Organizarea si autonomia administratiei si finantelor publice locale

Organizarea si autonomia administratiei si finantelor publice locale

Organizarea si functionarea unitatilor administrativ teritoriale se intemeiaza pe principiile autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatii publice locale si consultarea comunitatii locale in probleme de interes deosebit.

Autonomia locala priveste organizarea administratiei publice locale, capacitatea si dreptul acesteia de a rezolva si gestiona, in nume propriu, problemele colectivitatii locale fata de care isi asuma responsabilitatea.

Problema autonomiei locale este una foarte importanta pentru statele europene si ca urmare Consiliul Europei a intocmit, in 1985, o Carta Europeana a Autonomiei Locale in care sunt prezentate o serie de pricipii generale ce trebuiesc asezate la baza autonomiei locale in Europa pentru protejarea si intarirea acesteia.

Sistemele de organizare locala se clasifica din punct de vedere al dreptului administrativ in :

autonomie completa, conform careia comunitatile locale au libertatea deplina in administrarea intereselor lor, fara nici un control din partea autoritatii centrale;

autonomie limitata, aceasta urmareste rezolvarea pe plan local a principalelor probleme  curente, dar este supusa controlului din partea autoritatilor centrale;

tutela, conform careia problemele locale sunt rezolvate de catre autoritatile centrale, administratiile locale avand competente doar pentru actiuni de mica importanta.

Autoritatile administratiei centrale de stat au la dispozitie o serie de instrumente prin care pot sa influenteze finantele publice locale cum sunt reglementarea, controlul, caietele de sarcini si standardele, precum si asistenta financiara.

Romania se incadreaza in modelul de autonomie limitata, autoritatile centrale de stat exercitand inca un control puternic asupra administratiilor locale.

Conform Legii administratiei publice locale[1], in Romania autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in orase si comune sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive. Totodata in fiecare judet functioneaza un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean, acesta fiind condus de un presedinte ales din randul membrilor sai.

Un rol esential in asigurarea autonomiei decizionale si de functionare il au bugetul local si finantele publice locale.

Prin finante publice locale intelegem totalitatea relatiilor economice si sociale, a operatiunilor financiare pe care le realizeaza autoritatea locala in limitele legii, in cursul indeplinirii atributiilor sale. Finantele publice locale cuprind si finantele institutiilor publice locale.

La realizarea descentralizarii financiare trebuiesc avute in vedere urmatoarele principii, pentru a asigura stabilitatea finantelor publice:

principiul diversitatii - este explicat pe seama varietatii de forme si masurii diferite a solicitarii de bunuri si servicii publice;

principiul echivalentei - consta in finantarea serviciilor publice si este explicat pe seama beneficiilor geografice pe care acestea le aduc cetatenilor;

principiul acceptarii costului descentralizarii - este determinat de diferentele fiscale regionale, care se interfereaza cu raspandirea zonala a activitatii economice;

principiul redistribuirii si stabilizarii centralizate - impus de faptul ca unitatile administrativ locale nu dispun de instrumente macroeconomice necesare pentru infaptuirea unor obiective de importanta nationala;

principiul compensarii fluxurilor financiare dintre colectivitati cauzate de transferuri involuntare de venituri pe seama deosebirilor economice interregionale, fapt care prejudiciaza infaptuirea programelor de cheltuieli pentru unele dintre ele;

principiul asigurarii serviciilor sociale vitale prin autoritatile centrale. Guvernul trebuie sa ofere minimum de servicii publice esentiale (sanatate, educatie, siguranta sociala ) tuturor cetatenilor tarii;

principiul accesului echitabil la resursele financiare publice determinat de situatia unor colectivitati locale a caror balanta dintre nevoi si capacitatea de finantare a acestora este deficitara, necesitand transferuri guvernamentale;

principiul echilibrului financiar potrvit caruia repartizarea intre nivelurile de autoritate publica ale finantelor publice trebuie sa asigure exercitarea conducerii in limita atrbutiilor si competentelor ce revin fiecaruia.

Figura nr. 4

Principiile descentralizarii financiare

diversitate compensarea fluxurilor financiare dintre

colectivitati

echivalenta  asigurarea serviciilor

sociale vitale

			PRINCIPIILE DESCENTRALIZARII FINANCIARE

acceptarea

costului 

descentralizarii  accesul echitabil la resursele financiare

publice

redistribuirea echilibrul

si stabilizarea financiar

centralizata

In Romania, in sfera finantelor publice intalnim urmatoarele categorii de bugete locale: bugetele judetene, administrate de consiliile judetene si bugetele municipiilor, oraselor, comunelor, administrate de consiliile locale.

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele urmatoarele competente si responsabilitati in ceea ce priveste finantele publice locale[2]:

Elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

Stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor locale in conditiile legii;

Urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar;

Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, inclusiv optiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea agentilor economici specificati sau servicii publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor;

Administratia eficienta a bunurilor din proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale;

Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung, urmarirea la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din acestea;

Administrarea fondurilor publice locale pe parcursul executiei bugetare, in conditii de eficienta;

Stabilirea optiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor publice locale;

Elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestiunii bugetelor locale anuale s.a.

Un rol important in cadrul finantelor publice locale il au ordonatorii de credite, care sunt de trei categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari si ordonatori tertiari.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al Municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale. Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept sau altor persoane imputernicite in acest scop.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite de dispozitiile legale.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite raspund de :

Elaborarea si fundamentarea proiectului de buget propriu;

Urmarirea modului de realizare a veniturilor;

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate si a veniturilor bugetare posibil de incasat;

Integritatea bunurilor aflate in proprietatea sau in administrarea institutiei pe care o conduc;

Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executie bugetara;

Organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de investitii publice;

Organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;

Organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale;

Alte atributii stabilite de dispozitiile legale;

Controlul financiar preventiv propriu si auditul public intern se exercita asupra tuturor operatiunilor care afecteaza fondurile publice sau patrimoniul public si privat ale administratiei locale si este exercitat conform reglementarilor legale in domeniu.

Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fonduri publice se aproba de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil, cu exceptia prevederilor legale.

Angajarea si ordonantarea cheltuielilor se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv propriu, potrivit legii.

Formarea si utilizarea fondurilor publice locale si contul de executie a bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi potrivit legii.