ORGANIZAREA, FUNCTIONAREA SI ROLUL CONTROLULUI FISCALITATII DUPA REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989

ORGANIZAREA, FUNCTIONAREA SI

ROLUL CONTROLULUI FISCALITATII

DUPA REVOLUTIA DIN DECEMBRIE 1989

Stadiul actual de dezvoltare economica a Romaniei

Romania, inainte de anul 1989, nu a avut un sistem fiscal propriu-zis, veniturile bugetare nefiind create prin intermediul impozitului, ci prin preluarea automata a beneficiilor intreprinderilor, a impozitelor pe salarii platite de catre stat.

Inlocuirea sistemului economic in decembrie 1989, a determinat si inlocuirea modalitatii de procurare a veniturilor bugetare, printr-o reforma fiscala. Aceasta reforma fiscala a impus constituirea unui sistem fiscal apt sa-i asigure veniturile aprobate prin bugetul de stat, folosind impozitele si indeosebi a impozitelor indirecte ca parghii ale politicii fiscale la nivel macroeconomic si ca mijloace prin care sa se asigure presiuni suportabile de catre contribuabili la nivel microeconomic.

Ca noul sistem fiscal, creat pentru realizarea obiectivelor reformei fiscale in Romania sa-si asigure indeplinirea scopurilor economico-sociale propuse, este necesar ca sistemul in cauza sa fie canalizat in urmatoarele directii mai principale:

asigurarea eficientei acestui nou sistem fiscal, prin practicarea unui tratament fiscal nediferentiat, prin largirea bazei de impozitare si practicarea unor rate scazute, folosirea unor taxe protectioniste de stimulare a dezvoltarii economice sau pentru dotarea unor sectoare de activitate;

asigurarea flexibilitatii sistemului fiscal, prin adoptarea de deciizii si folosirea unor mijloace eficiente de combatere a coruptiei.

asigurarea stabilitatii sistemului fiscal, prin eliminarea deselor schimbari a regulilor si ratelor de impozitare pentru majorarea veniturilor bugetului;

sistemul fiscal sa fie elastic, in sensul de a se adapta cu usurinta la nevoile bugetare, fara a afecta nefavorabil intreaga masa de contribuabili;

noul sistem fiscal sa asigure echitatea sociala; astfel incat prin ratele de impozitare diferentiale sa protejeze veniturile categoriilor defavorizate ale societatii;

sistemul fiscal tehnic sa aiba un randament ridicat prin cuprinderea intregii materii impozabile, sa nu presupuna cheltuieli mari de percepere a impozitelor, sa se adreseze tuturor contribuabililor si sa nu fie susceptibil de evaziune fiscala etc.

Actualul sistem fiscal romanesc a dovedit in ultimul timp ca nu are capacitatea de a satisface nevoile bugetului, exercitiile bugetare din ultimii ani incheinndu-se cu deficite bugetare importante. Aceste deficite au fost rezultatul insuficientei sistemului fiscal si nu al obtiunilor politice referitoare la organizarea si dezvoltarea economiei nationale, adica sistemul fiscal actual a reflectat si situatia precara a economiei romanesti din aceasta perioada.

Sistemul fiscal actual, trebuie imbunatatit pe baza unor analize multiple si complexe care sa corespunda cerintelor impuse de reforma economica romanerasca. Distorsiunile economice cresc odata cu majorarea cotelor de impozit, situatie care poate fi contracarata prin largirea sferei de aplicare a impozitelor, mai exact a bazei de impozitare la nivel global, in scopul imubunatirii caracterului neutru al fiscalitatii si al infaptuirii echitatii fiscale.

Statele cu economie de piata isi inscriu veniturile si cheltuielile, de regula pe o perioada de un an, intr-un document numit buget de stat, care devine lege dupa ce este dezbatut in Parlament.

Sub aspect economic acest buget, exprima relatiile in forma baneasca, ce iau nastere in procesul de repartitie a Produsului Intern Brut.

In conditiile economiei de piata statul neavand posibilitatea de a interveni prin metode administrative in activitatea sectorului privat, utilizeaza anumite parghii economico-financiare, monetare si valutare prin care influenteaza activitatea agentilor economici.

Lucrarea de fata este rezultatul interesului pe care-l prezinta perioada de tranzitie la economia de piata a Romaniei dupa Revolutia din Decembrie 1989, cand problemele economico-financiare au valente noi specifice tarii noastre.

Tranzitia la economia de piata a Romaniei si a celorlalte tari, impune adaptarea corespunzatoare a sistemului financiar, a parghiilor, a instrumentelor financiare, a institutiilor, tehniciilor si metodelor de lucru, a reglementarilor juridice, cu caracter economico-financiar,la conditiile noi create.

In procesul de dezvoltare se accentueaza permanent relatiile de dependenta dintre economiile nationale a acestor tari, ceea ce impune luarea de masuri pentru armonizarea acestor relatii in asa fel ca instrumentele financiare si alte parghii folosite sa nu prejudicieze interesele vreuneia din aceste state.

In acest context Romania a luat si va lua in continuare masuri pentru eliminarea diferendelor si distorsiunilor existente in legislatia financiara, in scopul alinierii la cea existenta in statele din Uniunea Europeana.

De asemeni, prin prezenta lucrare se urmareste sa se scoata in evidenta unele masuri pe care le-a luat Romania si pasii pe care urmeaza sa-i faca in domeniul financiar, economic si fiscal pentru armonizarea relatiilor cu toate statele din Uniunea Europeana.

Pe langa prezentarea actualei legislatii fiscale din Romania, aceasta lucrare scoate in evidenta si influenta impozitelor si indeosebi a celor indirecte atat la nivel microeconomic, cat si la nivel macroeconomic.

Agentii economiei din Romania isi desfasoara activitatea in prezent intr-un mediu de piata concurential bazat pe un cadru juridic adecvat. Acest cadru juridic impune necesitatea introducerii unui sistem de control financiar riguros care sa apere in aceiasi masura interesele salariatilor, actionarilor si ale statului.

Pentru dinamizarea activitatii agentilor economici, organizarea si functionarea unui sistem de control financiar s-a dovedit a fi o necesitate. Acest sistem de control financiar a fost reflectat intr-o legislatie adaptata la conditiile noi aparute in Romania imediat dupa Revolutia din Decembrie 1989, legislatie care a continuat sa se perfectioneze in functie de cerintele perioadei de tranzitie la economia de piata.

