ca cererea globala de bani are doua componente principale: cererea de bani necesari pentru tranzactii si cererea speculativa de bani.

Cererea de bani pentru tranzactii

Cererea de bani pentru tranzactii apare datorita necesitatii de bani pentru a plati cumparaturile/achizitiile facute in mod curent. Desi salariile sunt platite lunar sau bilunar, banii sunt cheltuiti zilnic.

Marimea cererii de bani pentru tranzactiile uzuale depinde de venit. Persoanele cu venituri mai mari, avand la dispozitie sume mari de bani, au tendinta sa cheltuiasca mai mult (desi cresterea cheltuielilor este, in general, mai lenta decat a veniturilor).

In practica, majoritatea persoanelor nu cheltuiesc tot ce castiga, ci pastreaza o parte din bani, ca rezerva, pentru cheltuieli neprevazute (de exemplu, cheltuieli pentru anumite reparatii sau pentru ingrijirea sanatatii). Astfel, alaturi de cererea de bani pentru tranzactiile comerciale propriu-zise, apare si o cerere de bani datorita spiritului de prevedere. Aceste doua componente ale cererii de bani sunt, de obicei, considerate impreuna si sunt corelate direct cu marimea veniturilor.

Aceasta parte a cererii de bani poate fi exprimata prin relatia:

Lt-Lt (Y), unde Lt 0 (corelatie pozitiva)

(simbolul "L" provine de la lichiditate, in sensul mijloacelor banesti aflate in circulatie).

Aceasta formula prezinta cererea pentru tranzactii (inclusiv ca masura de prevedere), in functie de nivelul venitului (Y). Deci, cu cat nivelul veniturilor este mai mare, cu atat nivelul cererii de bani pentru tranzactii va fi mai mare.

Cererea speculativa de bani

Keynes a argumentat ca a doua componenta importanta a cererii de bani este legata de rata dobanzii (r) practicata in economie. Aceasta relatie poate fi exprimata astfel:

Ls T Ls (r), unde Ls < 0 (corelatie negativa)

In acest context, termenul "speculativ" se refera, de fapt, la posibilitatea achizitionarii de titluri de valoare (obligatiuni, actiuni, bonuri de tezaur etc.).

In consecinta, cererea speculativa de bani (Ls) este invers proportionala cu rata dobanzii (r). Cererea speculativa pentru bani este scazuta cand rata dobanzii este mare, iar cand rata dobanzii este scazuta, acest tip de cerere este mare. Keynes si-a extras concluzia dintr-un model simplificat al economiei, presupunand ca:

-banii sunt un activ nepurtator de dobanda (banii sub forma de numerar);

-principalul activ financiar din economie este obligatiunea pe termen lung, care aduce o anumita dobanda.

Cererea totala de bani

Cererea de bani este formata atat din cererea de bani pentru tranzactii (inclusiv componenta prudentiala) cat si din cererea speculativa pentru bani.

Cererea de bani pentru tranzactii (Lt) este direct proportionala (pozitiv corelata) cu nivelul veniturilor (Y): cu cat este mai mare nivelul veniturilor, cu atat mai mare va fi cererea de bani pentru tranzactii.

Cererea speculativa pentru bani este invers proportionala cu rata dobanzii (r): cand rata dobanzii este mare, cererea speculativa pentru bani este mica, si invers, cand rata dobanzii este scazuta, cererea monetara este mai mare. Cererea totala pentru bani (LB) va fi formata din cererea de bani pentru tranzactii plus cererea speculativa pentru bani:

LB=Lt + Ls

si se prezinta sub forma din diagrama de mai jos:

Rata dobanzii

 


L=Lt(Y) + Ls(r)


Cantitatea de bani ceruta / Y

 

 

 

  Lt

Figura 2.1. Cererea totala pentru bani

Deoarece cererea de bani pentru tranzactii (Lt) nu depinde de rata dobanzii, apare in acest grafic ca o suma fixa (dependenta de volumul veniturilor). In concluzie, cererea monetara este determinata de ponderea cheltuielilor in venitul total si de evolutia ratei dobanzilor: LB = f (Y, r).

