PIETE FINACIARE SI OPERATIUNI DE BURSA

PIETE FINACIARE SI OPERATIUNI DE BURSA

TITLURILE DE STAT se numesc bonuri de trezorerie sau obligatiuni de stat. Permit statului sa obtina imprumuturi de la terti iar durata acestor imprumuturi variaza in functie de nevoile statului. Emisiunile se fac saptamanal. Aceste obligatiuni sunt cele mai sigure plasamente, sunt considerata fara risc, deoarece statul are la dispozitie 3 surse pentru restituire :

1. venit obtinut din exploatarea obiectivelor realizate cu ajutorul lor (autostrada)
2. venit bugetului (trezoreriei)
3. o noua emisiune, daca se accepta emisiunea in serie (bani folositi pentru restituirea imprumutului contractat ulterior)
4. punerea in functiune a massnii de facut bani (atatul arunca cantitati de bani pe piata fara acoperire)

Pentru stimularea achizitiei acestor titluri statul prin BNR obliga bancile sa constituie o rezerva.

In ceea ce priveste emisiunea lor aratam ca se realizeaza

1. sub forma emisiunii competitive
2. se adreseaza institutiilor finaciare - vor putea achizitiona titluri de acest fel acele institutii, care pretind o donda mai mica (daca oferta este considerata nesatisfacatoare emisiunea se suspenda)
3. prin emisiune necompetitiva adresata populatiei (se publica nivelul ratei dobanzii)

Obligatiunilor ipotecare - titluri de credit, emise de bancile ipotecare astfel : indivizi care dispun de terenuri sau cladiri (bunuri ipotecare), adreseaza bancii cererea de acordare a imprumutului. In caz de raspuns favorabil banca le ofera o astfel de obligatiune ipotecara (nu banii corespunzatori pretului ei). La scadenta debitorii cumpara de pe piata obligatiuni de valoare imprumutul dat de bancile ipotecare si o restituie bancii in cauza.

TITLURILE DE RENTA (OBLIGATII PERPETUE)

Emisiuni de titluri fara scadenta, valabile la nesfarsit. O perioada statul distribuie dobanzi, apoi castiga investitorii in acest titlu se obtine pe bursa sub forma diferentelor de pret. Plasamentele pe termen lung pe 20 de ani.

PIETELE DE CAPITAL

1. Sistemul financiar
2. Pietele de capital, concept, structura
3. Tipuri de piete de active si de capital
4. Europietele de capital
5. Teoria pittelor eficiente
6. Reglarea si controlul pietelor de capital

Astazi nici in tarile mai putin dezvoltate banii nu reprezinta singurul tip de activ finaciar. Alaturi de bani pe pietele tarii lumii cu cat sunt mai dezvoltate cu atat se intalnesc mai multe de astfel de titluri.Circulatia lor este inlesnita de anumite categorii de institutii finaciare. Institutiile financiare nu exista numai din motive istorice, motivul existentei lor este optimizarea activitatii umane Logica existentei si functionarii lor este simpla maximizare a profitului, dar si a populatiei si maximizarea utilitatilor.

Sistemul finaciar - este un aranjament facut intre diferitii agenti economici cu scopul de a creea si schimba drepturi si obligtii, adica scopul este de a facilita acordarea si primirea de banii. Sistemul finaciar este atat de dezvoltat, incat in unele tari apare ca fiind mai imporatante din punct de vedere a produsului brut, decat mai multe ramuri ale economiei. In SUA a sasea parte din produs brut din cadrul sistemul financiar decat in agricultura. Se pune intrebarea de ce atat de multi oameni lucreaza in sistemul finaciar? De ce sunt asa bine platiti? In lipsa sistemului finaciar cei care au bani si cei care au nevoie de ei s-au cauta la nesfarsit, pierzand timp. Sistemul finaciar permite adancirea diviziunii muncii. Al doilea motiv al existentei sistemului finaciar, indivizii care au diponibilitati banesti nu doresc sa obtina in schimb aceleasi titluri de valoare. De asemenea cei care au datorii obligatiuni, doresc sa le schimbe pe alte titluri, care li se par mai ieftine sau mai utile. Entitatile care se coreleaza sau sursele banilor, a disponibilitatilor banesti si totodata purtatorii cererii de bani.

Ofertantii si solicitantii de fonduri se intalnesc in trei mari categorii de agenti economici. In cadrul incorporarii lor in firme orientate spre afaceri, in cadrul statului. Ofertantii de fonduri, doreste sa obtina de pe urma lor un profit cat mai mare. Detinatorii de capital doresc minimizarea riscului atat a detinatorului unor valori, cat si a plasamentelor. Doar ca atingerea acestora nu este usor de realizat. Pentru ca titlurile financiare se evaluaeaza mai greu si se comercializeaza cu mai multa retinere decat bunurile (cas, lapte). Institutiile finaciare valideaza gradul de risc s-au pretinde sa faca acest lucru. Institutiile finaciare reduc gradul de ignoranta de recunoastere a coordonatelor comercializarii. Acestor titluri, cunoscand profitabilitatea si riscul, oamenii in buna masura rezolva o problema care ii framanta mereu aceea a utilitatii si a plasamentelor, adica doresc unii profitabilitatea mai mica si sigura, sau sa obtina un leu suplimentar de venit cu conditia de risc mare. Exemplu : O obligatiune A are urmatoarele coordonate :

1. probabilitatea de pierdere este 0
2. probabilitatea de a obtine 3% profit e de 10%
3. probabilitatea de a obttine profit 5% este de 90 %

Obligatiunea B

1. probabilitatea de a obtine pierdere 2% este 2%
2. probabilitatea de a obtine profit 3% din investit. este de 98%

Caz A dispersia este de la a-3%

Caz B 2,3 %

Marimea riscului in caz de plasament se evidentiaza cu ajutorul indicelui statistic numit dispersie.

TIPURI DE RISC - imprumuturile instraineaza bani catre populatie si invers. Cei care fac astfel de iaprumut se confrunta cu riscul intarzierii este mai frecvent cand scadentele de restituire sunt mai aglomerate intr-o perioada scurta de timp. Daca restituirea intarzie mult s-au de tot poate da falimentul imprumutatorului. In cazul unei emisiuni de obligatiuni cumparatorul se poate confrunta cu risc de intarziere. Daca se achizitioneaza actiuni acest risc nu exista deoarece emitentul actiunii nu are obligatia de a acorda ceva, adica dividende anual sau la anumite intervale cumpararorilor, actiunile sunt mai vulnerabile decat emisiunile.

Riscul puterii de cumparare apare cand este vorba de bani, respectiv valute, cauzat de evolutia inflatiei si este extrem de evident riscul puterii de cumparare in cazul creditului, adica daca intre data acordarii si restituirii, rata influentei este mai mare rata dobanzii. pierde creditorul. Pentru a preveni acest risc aparitia acestui risc in cazul efectuarii de operatiuni valutare ca urmare a inrautatirii raportului de schimb, riscul se poate preveni sau diminua in operatiuni de cumparare sau de vanzare a valutei la termen.

Riscul de portofoliu are ca reprezentant principal actiunile. Cine face investitii in titluri, de regula nu achizitioneaza un titlu sau mai multe, ci constituie un portofoliu de titlutri. In caz problema riscului la nivel de titlu. Diferenta un portofoliu format din titluri luate individual, ele fiind foarte riscante, poate ajunge sa aiba un risc redus egal cu 0. Pe investitor il intereseaza cat este de riscant portofoliu si cat este de profitabil. Riscul unor titluri se poate contrabalansa s-au anula prin introducerea in portofoliu a unor titluri cu risc opus. Exemplu : Daca scaderea produsului national brut, o recesiune economica face ca pretul activului A sa scada cu 50% si a activului B sa creasca cu 25 % .El va cumpara de doua ori titlu B decat A sa micsoreze riscul. In cazul portofoliului, problema riscului se urmareste cu atentie pana si la reactia unui titlu fata de un eveniment care poate genera un risc.

Cererea de fonduri sau de titluri familie, firme - exista ofertanti cat si purtatori ai cererii. In timp ce statul, familia, populatia au o singura posibilitate adica imprumutul, firmele pot recurge la emisiunea de actiuni. In ceea ce priveste imprumutul se pune o problema, imprumutul se poate face la dobanda fixa sau variabila. Toate titlurile cuprinse in portofoliu au un grad de risc si in cazul cumpararii si a vanzarii obligatiei.

2. PIETE DE CAPITAL - CONCEPT, STRUCTURA

Conceptul cuprinzator piata de capital este un mecanism prin care sunt emise si puse si vanzare titlurile de valoare. Daca avem ii vedere modul in care se realizeaza miscarea fondurilor in economie prin circulatia disponibilitatilor banesti de la cei care le detin la banici si alocarea acestora spre diferiti utilizatori sub forma de credite. Prin cumpararea titlurilor emise de catre cei care au nevoie de fonduri, spunem ca finantarea activitatii economice si sociale se realizeaza prin intermediul unui circuit indirect cazul 1 numit si piata bancara, cazul 2 circuit direct numit piata de capital. Legislatia tarii noastre corespunde cu perspectiva anglo-saxona.

Piata bancara - piata imprumuturilor pe termen mediu, scurt. Institutiile s-au specializat in tranzactionarea titlurilor cu scadenta relativ apropiata. Active tranzactionate pe piata -active banesti dep. Termen, bancile convertesc cambii, BO, deci titluri detinute de agentii economici la altii numit scontare. Banca mai poate emite CEC, certificate de depozot mai pot emite alte titluri securitati, obligatiuni corporale, actiuni. Diferentele de pret la cumparare si vanzare de bani sau active se numeste rata dobanzii. Bancile acorda imprumuturi percepand o rata activ. si platesc imprumuturi cu dobanda pasiva. Diferenta dintre cele doua formeaza sursa principala a castigurilor bancare, Rata dobanzii active este mai mare deseori decat dobanda pasiva.

Ipostaze ale ratei dobanzii se invoca una sau alta din aceste rate.

1. rata primara a dobanzii - este rata medie ponderata a bonurilor de tezaur, a titlurilor de stat. Aceasta ne arata : cand este scazuta rata creditelor ieftine si se obtin usor si cand rata e inalta se pune in evidenta o politica de austeritate, nu se mai dau credite usor.
2. rata dobanzii primare - dezvaluie esenta politicii monetare a guvernului intr-o anumita perioada.
3. rata dobanzii de referinta - este rata oficiala a scontului.
4. rata dobanzii de refinantare - bancile centrale este ultimul creditor din economie pentru banci. Aceasta rata este practicata de BNR in cazul bancilor comerciale
5. rata dobanzii interbancare - rata pe care si-o imprumuta zilnic bancile intre ele in procesul de compensare (dobanzi overtime)
6. rata de schimb extern (cursul valutar) - raportul de schimb intre doua valute.
7. rata internationala fischer

PIETELE DE CAPITAL - sunt piete specializate de comercializare a titlurilor financiare cu ferm mediu, scurte, lungi. Aceste titluri, actiuni, obligatiuni stabilesc o legatura directa una de intermediere intre detinatorul si utilizatorul de fonduri. In acelasi timp piata de capital face din piata si accesul la capital exprimat in valuta altor tari chiar si a aceluia care indica restrictii in afara granitelor. Exemplu : Dorim obtinerea unui imprumut in dolari, bancile americane nu acorda, poti oblig in SUA.

Sursele capital financiar

1. organizatiile economice
2. bancile
3. casele de economiii si de asigurari
4. populatia

Cei mai mari ofertanti de fonduri mai recent iau forma institutiilor de asigurari de viata si a fondurilor de investitii. In ceea ce privesc ofertantii de fonsuri constatam zi de zi ca se cunosc putine lucruri despre ei. O alta caracterostica a ofertantului de fonduri se schimba structura monedei in care se face schimbul. Tot mai multe tari isi exprima resursele in alte monede decat dolari.

Caracteristici ale pietei de capital in cazul in care functioneaza corect se caracterizeaza prin transparenta, ofera un minim de informttii despre tranzactiile care se fac. Se caracterizeaza prin lichiditate ridicata, daca piata de capital este performanta, poti transforma lei usor in titluri si invers. Lichiditatea nu este egala in cazul tuturor titlurilor, dar este una satisfacatoare. O alta caracteristica este ca ofera suficiente garantii pentru final.

Investitorii care opereaza pe piata de capital

a). Investitor pasiv - fac putine operatiuni isi deschid operatiuni pe termen lung, castiguri mici dar sigure. Acestia influenteaza in mica masura piata de capital

b). Investitor activi - urmaresc castig in urma modificarilor, preturilor pe piata, operat termen scurt, cumpara urmarind diferentele de pret.

c). Investitori institutionali (institutiile finaciare, bancile, fondul de investitii, fondul de risc, sau pensii) - investitori initiati care tranzactioneaza. volume mari de fonduri influentand pietele din Romania intr-o mare masura.

TIPURI DE PIATE DE CAPITAL SI DE ACTIVE - se tranzactioneaaza o multime de titluri, unele emise de institutii bancare (certificate de depozit), alte emise de institutii de stat sau agenti economici (o varietate mare de actiuni si obligttiuni). Aceste titluri se tranzactioneaza fiecare pe o piata consacrata, fie cea cu amanuntul, fie agro, fie cu vanzare directa sau prin licitatie. In cele mai multe cazuri tranzactiile au loc pe piata agro. Piete cu vanzare direta a titlurilor cele numite piate primare si cele numite pe piata overcountry. In cazurile acestea agentii fac piata adica stabilesc conditiile de pret la care se fac tranzactiile, dupa criteriile pe care le au in vedere si la vanzare si la cumparare (piata Rasdaq). La bursa clasica de valori este o piata de licitatie, vanzarea este indirecta, cei care prezinta ordine de piata sunt doar reprezentanti ai proprietarului titlului facand cunoscute doar preferintele acestora.

Tipuri de piete

1. Piata depozitelor bancare una din cele mai largi piete de active finaciare, depozitele la vedere, la termen. Dobanzile trebuie negociate chiar daca s-ar opera si pe alte piate a obligatiunilor, acesta trebuie constituit un depozit de dimensiune rezonabila sa se poata umbla la el atunci cand titlurile. Nu se pot schimba in bani.
2. Piata valutara - piata depozitelor la vedere sunt exprimate in valuta altei tari, una din cele mai mari piete finaciare din lume, piata cu cumparare directa. Bancile sunt sediile si pietele valutare. Cea mai mare parte a operatiunilor valutare pana la 98% se fac nu pentru a acoperi importul sau exportul agentilor economici pentru a obtine castig din diferente de curs. Diferenta de curs se poate obtine la nivelul celei de a treia sau a patra cifra dupa virgula incat in unitatea valutara diferenta este foarte mica. Pietele valutare pot fi operatiuni pe loc sau tranzactii viitoare.
3. Piata actiunilor corporale - este de o dimensiune extraordinara, s-a structurat pe mai multe tipuri de burse : piete regionale, oficii de schimb. A aparut a treia piata cu vanzare directa, o piata mai putin extrictiva (cum e la noi Piata Rasdaq)
4. Piata obligatiunilor corporale nu este atata de larga ca si piata obligatiunilor de stat, nu pot garanta la fel de bine emisiunea de actiune ca si o firma. Gradul de risc este mai mare, unii cauta forma acestei actiuni, putin garantate si foarte riscante (cand ea este foarte indatorata la banca si nu i se mai acorda credit). Obligatiile corporale nu sunt atata de sigure si atat de frecvente ca obligatiunule de stat. Piata obligatiunilor guvernamentale este cea mai mare din lume.

Titlurile de stat si obligatiunile ipotecare se preteaza la operatiunea lombardare, care consta in depunerea lor ca si garantie la banici entru a primi imprumuturi. Lombardarea - operat. Riscanta ptr.ec.fiind generatoare de inflatie.

EUROPIETELE DE CAPITAL - in afara pietei nationale de capital este si o piata externa. Europietele de capital, in cazul in care le numim asa, permit lansarea titlurilor exprimate in alta moneda decat a tarii pe teritoriul careia se vinde. Exemplu : Emisiuni in dolari se vand in alte tari decat SUA. Lucrul acesta se poate realiza deoarece bancile, institutiile financiare fac depozite exprimate in diferite monede. Europietele de capital cand se realizeaza un plasament de titluri pe piata straina. Introducerea respectivelor titluri printr-o institutie finaciara de prestigiu. Daca emitentul este putin cunoscut se merge cu o firma care face transfer de prestigiu de pe el pe ea. Banca respectiva este binevenita ca ulterior va plati si cupoanele. De preferat ca sa nu se foloseasca un singur intermediar, ca la sindicat un intermediar. Obligatiunile straine sunt puse in vanzare, fie de tari fie de corporatii cunoscute pe plan international. Nevoia evaluarii si notarii se face de societati profilate pe astfel de actiuni numite socieati de rating, care folosesc diferite criterii de a evalua emitentul sub aspectul capacitatilor de restituire a imprumutului, au credibilitate mare in randul investitorilor.

TEORIA PIETELOR EFICIENTE - cei care pe pietele financiare, sau oamenii foarte bine pregatiti profesional, lucreaza cu o multime de informatii care se perinda cu o viteza ametitoare, cauta regularitati pe care sa le respecte. Una mai putin reputata este teoria pietelor eficiente. Potrivit acesteia toate posibilitatile de a investi profitabil sunt distribuite agentilor economici, dar vor obtine un castig mai mare numai cei care vor stii sa prelucreze mai bine aceste informatii si sa le interpreteze corect, astfel toate facilitatile de pe piata se afla in concurenta puternica. Va fi castigator numai cel care va desprinde datele trecutului, tendintele viitoare ale pietei. Pe aceasta piata e mai usor sa explici trecutul decat sa explici o varianta in viitor. Factorii sunt numerosi de ordin extern, intern, politic, economic sau social. Cine vrea sa castige mai mult decat media trebuie sa dobandeasca informatii care dezvaluei influentele viitoare asupra pietei si titlurilor.

CURS 04.11.2007

REGLAREA SI CONTROLUL PIETEI FINANCIARE

Activitatea pe piata financiara este foarte strict reglementeta, reglementarile sunt precise, sofisticate, concrete. In domeniul acesta in economia simbolica unde se misca mai multi bani decat materie prima, este mai importanta circulatia si modul de utilizare a informatiei cu privire la stoc de actiuni, activitatea firmelor, la momentul si intentiile de operare.

Exemple din istoria bursiera, care au condus la introducerea unor reguli de procedura

1. In anul 1860, in America doi oameni de afaceri bogati Cornelius Vandervil si Daniel Draff. Daniel avea companie de transport feroviar, transporta vite vii. Se intindea din vestul mijlociu pana in Albania, iar Cornelius intr-o zi de iarna a refuzat sa ii dea transport din statia Albania pana in New Yorc. Actiunile companiei s-au prabusit. Daca Daniel ar fi informat populatia despre haosul firmei nu se intampla

Daniel a cotat sa ia revansa a adunat Consiliul de Administratie si sa majoreze capitalul firmei, sa rascumpere actiunile revanzand pe piata unde era o cerere lui Cornelius. Acesta a cumparat intreaga cantitate la pret anterior. De atunci majoritatea capitalului se fac prin oferte publice, anuntate din timp, dupa reguli clare.

2.Daniel se ocupa cu transportul vitelor vii la New York, a furajatnimale sa le fie sete, a pus sare in hrana si le-a dat drumul la vad, au baut apa, le-a cantarit la destinatie vacile erau mai usoare. De atunci calitatea sa stabilit ca trebuie sa fie verificata.

3.Regula Kreuger un magnat suedez care a procedat ca si Sever Muresan, contracta un imprumut pe care il garanta cu ce urma sa cumpere si iarasi contracta un imprumut si tot asa. Cand i s-a cerut sa restituie un credit nu avea nici bani nici garantii necesare. De atunci fiecare imprumut se da cu garantie. A dat faliment in 1932. de aici rezulta ca consumatorii pe piata de capital dau dovada de ignoranta, titlurile financiare sunt mai greu de evaluat si apreciat ca painea, laptele. Comisia valorilor mobiliare trebuie sa valideze calitatea titlurilor, emitentul acestora sa expuna public informatii despre ele pentru ca cele care fac afaceri cu ele sa stie.

Reglarea pietei financiare - daca nu se face aceasta bancile ar avea o acntitate mare de bani. Daca o banca da faliment se zdruncina increderea in banca; BNR le cere respectarea anumitor reguli stricte, complexe, sofisticate, care au ca scop dorinta de a le asigura tuturor dorinta de a actiona in cunostinta de cauza.