In prezent, sistemul de control financiar din Romania este format din trei componente care se interconditioneaza reciproc si anume:

controlul financiar suprem, care este un control al organelor legislative;

controlul financiar al statutului care este exercitat de organul executiv;

controlul financiar propriu al ordonatorilor de credite si al agentilor economici;

Controlul financiar din Romania este exercitat de Curtea de Conturi care functioneaza pe langa Parlamentul Romaniei (cu subunitati in teritoriu), de Ministerul Finantelor (Garda Financiara si Directia Generala a controlului Financiar de Stat cu subunitati in teritoriu).

Controlul fiscal, este instrumentul prin care se realizeaza supravegherea modului de determinare si de asigurare a resurselor financiare publice, care in majoritate reprezinta venituri fiscale respectiv impozite si taxe.

Acest control se organizeaza si functioneaza la nivelul Directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti si se exercita de catre inspectorii fiscali din Directiile Controlului de Stat judetene si a municipiului Bucuresti, prin inspectorii fiscali din Administratiile Financiare, prin comisarii Garzii Financiare etc.

Directiile Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat judetene, unitatile subordonate (administratii financiare, municipale, circumscriptii financiare orasenesti, perceptii rurale) si Directria Generala Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a Municipiului Bucuresti (cu administratiile financiare de sectoare), au in domeniul fiscal urmatoarele atributii:

stabilirea corecta si indeplinirea integrala si la termen a obligatiilor fata de stat:

corectarea si completarea bilanturilor si varsarea la buget a veniturilor ce rezulta din aceste operatiuni etc.

Garda Financiara care este organizata in cadrul Ministerului Finantelor cu sectii teritoriale, urmareste aplicarea legilor fiscale si a reglementarilor vamale; in scopul depistarii sustragerilor de la plata taxelor si impozitelor, impiedicarea contrabandei si a evaziunii fiscale. De asemeni comisarii Garzii Financiare au dreptul sa efectueze controale in localurile si incintele in care se produc, depoziteaza, se comercializeaza sau se desfasoara activitati care fac obiectul impozitarii, verifica autenticitatea documentelor justificative pe timpul transportului, corectitudinea operatiilor din registre sau din oricare documente din care rezulta indeplinirea obligatiilor fiscale; sa efectueze perchezitii in localurile publice si particulare atunci cand sunt indicii ca in acele locuri sunt ascunse marfuri sau instalatii cu care se fabrica produse fara indeplinirea obligatiilor fiscale sau daca se comit alte fraude fiscale; sa confiste obiectele sau produsele sustrase de la plata impozitelor si taxelor si a caror fabricatie si desfacere este interzisa.

Directia Generala a Controlului Financiar de Stat este condusa de un director general si directori adjuncti iar directiile corespunzatoare de la judete sunt conduse de un director general, director general adjunct, director.

Garda Financiara este condusa de un comisar general cu atributii de comanda executiva. Activitatea Garzii Financiare este coordonata de un comandament subordonat unui secretar de stat din Ministerul Finantelor.

La nivelul judetelor Directiile Controlului Financiar de Stat si sectiile Garzii financiare intra in structura organizatorica a Directiilor Generale ale Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat.

Principalele impozite indirecte din Romania, dupa Revolutia din Decembrie 1989

Impozitele indirecte, sunt acele impozite care se aseaza asupra vanzarii de bunuri sau asupra prestarilor de servicii. Impozitele indirecte nu se stabilesc direct si nominal asupra contribuabililor.

In vederea stabilirii locului si rolului impozitelor indirecte in cadrul tuturor naturilor de venituri ce se incaseaza la bugetul de stat exemplificam o schema a resurselor bugetului administratiei centrale, cuprinzand cifrele aprobate prin Legea nr.36 pentru anul 1999:

in md.lei

Venituri totale  86,9

Din care:

1. Venituri curente  82,1

din care:

a) venituri fiscale  78,2

din care:

- impozite directe  22,1

din care:

- impozit pe profit 11,2

- impozit pe salarii 8,2

- impozite indirecte 56,2

din care:

- taxa pe valoarea adaugata 28,0

- taxe vamale 9,0

- accize si impozit pe circulatie 17,6

b) venituri nefiscale  3,8

2. Venituri din capital  3,6

Incasari din rambursarea

imprumuturilor acordate 1,1

Este elocventa ponderea impozitelor indirecte in totalul veniturilor bugetare pe anul 1999, care este de 65%, comparativ cu ponderea impozitelor care este de numai 27%.

In tarile dezvoltate aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetare este de regula mult mai mic decat cel al impozitelor directe. Ponderea impozitelor indirecte in totalul incasarilor fiscale este diferita de la o tara la alta.

In schimb in tarile in curs de dezvoltare, ponderea impozitelor indirecte este mai mare decat cea a impozitelor directe.

Preferinta majoritatii tarilor in curs de dezvoltare pentru impozitele indirecte, este determinata de nivelul redus al veniturilor realizate de tarani si de societatile comerciale mici si mijlocii.

De asemeni, aceste venituri bugetare indirecte sunt adesea nesigure datorita faptului ca evidenta veniturilor si cheltuielilor la unitatile mici si mijlocii se conduce greoi, costul perceperii impozitelor indirecte este relativ ridicat etc.

In acelasi timp, sistemul de impunere a consumului de bunuri si de servicii corespunde atat unor interese interne, cat si intereselor unor firme straine care si-au construit singure sau impreuna cu firme romanesti, unitati de productie ori de comercializare pe teritoriul tarilor in curs de dezvoltare.

Coele utilizate pentru calcularea impozitelor indirecte nu sunt diferentiate in functie de averea, venitul sau situatia personala a celui care cumpara marfuri sau apeleaza la servicii.

Drept urmare, sistemul de impozitare indirecta lasa falsa impresie ca afecteaza in aceiasi masura veniturile tuturor paturilor sociale, ca ar asigura o repartitie echitabila a sarcinilor fiscale.

In realitate impozitele indirecte afecteaza in mod deosebit pe cei cu venituri mici, deoarece aceasta natura de impozit se percepe de regula la vanzarea bunurilor de larg consum. Daca raportam impozitele indirecte la veniturile realizate de diferite categorii sau grupuri sociale rezulta ca ponderea acestor impozite in venituri este cu atat mai mare cu cat veniturile realizate de aceste categorii sociale sunt mai mici.

Repartizarea impozitelor indirecte pe subiecte impozabile are loc nu pe baza veniturilor realizate ci in functie de consumul personal al fiecarui membru al societatii.

Datorita discrepantei dintre marimea veniturilor diferitelor categorii sociale si tinand seama de raportul intre veniturile si cheltuielile diferitelor paturi sociale se constata ca impozitele indirecte au un pronuntat caracter regresiv. Ca urmare impozitele indirecte nu afecteaza veniturile nominale a diferitelor categorii sociale-asa cum o face impozitul direct, ci impoozitul indirect afecteaza doar veniturile reale micsorand puterea de cumparare a consumatorului, deci contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei.

In urma infiintarii unui impozit indirect asupra unei anumite marfi, consumatorul isi va procura o cantitate mai mica din marfa respectiva fata de cantitatea pe care putea sa o cumpere inainte de infiintarea acestui impozit indirect. Impozitul indirect are deci si un caracter inechitabil, deaorece nu s-a stabilit un minim de venit neimpozabil si nici nu sunt prevazute inlesniri pentru anumite persoane cu copii multi, cu multe persoane in intretinere, care sufera de handicap etc.

Calculele efectuate de specialistii din domeniul fiscal scot in evidenta caracterul regresiv si cel inechitabil al impozitelor indirecte, care conduc la impovararea in mai mare masura a familiilor sarace comparativ cu familiile bogate.

Asa cum am explificat mai sus, in structura veniturilor bugetului de stat pe anul 1999, impozitele indirecte din tara noastra sunt:

taxa pe valoarea adaugata;

accizele si impozitul pe circulatie;

taxele vamale;

alte taxe prevazute de lege;

In perioada in care economia unui stat inregistreaza un curs ascendent impozitele indirecte au un randament fiscal mai ridicat, iar in perioadele de criza, cand productia si consumul cresc mai lent incasarile din impozite indirecte scad periclitand echilibrul bugetului de stat. Deci se poate retine ca impozitele indirecte inregistreaza cresteri sau descresteri direct proportionale cu cele ale dezvoltarii economice a unei tari.

Impozitele indirecte prezinta numeroase avantaje pentru stat, dintre care mentionam:

are intotdeauna un randament fiscal ridicat, fiind platit in mod obligatoriu de catre toti beneficiarii operatiunilor supuse impoozitarii.

nu reclama cheltuieli mari de percepere:

nu sunt susceptibile de evaziune fiscala;

este un impozit cu stabilitate, nefiind supus oscilatiilor determinate de conjucturi economice;

este elastic intrucat poate fi majorat sau micsorat prin modificarea cotei de impozitare in functie de nevoile concrete ale bugetului de stat etc.

Impozitele indirecte prezinta dezavantaje pentru contribuabili, deoarece ele determini scaderea nivelului de trai al populatiei. De asemeni, contribuabilii nu cunosc marimea cotelor de impozite indirecte, ei nu simt ca odata cu plata marfii sau a serviciului de care a beneficiat au platit si impozite indirecte. Impozitele indirecte sunt instrumente fiscale prin care statul exercita o constrangere economica a contribuabililor, cu efecte nefavorabile asupra starii sociale a unie categorii a populatiei.

Obiective specifice ale controlului fiscal asupra impozitelor indirecte

3.1. Taxa pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit de consum, incorporat in pretul de vanzare al produselor si serviciilor si platit de consumatorul final. Agentul economic detine o pozitie intermediara fiind atat consumator si plateste TVA asupra cumpararilor de bunuri si servicii cat si vanzator si colecteaza TVA asupra vanzarilor de bunuri si servicii.

Controlul fiscal in domeniul taxei pe valoarea adaugata se axeaza in principal asupra urmatoarelor obiective:

verificarea si identificarea operatiilor cuprinse in sfera de aplicare a TVA: livrari de bunuri mobile, prestari de servicii si operatii asimilate acestora, transfer de bunuri imobile, importuri de bunuri si servicii.

Verificarea si identificarea operatiilor necuprinse in sfera de aplicare a TVA: livrari de bunuri si prestari de servicii efectuate de asociatii fara scop lucrativ, orgnizatii cu caracter religios, organizatii sindicale, institutii publice.

In cadrul operatiilor cuprinse in sfera de aplicare a TVA vor fi identificate:

operatiile impozabile obligatoriu, privind vanzarile de bunuri si prestarile de servicii la fiecare stadiu al circuitului economic, pana la consumatorul final inclusiv;

operatiile la care se aplica cota zero, situatie in care, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile:

operatiile scutite de plata TVA, care rezulta din activitatea specifica autorizata, efectuata de unitati sanitare, de stiinta, invatamant, cultura, sport, persoane fizice care presteaza munca la domiciliu, liber profesionistii autorizati, gospodariile agricole individuale si asociatiile de nevazatori, handicapati, cantinele de pe langa unitaile de invatamant, institutii bancare, financiare, de asigurari etc.operatii de import scutite de plata TVA.

Verificarea datelor privind inregistrarea contribuabilului ca platitor de TVA: 15 zile de la data inceperii activitatii sau a schimbarii conditiilor de exercitare a acesteia;

Verificarea exigibilitatii TVA: in functie de data faptului generator. Vor fi luate in considerare cazurile de derogare de la aceasta regula generala. Obligatia platii taxei pe valoarea adaugata ia nastere la data efectuarii livrarii de bunuri mobile, transferului proprietatii bunurilor imobiliare si prestarii serviciilor. In cazul livrarii sau executarii partiale de servicii, obligatia de lata se determina corespunzator bunurilor livrate sau serviciilor prestate. Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii cu plata in rate, precum si cele care iau nastere la decontari sau incasari succesive, faptul generator intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, dupa caz, la data prevazuta pentru plata ratelor. In cazul urmatoarelor operatii, obligatia platii TVA ia nastere la:

data inregistrarii declaratiei vamale, in cazul importurilor de bunuri, sau la data receptiei de catre beneficiari, pentru serviciile din import;

data vanzarii bunurilor catre beneficarii in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau consignatie;

data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea unor bunuri achizitionate sau fabricate de agentul economic pentru folosirea sub orice forma sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit:

data documentelor prin care se confirma prestarea de catre agentii economici a unor servicii, cu titlu gratuit, pentru persoane fizice sau juridice;

data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vandute prin masini automate.

Taxa pe valoarea adaugata este exigibila pentru livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobiliare, prestarile de servicii si pentru operatiunile specificate anterior la realizarea faptului generator. Prin derogare, atunci cand emiterea facturii sau a unui document legal aprobat are loc inaintea momentului in care bunurile au fost livrate, expediate sau puse la dispozitia cumparatorului, TVA este exigibila la data emiterii documentelor respective. In cazul prestarilor de servicii, inclusiv lucrari imobiliare, la care se incaseaza avansuri sau se fac decontari succesive cu autorizarea organului fiscal competent, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura sau alt document inlocuitor.

Plecand de la regula generala ca faptul generator si exigibilitatea TVA iau nastere la data livrarii bunurilor, organul de control trebuie sa urmareasca eventualele cazuri de facturare cu intarziere mare a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii, cazuri care conduc la intarzierea evidentierii TVA colectata si la reducerea TVA de plata aferenta perioadei respective. Conform normelor legale in vigoare, agentii economici furnizori sunt obligati ca pentru bunurile livrate cu aviz de insotire sa emita facturi in termen de trei zile lucratoare de la data livrarii si sa le trimita clientilor. Orice facturare care se realizeaza in lunile urmatoare livrarii efective a bunurilor conduce la micsorarea TVA platita la bugetul de stat, ceea ce impune din partea organului de control recalcularea taxei, a majorarilor de intarziere si aplicarea prevederilor Legii nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, articolul 17, litera b si articolul 18.

Respectarea termenului de plata a TVA si anume:

taxa datorata se achita,conform decontului intocmit lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare prin virament, CEC sau numerar, la organul competent sau la bancile comerciale, dupa caz. Prin derogare, platitorii de TVA, care, conform normelor legale, depun deconturi la alte termene decat lunar, au obligatia sa plateasca suma datorata, in conditiile si la termenele aprobate de Guvern;

TVA aferenta bunurilor din import definitiv se achita la organul vamal, potrivit regimului in vigoare privind plata taxelor vamale. Prin derogare, se suspenda plata TVA la organele vamale, pe termen de 60-120 zile, pentru utilajele, instalatiile, echipamentele, masinile industriale si agricole care sunt importate pentru efectuarea si derularea investitiilor, prin care se realizeaza o unitate productiva noua, se dezvolta capacitatile existente sau se retehnologizeaza fabrica, sectii, ateliere, precum si pentru materiile prime prevazute la lista anexa a O.G. nr.2/20.01.1998. Verificarea dreptului de a beneficia de suspendarea platii TVA in vama se face prin certificat eliberat in conditii stabilite de Ministerul Finantelor;

Plata TVA aferenta bunurilor de import introduse in tara in regim de leasing, se achita corespunzator sumelor si termenelor de plata prevazute in contractele incheiate pentru perioada de leasing. In situatia in care, la expirarea perioadei de leasing, bunurile trec in proprietatea beneficiarului, TVA se datoreaza pentru suma negociata de parti, in plus fata de suma prevazuta in contractul de leasing;

in cazul incetarii activitatii, TVA datorata bugetului de stat se achita concomitent cu cererea inaintata organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platititor de TVA.

Verificarea modului de folosire si gestionare a formularelor comune si specifice TVA: Agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile au obligatia asigurarii conditiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul TVA, iar cei care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, activitati hoteliere, prestari de servicii catre populatie, au obligatia instalarii aparatelor de marcat care sa corespunda cerintelor pentru aplicarea TVA.

Corelarea datelor privind TVA datorat si virat, documentele de plata, diferentele constatate. Se verifica realitatea tuturor intrarilor de produse, servicii, marfuri, urmarindu-se, in situatii deosebite, prin verificari incrucisate (la furnizor si la cumparator) daca nu s-a recurs la documente si operatiuni fictive. Dupa verificarea intrarilor (cumpararilor), urmeaza verificarea modului de facturare a produselor, serviciilor, marfurilor (a iesirilor) de catre agentul economic controlat, in scopul urmarii cazurilor in care s-a recurs la inscrierea de cantitati mai mici decat cele livrate si/sau a unor preturi diminuate fata de preturile normale ale pietii, diminuandu-se in acest mod TVA colectata, cu urmari directe in determinarea TVA de la buget, micsorand-o sau anuland-o.

Verificarea bazei de impozitare pentru TVA in functie de:

preturile negociate intre vanzator si cumparator, precum si alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrarile de bunuri si care nu au fost cuprinse in pret. Aceste preturi cuprind si accizele stabilite conform normelor legale;

tarifele negociate pentru prestarile de servicii;

suma rezultata prin aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri, pentru operatiunile de intermediere;

preturile de piata, sau in lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agentii economici pentru folosinta proprie ori predate sub diferite forme angajatilor sau altor persoane:

valoarea in vama, determinata conform legii, la care se adauga taxa vamala alte taxe si accize datorate pentru bunurile si serviciile din import;

preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinta proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice.

Nu se cuprind in baza de impozitare: remizele sau reducerile de pret acordate de furnizor, sumele platite cu titlu de penalitate si dobanzile percepute pentru plati cu intarziere.

In situatia in care agentii economici cer restituirea TVA virat in plus la bugetul de stat, se realizeaza in prealabil un control asupra modului de evidentiere si plata, se verifica daca au fost sau daca trebuiesc achitate amenzi sau penalitati de intarziere.

Aplicarea de sanctiuni fiscale: amenda, conform legii pentru:

nedepunerea la termen la organele fiscale a declaratiei de inregistrare sau de scoatere din evidenta ca platitor de TVA si a decontului TVA;

refuzul de a furniza organelor fiscale toate informatiile necesare stabilirii TVA;

Verificarea modului de aplicare a cotei de impozitare. Cotele de TVA au suferit modificari din 1992 pana in prezent, in functie de politica economica a Guvernului Romaniei. Cota cea mai mare si cu pondere de 22% s-a aplicat pentru operatiunile privind transferul de bunuri mobiliare si prestarile de servicii din tara si din import, iar cotele reduse de 11% si 0 (zero) au fost aplicate conform listei aprobate de Guvern, asupra unor operatiuni prioritare la perioada respectiva. Cotele de 18%, cota redusa de 9% si cota 0 (zero) au exprimat de asemeni politica Guvernului Romaniei intr-o perioada data.

Potrivit Ordonantei Guvernului nr.215/1999 (publicata in Monitorul Oficial nr.649/XII.1999), unele prevederi ale O.G.nr.3/1992 si ale actelor normative care au completat-o ulterior, referitor la cotele de TVA, au fost modificate dupa cum urmeaza:

sunt scutite de TVA livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata efectuata in tara de unitati sanitare inclusiv cele veterinare, unitati de invatamant, unitati de cercetare, dezvoltare, inovare, gospodariile agricole individuale, cantinele organizate pe langa institutiile publice, societatile de investitii financiare etc. cum si agentii economici si alte organizatii care realizeaza o cifra de afaceri sub 50 milioane de lei anual.

De asemeni sunt scutite de TVA combustibilul pentru consum casnic (lemne de foc, carbuni si gaze naturale), energie electrica pentru consum casnic, energie termica pentru consum casnic, apa si canalizarea daca sunt livrate pentru populatie, camine de batrani, asezaminte pentru copii, lucrarile de constructii reparatii si amenajari la monumente, incasarile si taxele de intrare la muzee, castele, targuri, editarea cartii scolare, articole de imbracaminte pentru copii sub 1 an etc. Aceste scutiri se aplica incepand cu 1 martie 2000.

sunt scutite de plata taxei pe valoarea adaugata bunuri din import care sunt scutite de taxe vamale: reparatiile de nave si aeronave efectuate in strainatate,etc.

se va aplica cota de 19% pentru operatiunile privind livrarile de bunuri, transferurile imobiliare si prestarile de servicii din tara si din import;

se va plica cota 0 (zero) pentru exportul de bunuri, efectuat de agentii economici cu sediul in Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise in banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei, pentru transportul international de persoane in si din strainatate, efectuat prin curse regulate de agentii economici autorizati cum si prestarile de servicii aferente.

De asemeni se aplica cota 0 (zero), transportului de marfa si persoane efectuat cu nave si aeronave romanesti, comandate de beneficiari cu sediul in strainatate, reparatiile la mijloacele de transport contractate cu beneficiarii din strainatate, bunurile si serviciile finantate direct din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile etc.

3.2. Accizele la produsele din import si din tara precum impozitul la productia interna de titei si gazele naturale, alte taxe indirecte: controlul fiscal se focalizeaza asupra urmatoarelor aspecte:

identificarea agentilor economici persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate care produc, importa, comercializeaza produsele prevazute in anexa la legea 22/1994 modificate prin OG nr.82/1997;

identificarea agentilor economici autorizati care produc si comercializeaza titeiul din productia interna, precum si gazul metan, gazul de sonda si amestecul de gaze naturale din productia interna si import;

identificarea societatilor comerciale autorizate pe baza de licente sa organizeze si exploateze jocuri de noroc;

Verificarea inregistrarilor agentilor economici platitori de accize sau alte taxe indirecte la organele fiscale teritoriale.

Verificarea modului de calcul: se verifica daca accizele preced TVA si daca a fost aplicata corect cota procentuala asupra bazei de impozitare:

pentru produsele din productia interna: se verifica determinarea corecta a bazei de calcul in functie de tipul produselor supuse acizelor (1. alcool etilic alimentar, bauturile alcoolice, orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool alimentar; 2. produse din tutun; 3. produse petroliere; 4. alte produse si grupe de produse);

pentru produsele din import: valoarea in vama taxele vamale, suprataxe, comisioane, magazinaj;

in cazul jocurilor de noroc, cu exceptia cazinourilor, taxa (de 20%) se aplica asupra veniturilor realizate, calculate ca diferenta intre totalul rulajului incasarilor pentru fiecare tip de joc si totalul premiilor acordate jucatorilor, in limitele prevazute de lege. Pentru cazinouri, taxa este anuala, se stabileste in ECU pe masa de joc si este diferentiata in functie de tipul de joc.

Verificarea momentului datorarii accizelor care este:

data efectuarii livrarii pentru produsele din productia interna;

data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic alimentar rezultat din procesare la prestatorul de servicii;

data transferului alcoolului etilic alimentar din sectia de productie in cea de prelucrare pentru unitatile care detin ambele tipuri de sectii;

data inregistrarii declaratiei vamale de import pentru importatori;

data cumpararii pentru agentii economici achizitori;

data vanzarii bunurilor pentru produsele din anexa 2/OG 82/1998 (sau lista anexa la legea 42/1993 in functie de perioada verificata).

Se verifica respectarea datei depunerii decontului care este pana la 25 luna urmatoare, la organele fiscale tritoriale, precum si intocmirea corecta a acestuia.

Verificarea respectarii termenului de plata al accizelor care poate fi:

lunar, pana la 25 a lunii urmatoare, prin virare cu dispozitie de plata, CEC cu limita de suma sau numerar, pentru accizele si impozitul la titei din productia interna si gazele naturale, taxa pentru jourile de noroc:

pentru cazinouri, taxa se plate=te trimestrial, in patru transe egale, pana la data de 25 a ultimei luni a fiecarui trimestru;

concomitent cu plata taxelor vamale, pentru produsele din import.

Stabilirea cuantumului accizelor datorate, virate, a diferentelor de varsat/compensat, numarul si data documentului de plata.

Majorari calculate pentru sumele neconstituite si pentru sumele consntituite si nevarsate la termen.

Scutiri in urmatoarele cazuri:

pentru produsele exportate direct sau prin agentii economici comisionari:

pentru produsele comercializate in regim de duty-free;

pentru produsele importate in regim de tranzit sau import temporar;

bunurile din import provenite ca donatii, finantate din imprumuturi nerambursabile, din programe de cooperare stiintifica si tehnica etc.

produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare pe perioada cat au acest regim;

alcoolul etilic alimentar utilizat in spitale si farmacii sau in productia de medicamente.

Restituiri de accize:

pentru produsele cumparate de la producatorii interni si revandute la export;

pentru exportul de produse provenite din import.

Se urmareste in special daca restituirea accizelor aferente produselor finite exportate are la baza operatiuni reale si calcule corecte; in cazul utilizarii de catre agentii economici a unor produse din import ca materii prime, se va verifica legalitatea restituirii accizelor (documentele de provenienta din import, cele de plata a accizelor in vama, documentele care atesta cantitatile prelucrate, retetele de fabricatie, inclusiv consumurile specifice, docummentele de livrare a produselor rezultate din prelucrare). Se va verifica daca au fost cazuri de produse supuse accizelor care au fost returnate de la export si valorificate in tara si daca agentul economic a calculat si varsat la bugetul de stat accizele conform prevederilor legale stabilite pentru produsele livrate de la inceput la intern; acelasi lucru se va urmari si in legatura cu eventualele produse scoase de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare.

Aplicarea de sanctiuni fiscale conform reglementarilor in vigoare;

amenda, pentru refuzul de a pune la dispozitia organelor de control documentele de evidenta, nerespectarea obligatiei de a tine evidenta pentru acize si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale, nedepunerea in termen a decontului de impunere, neinregistrari sau inregistrari eronate ale operatiunilor supuse accizelor sau impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale;

majorari pentru intarzieri la plata.

In cazul constatarii unei evaziuni, organul de control are dreptul si obligatia stabilirii situatiei legale, calculand suma corecta a accizelor, majorarile de intarziere si o suma egala cu valoarea obligatiei fiscale sustrase. Termenul de prescriptie pentru stabilirea accizelor si pentru exercitarea dreptului de executare silita este de 5 ani (ca si in cazul TVA): insa termenul de prescriptie pentru constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor, precum si pentru dreptul de a cere executarea silita a sanctiunilor contraventionale este de 2 ani.

3.3 Taxele vamale

Platitorii de taxe vamale sunt persoanele juridice care au ca obiect de activitate si derularea operatiunilor de import si persoanele fizice autorizate sa efectueze astfel de operatiuni.

Activitatea de import se desfasoara in conformitate cu Regulamentul Vamal, in care sunt cuprinse norme de aplicare a prevederilor Codului Vamal al Romaniei si reguli privind activitatea operativa a autoritatii vamale.

Controlul fiscal asupra taxelor vamale se realizeaza in principal de catre Directia supraveghere si control vamal din cadrul Directiei Generale a Vamilor. In situatia importurilor temporare, tranzitului de marfuri, organele de control financiar si cele ale Garzii Financiare sunt obligate sa urmareasca destinatia data acestor bunuri si sa sesizeze organele vamale pentru luarea masurilor legale.

Directia de supraveghere si control vamal exercita controlul, urmarirea si supravegherea pe intreg teritoriul national a respectarii legislatiei vamale in procesul operatiunilor de impot, export si tranzit, realizeaza controlul ulterior al agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior efectuate pe o perioada de 5 ani de la data realizarii acestora si verifica modul de declarare a marfurilor, stabilind eventualele diferente pe baza controalelor ulterioare si ia masuri legale de incasare operativa a acestora. Directia de supraveghere si control vamal isi desfasoara activitatea pe baza programului trimestrial de activitate care cuprinde actiunile de control planificate si perioada de desfasurare. Directia de supraveghere si control vamal trimite brigazilor de supraveghere si control vamal programul de activitate aprobat in baza caruia acestea isi elaboreaza propriul program in care sunt prevazute sarcinile de control, perioadele de realizare si personalul implicat. Nominalizarea agentilor economici la care se va executa controlul si stabilirea duratei acestuia se fac in conformitate cu termenele prevazute in programul Directiei de supraveghere si control vamal.

Sunt intocmite registre de evidenta a actiunilor de control pentru fiecare agent economic in scopul evitarii controalelor repetate, depasirii duratei planificate a controlului si asigurarii cuprinderii in control a tuturor obiectivelor in cadrul termenelor de prescriptie. Pentru folosirea eficienta a timpului alocat controlului agentul economic va fi instiintat printr-un aviz de control despre data inceperii controlului.

Avizarea controlului se face in scris cu minimum 5 zile inaintea inceperii controlului. In cazul actiunilor de control inopinant, avizul de control se inmaneaza conducerii agentului economic la prima prezentare.

Actiunile de control ulterior vizeaza in principal: respectarea normelor legale privind exceptarea si scutirea de la plata taxelor vamale a investitorului strain, importurile temporare, investigarea fraudelor vamale (depistarea documentelor comerciale care contin incercari de subevaluare la declararea la import a marfurilor, depistarea metodelor utilizate in scopul nedeclararii cheltuielilor de transport, urmarirea destinatiei finale pentru marfurile strategice), supravegherea tranzitului vamal etc.

Activitatea de control ulterior este finalizata prin intocmirea urmatoarelor acte de control:

Procesul verbal care cuprinde neregulile constatate cu precizarea actelor normative incalcate, determinarea influentelor asupra drepturilor vamale cuvenite bugetului de stat (taxe vamale, accize, TVA etc.) care se stabilesc in vama, masurile luate operativ in timpul controlului si care vor fi luate in continuare. Este semnat de catre organul de control, conducerea agentilor economici controlati, persoanele raspunzatoare de neregulile constatate. La procesul verbal se pot anexa: tabele sau situatii, documentele sau actele necesare consemnarii sau fundamentarii constatarilor, note explicative privind sustinerea constatarilor;

Procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor care cuprinde contraventiile constatate cu precizarea normelor legale incalcate, datele de identificare ale persoanei responsabile, sanctiunea aplicata, bunurile confiscate, eventualele obiectii ale contravenientului, datele de identificare ale martorului.

Procesul verbal de constatare preliminara care se inheie in situatia in care din control a reiesit savarsirea unor fapte penale. Este inaintat parchetelor impreuna cu corpul delict si buletinul de analiza;

Nota unilaterala care se intocmeste atunci cand, in urma controlului nu s-au constatat abateri, sau abaterile constatate nu justifica prin volumul si importanta lor intocmirea actelor de control semnate bilateral;

Procesul verbal de predare-primire care se intocmeste cand sunt prelevate probe in scopul determinarii marfii:

Actul de valorificare a constatarilor rezultate din control cuprinde constatarea, actul normativ incalcat (art., alin.), drepturile vamale neincasate, masurile ce urmeaza a fi luate, se instiinteaza unitatea vamala pentru intocmirea actului constatator care va constitui titlu executoriu pentru incasarea drepturilor cuvenite bugetului de stat.

Serviciile din cadrul Directiei de supraveghere si control vamal asigura: urmarirea la agentii economici controlati a aplicarii masurilor stabilite in timpul controlului sau a celor transmise prin documentele de valorificare, raportarea rezultatelor controlului si urmarirea aplicarii masurilor stabilite. Sunt realizate in acest scop urmatoarele evidente: fisa cu rezultatele controlului (contine data inceperii si terminarii actiunii, denumiea agentului economic, numarul de zile-om efectuate, rezultatele obtinute si anume: impozite si taxe suplimentare constatate platite,contraventii aplicate, valoarea bunurilor confiscate), evidenta urmaririi aplicarii masurilor dispuse prin documentele de valorificare a controlului, evidenta cererilor, reclamatiilor, sesizarilor si propunerilor si evidenta proceselor-verbale pentru fapte penale.

Activitatea de control fiscval vamal se axeaza in principal pe urmatoarele aspecte:

3.3.1. Controlul obligatoriu al valorii vamale pentru unele produse din import pe baza anexei 1 (Lista produselor pentru care sunt stabilite valori de comparatie in scopul determinarii garantiei vamale) din H.G.940/29.12.1997. Taxale vamale si celelalte drepturi cuvenite bugetului de stat pentru produsele din import sunt calculate in functie de valoarea in vama determinata conform regulilor din Acordul pentru aplicarea art.VII din Acordul General pentru tarife si comert, in principal pe baza valorii de tranzactie. Importatorii sunt obligati sa declare autoritatii vamale valoarea reala a tranzactiilor comerciale, dovedite cu acte justificative. Autoritatea vamala va proceda astfel in cazul produselor cuprinse in aceasta anexa: taxele vamale calculate in baza preturilor din facturile prezentate de importatori se incaseaza si se vireaza la bugetul de stat, taxele si celelalte drepturi rezultate din diferenta dintre valoarea prevazuta in anexa 1 si cea din vama se incaseaza cu titlu de garantie si se acorda pentru import liber de vama provizoriu. Daca in termen de 30 zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta docummentele pentru determinarea valorii in vama, autoritatea vamala va proceda la executarea garantiei, iar operatiunea de vamuire se considera incheiata. Ppentru garantiile constituite si devenite exigibile nu se percep penalitati de intarziere. Atunci cand importatorul este de acord ca taxele vamale si drepturile cuvenite bugetului de stat sa fie calculate in temeiul anexei 1, se acorda pentru operatiunea de vamuire liber de vama definitiv.

3.3.2. Verificarea declaratiei de valoare in vama: determinarea valorii in vama a marfurilor care fac obiectul unor tranzactii comerciale se efectueaza conform regulilor cuprinse in Codul vamal al Romaniei si in alte reglementari vamale. Pentru valoarea astfel stabilita se depune o declaratie de valoare in vama.

Valoarea in vama cuprinde pretul de import la care se adauga: cheltuielile efectuate pe parcurs extern, in masura in care nu au fost cuprinse in pretul marfii: cheltuielile de transport al marfurilor si cele de incarcare, descarcare si de manipulare conexe acestuia, pana la portul sau locul de import care se afla la frontiera si costul asigurarii, valoarea din vama trebuie sa rezulte din facturi sau alte documente emise de exportator, care se depun la organele vamale. In situatia in care nu se prezinta documente privind aceste cheltuieli, valoarea in vama se formeaza din pretul de import la care se adauga o cota procentuala din acest pret, in functie de transport.

Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb valutar comunicat de BNR in fiecare zi de joi (respectiv vineri, in functie de perioada analizata). Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

Clasificarea marfurilor din Tariful vamal de import al Romaniei se utilizeaza la intocmirea declaratiei vamale de detaliu. Pentru incadrarea tarifara corecta a marfurilor, organele vamale pot cere ca importatorii sa depuna expertize tehnice sau de laborator privind felul, natura, compozitia marfurilor sau bunurilor.

3.3.3. Verificarea declaratiei vamale de detaliu - aceasta trebuie depusa la autoritatea vamala in termen de 30 de zile de la data depunerii declaratiei vamale sumare. Declaratia vamala de detaliu este verificata de catre autoritatea vamala din punctul de vedere al normelor tehnice de completare si utilizare, iar apoi, este inregistrata in evidentele biroului vamal. Data inregistrarii determina stabilirea si aplicarea regimului vamal. Se verifica respectarea normelor tehnice de completare, utilizare a declaratiei vamale in detaliu. Se are in vedere atat declaratia vamala primara utilizata pentru declararea in detaliu a bunurilor clasificate la un singur cod tarifar, cat si declaratia vamala complementara intocmita impreuna cu declaratia vamala primara pentru declararea mai multor bunuri care se clasifica la coduri tarifare diferite. Sunt supuse verificarii documentele care trebuie sa insoteasca declaratia vamala de import si anume:

documentul de transport al marfurilor sau, in lipsa acestuia, alte documente emise de transportor, cuprinzand date referitoare la marfurile transportate;

factura, in original sau copie, ori un alt document pe baza caruia se declara valoarea in vama a marfurilor;

declaratia de valoare in vama;

documentele necesare aplicarii unui regim tarifar preferential sau a altor masuri derogatorii la regimul tarifar de baza;

orice alt document necesar aplicarii dispozitiilor prevazute in normele legale specifice care reglementeaza importul marfurilor declarate;

codul fiscal al titularului.

In cazul declaratiei vamale de export sau reexport se anexeaza orice document necesar aplicarii corecte a dispozitiilor privind exportul sau reexportul marfurilor respective.

Declaratia vamala in detaliu, pe care autoritatea a acordat liber de vama, constituie titlu executoriu pentru urmarirea si incasarea datoriei vamale.

Controlul vamal urmareste prevenirea incalcarii reglementarilor vamale, respectarea conditiilor si termenelor legale si descoperirea fraudelor vamale.

3.3.4. Controlul vamal documentar operativ cuprinde verificarea:

corectitudinii completarii declaratiei vamale:

existentei documentelor anexate la declaratia vamala in detaliu conform regimului vamal solicitat;

concordantei intre datele inscrise in declaratia vamala in detaliu si cele din documentele anexate.

Agentul vamal insarcinat cu controlul financiar preventiv va confirma daca cuantumul sumelor inscrise in documentele de plata sau garantare este in concordanta cu cuantumul drepturilor vamale inscrise in declaratia vamala, prin aplicarea stampilei personale si a semnaturii. Se inscriu felul, numarul si data instrumentului de plata sau de garantare a drepturilor vamale. In cazul declaratiilor vamale depuse prin sistem informativ, confirmarea concordantei se face prin stampilarea de catre agentul vamal a borderoului care contine instrumentele de decontare a platii, iar pe declaratia vamala, confirmarea se inscrie automat.

3.3.5. Controlul fizic la bunurilor importate sau exportate consta in identificarea acestora, pe baza declaratiei vamale in detaliu, insotita de documentele depuse impreuna cu aceasta.

Pentru acordarea liberului de vama la import sau export, autoritatea vamala verifica daca: felul marfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel inscris in declaratia vamala, cantitatea marfurilor inscrisa in documentele de transport si in facturi corespunde cu cea din declaratia vamala; numarul si valabilitatea licentei inscrise in declaratia vamala corespunde cu datele din licenta - atunci cand normele legale prevad existenta unei licente.

In situatia importului de marfuri se verifica si clasificarea tarifara, taxa vamala, valoarea in vama, cuantumul drepturilor de import, numarul si data instrumentului de plata.

3.3.6 Verificarea declaratiei vamale de tranzit vamal se controleaza daca datele inscrise in declaratia vamala de tranzit corespund cu cele inscrise in documentele de transport si in celelalte documente. Declaratia vamala de tranzit vamal constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale si a drepturilor de import, in cazul in care transportatorul nu prezinta marfurile la biroul vamal de destinatie in termenul stabilit sau le prezinta cu lipsuri sau substituiri.Marfurile aflate in regim de tranzit vamal care din cauze fortuite se valorifica pe teritoriul Romaniei sunt supuse platii taxelor vamale si altor drepturi de import.

3.3.7.Bunurile in regim de admitere temporara (materiale profesionale, de radioodifuziune, TV, bunuri destinate a fi utilizate la prezentarea produselor importate cu ocazia unor manifestari, material pedagogic etc.) sunt exonerate total de la plata taxelor vamale si a altor drepturi de import.

In cazul marfurilor plasate sub regim de perfectionare activa (regimul de perfectionare activa consta in supunerea pe teritoriul Romaniei a una sau mai multe operatiuni de transformare si prelucrare a marfurilor straine pentru a fi reexportate) cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate in termenul stabilit, pot fi importate cu respectarea dispozitiilor privind importul marfurilor, iar cuantumul taxelor vamale se determina pe baza elementelor de taxare a marfurilor din import in vigoare de la data inregistrarii declaratiei vamale de import, la care se adauga comisionul vamal. Atunci cand marfurile de import, plasate sub regim de perfectionare activa indeplinesc in momentul importului conditiile pentru a beneficia de un tratament preferential in cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste marfuri pot beneficia de tratamentul preferential valabil in momentul inregistrarii declaratiei vamale de import. Regimul de perfectionare activa se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la realizarea exportului. Titularul autorizatiei de perfectionare activa poate cere restituirea taxelor vamale de import daca dovedeste ca produsele compensatoare obtinute din marfurile importate in regim de restituire au fost exportate sau plasate pentru un export ulterior, in regim de tranzit vamal etc.sau introduse intr-o zona libera si sunt respectate toate conditiile stabilite pentru acel regim.

Verificarea autorizatiei pentru regimul vamal suspensiv care reprezinta operatiuni cu caractr temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. Autoritatea vamala aproba cererea de regim vamal suspensiv numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv, si poate dispune din oficiu incheierea regimului atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat. In acelasi timp, cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate.

Verificarea autorizatiei pentru regimul de perfectionare pasiva (regimul de perfectionare pasiva permite exportul de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii pentru supunerea acestora unor operatiuni de transformare si importul produselor rezultate); eliberata de catre Directiile regionale vamale prin care se realizeaza exonerarea partiala de taxe vamale si alte drepturi de import care consta in deducerea din cuantumul drepturilor si taxelor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor si taxelor de import, care s-ar fi perceput la aceeasi data pentru marfurile de export temporar, daca ele ar fi fost importate in Romania din tara in care a avut loc ultima operatiune de perfectionare pasiva.

3.3.11. Garantarea datoriei vamale: se efectueaza in cazul bunurilor transportate pe cale rutiera numai daca nu circula sub acoperirea unei conventii internationale care asigura plata datoriei vamale. Se verifica daca cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale (in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia). Bunurile in regim de admitere temporara cu exonerare totala a taxelor vamale si a drepturilor de import, nu sunt supuse garantarii datoriei vamale.

3.3.12. Aplicarea de sanctiuni fiscale conorm reglementarilor in vigoare:

pentru nedepunerea la autoritatea vamala de frontiera sau de interior de catre transportator a docummentelor insotitoare ale mijloacelor de transport aflate in trafic international si a documentelor privind marfurile transportate;

nedepunerea de catre transportator la biroul vamal de plecare a declaratiei vamale de tranzit ori neprezentarea de catre transportator a evidentelor si informatiilor cerute de reglementarile vamale privind bunurile aflate in tranzit;

prezentarea de catre declarantii vamali a unor documente continand date nereale;

refuzul titularului operatiunii de vamuire sau reprezentantului acestuia de a pune la dispozitia autoritatilor vamale registrele si corespondentele, actele, bilanturile contabile si alte documente necesare pentru efectuarea controlului vamal ulterior;

nedeclararea marfurilor la import in termenele legale;

instrainarea bunurilor aflate in tranzit vamal;

neindeplinirea obligatiei de a declara autoritatii vamale modificarea destinatiei bunurilor fata de scopul declarat la plasarea acestora sub un anumit regim;

depunerea declaratiei vamale sau a documentelor insotitoare continand date eronate privind valoarea in vama.