2. OFERTA DE BANI

In termeni generali, oferta de bani este formata din numerar si depozite bancare. Oferta de bani, adica cantitatea de mijloace de plata pusa la dispozitia unei economii, este asigurata, de catre sistemul bancar care creeaza moneda si o pune in circulatie. Oferta de bancnote si monede este controlata de banca centrala din fiecare stat. In tara noastra Banca Nationala a Romaniei asigura si monitorizeaza emisiunea monetara[2].

Sursele ofertei de bani sunt: creantele fata de strainatate, creantele fata e stat si creantele fata de bancile comerciale (creante asupra economiei). In ceea ce priveste depozitele bancare, acestea au la baza depunerile bancilor, in conturile pe care le-au deschis. Pe baza capitalului si, mai ales, a depozitelor atrase, bancile pot acorda credite persoanelor juridice si fizice care solicita imprumuturi si care, la randul lor, vor depune cel putin o parte din banii primiti in cont, multiplicand astfel numarul si volumul depozitelor bancare.

Eficacitatea politicii monetare depinde de caracterul endogen sau exogen al ofertei de bani in raport cu sistemul economic. Daca oferta de bani este exogena, ea este fixata in afara sistemului economic de autoritatile monetare. Ea este, in aceasta ipoteza, autonoma in raport cu cererea de bani: agentii economici nebancari (familii, intreprinderi, administratii, etc.) nu exercita atunci nici o influenta asupra ofertei de bani.

Din contra, daca oferta de bani este endogena, inseamna ca agentii nebancari exercita asupra ofertei de bani o influenta certa prin comportamentul lor atunci cand se prezinta ca solicitatori de bani. In aceasta ultima ipoteza, oferta de bani nu mai este autonoma fata de cerere, si ea este creata: (1) din exterior (relatiile de plati); (2) de creante asupra statului si (3) de creante asupra economiei (credite acordate de bancile comerciale).

Masura in care politica monetara este eficace depinde de sincronizarea cererii si ofertei de bani, in legatura cu care se pot intalni urmatoarele situatii:

- daca cererea de bani este stabila si daca ea determina oferta de bani, politica monetara va fi lipsita de eficacitate;

- daca cererea de bani este stabila si daca oferta de bani este exogena (autonoma fata de cerere), este deci in mainile autoritatilor monetare, politica monetara poate avea o foarte mare eficacitate (teza lui Milton Friedman care propune o rata anuala de variatie a masei monetare in circulatie de 3-5% pe termen scurt si de 2-3% pe termen lung);

- daca cererea monetara prezinta o anumita instabilitate si daca oferta de bani depinde, cel putin in parte, de autoritatile monetare, politica monetara poate avea o eficacitate limitata.

In realitate, numai examinarea concreta a ofertei si cererii de bani dintr-o economie permite a concluziona asupra marimii eficacitatii politicii monetare.

Forma generala a functiei ofertei de bani este:

M = f(X;R;T;B;Y)

in care,

M = oferta globala sau stocul nominal de bani;

X = o variabila reprezentativa a politicii monetare (volumul bazei monetare, importanta rezervelor minime obligatorii ale bancilor, rata scontului etc.);

R = o variabila reprezentativa a principalelor marimi financiare (rata dobanzii pentru titlurile de stat, pentru depozite si pentru titlurile emise de intermediarii financiari);

Y = o variabila reprezentativa a marimilor reale ale economiei (produs national, investitii globale etc.);

T,B = suma totala a depozitelor la termen, a titlurilor de stat si a altor titluri constituind inlocuitoare ale depozitelor la vedere.

Aceasta functie defineste oferta de bani pe termen scurt ca raspuns la modificarile rezervelor bancilor. Pe termen lung, functia ofertei de bani se exprima ca fiind dependenta de Y:

M = f(Y)

Forma de mai sus a functiei ofertei de bani arata ca variabilele caracteristice ale politicii monetare, ca si oferta de moneda, sunt determinate de variabilele reale ale economiei. Conform acestei ultime formule, oferta de bani este pasiva si nu exercita, cel putin pe termen lung, nici o influenta decisiva asupra economiei.



Ionescu C. L.(coordonator) - Economia si rolul bancilor, vol.I, Editura Economica, Bucuresti, 1997, pag.173

Hoanta N. - Bani si banci, Editura Economica, Bucuresti, 2001, pag.73



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2934
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved