Piata valutara - Cursurile pietei valutare

BANCA NATIONALA A ROMANIEI (BNR), infiintata in anul 1880, este banca centrala a Romaniei. Banca Nationala este o institutie publica independenta, cu sediul central in municipiul Bucuresti. Este unica institutie autorizata sa emita insemne monetare, sub forma de bancnote si monede, ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei.

Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul.

Conform prevederilor Legii privind Statutul BNR (Legea nr.312/2004), obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Principalele atributii ale BNR sunt:

a.     elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;

b.     autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;

c.     emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;

d.     stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;

e.     administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Totodata, BNR sprijina politica economica generala a statului, fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Potrivit legii, Banca Nationala raspunde numai in fata Parlamentului tarii si nu este in nici un fel subordonata Guvernului, avand cu acesta exclusiv relatii de conlucrare si colaborare permanente.

Banca Nationala a Romaniei este condusa de un Consiliu de administratie, numit de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua Camere. Numirile se fac pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului.

Principalele atributii ale Consiliului de administratie sunt: stabilirea politicilor in domeniul monetar si al cursului de schimb, precum si a masurilor necesare in domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si monitorizarii sistemelor de plati.

Reteaua teritoriala a BNR cuprinde pe langa unitatea centrala si 19 sucursale.

Piata valutara

Cursurile pietei valutare

- lei noi -

| Alte valute | Istoric | XML |

1. Cursurile valutelor incluse in aceasta lista au la baza cotatii ale societatilor bancare autorizate sa efectueze operatiuni pe piata valutara.

2. Prezenta lista nu implica obligativitatea utilizarii cursurilor valutelor si aurului in tranzactii efective de schimb valutar si inregistrari contabile.

mai multe informatii despre Piata valutara

Piata monetara

Rata dobanzii de referinta

- procente pe an -

Nota: Rata dobanzii de referinta a fost introdusa prin CIRCULARA nr. 3 din 1 februarie 2002. si se calculeaza ca medie aritmetica, ponderata cu volumul tranzactiilor, a ratelor dobanzii la depozitele atrase de BNR si la operatiunile reverse repo din luna anterioara celei pentru care se face anuntul.

Titluri de stat - operatiuni pe piata secundara

Politica monetara

Tintirea directa a inflatiei

In luna august 2005, Banca Nationala a Romaniei a adoptat o noua strategie de politica monetara - tintirea directa a inflatiei. Un rol esential in functionarea acestui regim revine ancorarii anticipatiilor inflationiste la nivelul obiectivului de inflatie anuntat de banca centrala si, prin urmare, unei comunicari eficiente cu publicul.

Calendarul sedintelor Consiliului de administratie al BNR pe probleme de politica monetara

Rata dobanzii de politica monetara

Nota: Rata dobanzii de politica monetara este rata la care BNR atrage depozite pe termen de o saptamana (doua saptamani - pana pe data de 6 mai 2008 si o luna - inainte de 1 august 2007) de pe piata monetara interbancara

Nivelul ratelor dobanzilor aferente facilitatilor permanente acordate de catre BNR (facilitatea de depozit si facilitatea de credit) se inscriu, incepand cu data de 7 mai 2008, intr-un coridor simetric de +/-4 puncte procentuale fata de rata dobanzii de politica monetara.

Rezervele minime obligatorii (RMO)

Rata RMO, incepand cu perioada de observare 24 noiembrie - 23 decembrie 2007

Rata dobanzii bonificate, incepand cu perioada de aplicare 24 septembrie - 23 octombrie 2008

Publicatii, studii si lucrari

Rapoarte asupra inflatiei

Glosar de termeni specifici (fisier pdf - cca 132KB)

Comparatie intre indicele armonizat al preturilor de consum si indicii preturilor de consum calculati conform definitiei nationale: principalele diferente conceptuale (2007, fisier pdf 61 kB)

Analiza comparativa intre indicele armonizat si cel national al preturilor de consum in cazul Romaniei (2007, fisier pdf 58 kB)
   
   

Tintirea directa a inflatiei in Republica Ceha, Polonia si Ungaria: implementare si performante    (Studiu 2004, fisier pdf - cca 1MB)

Tintirea directa a inflatiei: o noua strategie de politica monetara - Cazul Romaniei    (Caiete de studii nr.10 / 2002, fisier pdf - cca 450KB)

Dr. Cristian Popa - Tintele alternative in orientarea politicii monetare
   (Caiete de studii nr.9 / 2000, fisier pdf - cca 370KB)

Relatii internationale

Relatia cu Fondul Monetar International (FMI)

Romania este membra a Fondului Monetar International (FMI) din anul 1972, cu o cota de participare care in prezent este de 1 030,2 milioane DST sau 0,47% din cota totala. Romania detine 10 552 voturi, reprezentand 0 % din total.

In cadrul FMI, Romania face parte din grupa de tari (constituenta) care include: Olanda, Ucraina, Israel, Cipru, Moldova, Georgia, Armenia, Bulgaria, Bosnia Hertegovina, Croatia, Macedonia, Muntenegru. Grupa de tari este reprezentata in Consiliul executiv al FMI de un director executiv olandez - domnul Age Bakker In cadrul biroului directorului executiv, Romania are un reprezentant care indeplineste functia de consilier al acestuia.

Guvernatorul Romaniei la FMI este Guvernatorul BNR; guvernator Supleant este Secretarul de Stat din Ministerul Economiei si Finantelor cu responsabilitati in domeniu.

Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII al Statutului FMI, la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romania se angajeaza sa nu recurga la introducerea de restrictii cu privire la efectuarea platilor si transferurilor pentru tranzactii internationale curente si sa nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fara aprobarea/consultarea FMI. (Comunicat FMI: 'Romania Accepts Article VIII Obligations').

Incepand cu anul 1991 asistenta financiara acordata de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui numar de sapte Aranjamente stand-by. La 17 octombrie 2007 a fost rascumparata ultima rata din aranjamentul stand-by aprobat de FMI in 2001. In prezent relatia Romaniei cu FMI se limiteaza la supravegherea politicilor economice.

La inceputul anului 2008, BNR a reconstituit, prin cumparare, suma de 75,95 milioane DST (reprezentand alocarile de DST primite de la FMI in perioada 1979 - 1981 si utilizate in anul 1990) https://www.imf.org/external/np/exr/facts/sdr.htm.

In calitate de stat membru, Romania furnizeaza FMI informatii si realizeaza consultari anuale cu aceasta institutie, in conformitate cu prevederile Articolului IV al Statutului FMI .

In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internationale in domeniile relevante pentru activitatea FMI, Romania a participat la:

Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP). In acest context, expertii BM si FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment - FSSA , raport ce identifica principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar romanesc si ofera un set de recomandari pentru corectarea acestora.

ROSC - Data Module (raportul privind respectarea standardelor si codurilor), prin care expertii FMI realizeaza o evaluare a practicilor romanesti privind diseminarea datelor vizavi de Standardul Special de Diseminare a Datelor - SDDS (Romania a aderat la acest sistem in mai 2005).

In calitate de tara membra, Romania a beneficiat de-a lungul timpului, de asistenta tehnica in cateva domenii incluzand politica monetara si organizarea bancii centrale, supravegherea bancara si statistica.

Comunicatele reprezentantei FMI in Romania, acordurile Stand-by, rapoarte, precum si alte informatii sunt disponibile pe website-ul acesteia: www.fmi.ro.

Relatia cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)

Romania a devenit membra BIRD (Banca Mondiala) in 1972, acceptand Rezolutia Consiliului Guvernatorilor nr.280/28.11.1972 care stabileste termenii si conditiile de aderare. In prezent Romania detine 4011 actiuni din capitalul Bancii, iar valoarea subscriptiei varsate este de 30,5 mil.USD.

Conform HG nr.34/1997, guvernator pentru Romania este ministrul Economiei si Finantelor, iar guvernator supleant este viceguvernatorul BNR desemnat in acest sens de catre guvernatorul bancii centrale a Romaniei.

Activitatea Bancii Mondiale in Romania a fost reluata in anul 1991.

Parteneriatul Strategic de tara pentru perioada 2006-2009 (Country Partnership Strategy) prevede un nivel maxim de finantare cuprins intre 450 - 550 milioane USD.

In perioada 1991 - 2007, Banca Mondiala a acordat Romaniei un sprijin financiar in valoare de 5,6 miliarde USD (5,5 miliarde in imprumuturi si 100 milioane in granturi), in prezent fiind in curs de desfasurare 25 de proiecte, insumand 1 832,6 milioane USD. In cursul anului 2007, Romania a primit din partea Bancii 133,1 milioane USD in scopul dezvoltarii sectorului agricol si a controlului poluarii prin utilizarea combinata a fertilizatorilor chimici si a celor naturali.

Sprijinul acordat de BIRD s-a concentrat in trei mari directii:

promovarea sectorului privat, ca motor al cresterii economice;

intarirea unor institutii din sectorul public si imbunatatirea guvernantei;

reducerea saraciei si imbunatatirea protectiei sociale.

Informatii suplimentare sunt disponibile in Sectiunea dedicata Romaniei pe website-ul oficial al BIRD.

Relatia cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)

Romania a ratificat Acordul de Infiintare a BERD in anul 1990, ca unul dintre membrii fondatori ai acestei institutii. Capitalul subscris si varsat de Romania are valoarea de 96 milioane euro, respectiv 9 600 actiuni.

Consiliul Guvernatorilor Bancii este alcatuit din reprezentanti ai tuturor statelor membre. Ministrul Economiei si Finantelor este guvernator pentru Romania, iar guvernatorul Bancii Nationale este guvernator supleant.

Constituenta din care face parte tara noastra include Armenia, Georgia, Moldova si Ucraina.

Cea mai recenta Strategie de tara pentru Romania a fost aprobata in decembrie 2005 pentru o perioada de doi ani, in aprilie 2008 urmand sa fie aprobata cea pentru perioada urmatoare.

Romania se situeaza pe locul al treilea in randul tarilor de operare din punct de vedere al volumului finantarii (dupa Federatia Rusa, Polonia locul doi).

Din 1991, cand BERD a devenit operationala, si pana la 31 decembrie 2007, BERD a acordat Romaniei un sprijin financiar in suma cumulata de 3,54 miliarde euro, inregistrandu-se 248 de tranzactii semnate, din care 65% s-au indreptat catre sectorul privat, 75% au fost imprumuturi si 25% investitii de capital. In perioada ultimei Strategii de tara pentru Romania (decembrie 2005 - decembrie 2007) volumul de afaceri a crescut cu 601 milioane euro, in cadrul a 58 proiecte noi, ceea ce inseamna o crestere de 22%. Pe parcursul anului 2007 au fost semnate 29 proiecte reprezentand un volum de afaceri anual de 336 milioane euro.

Informatii suplimentare sunt disponibile in Sectiunea dedicata Romaniei pe website-ul oficial al BERD.

Relatia cu Banca Reglementelor Internationale (BRI)

Banca Nationala a Romaniei a devenit membra a Bancii Reglementelor Internationale inca din anul infiintarii (1930), numarandu-se printre cele 55 de banci centrale membre. In prezent, BNR detine 8 564 de actiuni (respectiv 42,82 milioane DST) din capitalul Bancii, pentru care primeste anual dividende.

Dupa 1990, BRI a acordat Bancii Nationale a Romaniei asistenta tehnica pentru consolidarea functiilor de banca centrala.

Informatii suplimentare sunt disponibile pe website-ul oficial al BRI.

Relatia cu Banca pentru Comert si Dezvoltare a Marii Negre (BCDMN)

Romania a semnat Acordul de infiintare a BCDMN la 30 decembrie 1994 si a subscris 13,5%, adica 135 milioane DST, din capitalul social al Bancii.

Conform datelor la 31 decembrie 2007, Banca a inregistrat un volum cumulat de angajamente de 85,79 milioane USD si 28 milioane euro, prin 11 proiecte, doua fonduri regionale de finantare si o garantie acordata pentru Banca Romaneasca.

Totodata, Board-ul Directorilor a aprobat noua Strategie de tara pentru Romania privind perioada 2007 - 2010. Prioritatile operationale vor fi orientate spre societatile mari si de marime mijlocie a caror productie este destinata exportului, spre infrastructura si sectorul financiar.

Informatii suplimentare sunt disponibile in Sectiunea dedicata Romaniei pe website-ul oficial al BCDMN.

Relatia cu Banca Europeana de Investitii (BEI)

BEI este institutia financiara a Uniunii Europene, creata in baza Tratatului de la Roma in 1958, cu scopul acordarii de asistenta financiara pe termen lung prin proiecte care sustin integrarea europeana. Romania a devenit membra a BEI la 1 ianuarie 2007, o data cu integrarea in UE.

Politica pe termen mediu, inclusiv prioritatile operationale, se regasesc in The Corporate Operational Plan (COP), document strategic aprobat de Consiliul Directorilor la 20 noiembrie 2007, pentru perioada 2008 - 2010.

In conformitate cu strategia de la Lisabona, Banca ofera sprijin extins pentru investitiile in tehnologie, retele, cercetare-dezvoltare si inovatie in cadrul programului special denumit Initiativa 2010 pentru Inovatii. Reabilitarea si extinderea infrastructurii transeuropene, in special a coridoarelor de transport, reprezinta o conditie esentiala pentru integrarea Romaniei in piata unica a Uniunii Europene. BEI acorda, de asemenea, imprumuturi pentru sustinerea proiectelor ce vizeaza imbunatatirea protectiei mediului.

Din 1991 si pana la 31 decembrie 2007 au fost inregistrate 70 de acorduri de imprumut semnate intre Romania si Banca Europeana de Investitii cu o valoare cumulata de 5 105,7 milioane Euro. In anul 2007 BEI a finantat in tara noastra 5 proiecte (in servicii, utilitati municipale, industrie, credite globale prin banci comerciale etc.) reprezentand un angajament de 172 223 500 euro.

Informatii suplimentare sunt disponibile pe website-ul oficial al BEI.

Relatii bilaterale internationale

In prezent, BNR are relatii de colaborare in domeniul schimburilor de informatii, asistentei tehnice, acorduri de cooperare (in special in domeniul supravegherii bancare) cu banci centrale din tarile: Azerbaidjan, Cipru, Franta, Germania, Grecia, Indonezia, Italia, Kazahstan, Kyrgystan, Malaiezia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Republica Ceha, Tunisia, Turcia, Ungaria.

In cursul anului 2007 au fost semnate Memorandumuri de intelegere privind colaborarea si schimbul de informatii cu bancile centrale ale Malaeziei, Tunisiei si, respectiv, Iordaniei.

Aceste memorandumuri ofera cadrul juridic general pentru desfasurarea relatiilor de cooperare in domeniul supravegherii bancare, schimbului de informatii si de opinii pe probleme de politica monetara, precum si in ceea ce priveste programele de instruire si asistenta.

Asistenta tehnica

In ultimii ani, Banca Nationala a Romaniei a beneficiat de asistenta tehnica atat din partea unor institutii financiare internationale, in special FMI, cat si din partea altor banci centrale (Banca Frantei, Deutsche Bundesbank, Banca Angliei, Banca Cehiei, Banca Italiei, Banca Olandei), in principal pe probleme legate de amendarea Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale, tintirea inflatiei, audit intern, sisteme de plati, crearea unui sistem computerizat pentru operatiunile in numerar, constructia unui model satelit pentru sectorul financiar, contabilitate si supraveghere bancara.

Institutii de credit si IFN (Registre BNR)

I. INSTITUTII DE CREDIT

PARTEA I - Institutii de credit persoane juridice romane

o     Sectiunea I - Banci

o     Sectiunea a II-a - Banci de economisire si creditare in domeniul locativ

o     Sectiunea a III-a - Banci de credit ipotecar

o     Sectiunea a IV-a - Institutii emitente de moneda electronica

o     Sectiunea a V-a - Organizatii cooperatiste de credit

PARTEA II - Sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine

o     Sectiunea I - Sucursale ale institutiilor de credit din state terte

o     Sectiunea a II-a - Sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre

II. INSTITUTII FINANCIARE NEBANCARE*

Registrul general

o     Partea I - Active

a.  Credite de consum

b.  Credite ipotecare si/sau imobiliare

c.  Microcreditare

d.  Finantarea tranzactiilor comerciale

e.  Factoring

f.   Scontare

g.  Forfetare

h.  Leasing financiar

i.    Emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului

j.    Alte forme de finantare de natura creditului

k.  Activitati multiple de creditare

o     Partea II - Radiate

a.  Credite de consum

b.  Credite ipotecare si/sau imobiliare

c.  Microcreditare

d.  Finantarea tranzactiilor comerciale

e.  Factoring

f.   Scontare

g.  Forfetare

h.  Leasing financiar

i.    Emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului

j.    Alte forme de finantare de natura creditului

k.  Activitati multiple de creditare

Registrul special

o     Partea I - Active

a.  Credite de consum

b.  Credite ipotecare si/sau imobiliare

c.  Microcreditare

d.  Finantarea tranzactiilor comerciale

e.  Factoring

f.   Scontare

g.  Forfetare

h.  Leasing financiar

i.    Emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului

j.    Alte forme de finantare de natura creditului

k.  Activitati multiple de creditare

o     Partea II - Radiate

a.  Credite de consum

b.  Credite ipotecare si/sau imobiliare

c.  Microcreditare

d.  Finantarea tranzactiilor comerciale

e.  Factoring

f.   Scontare

g.  Forfetare

h.  Leasing financiar

i.    Emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului

j.    Alte forme de finantare de natura creditului

k.  Activitati multiple de creditare

Registrul de evidenta

o     Partea I - Active

a.  Case de ajutor reciproc

b.  Case de amanet

c.  Entitati fara scop patrimonial

o     Partea II - Radiate

a.  Case de ajutor reciproc

b.  Case de amanet

c.  Entitati fara scop patrimonial

Listele institutiilor financiare nebancare

o     Lista institutii financiare nebancare

o     Lista a doua, suplimentara**

o     Lista a treia, suplimentara**

III. ALTE INSTITUTII DE CREDIT

Lista institutiilor de credit care au notificat BNR furnizarea de servicii in mod direct pe teritoriul Romaniei (fisier XLS)

Legislatie

Proiecte legislative

Acorduri in domeniul supravegherii la care Banca Nationala a Romaniei este parte

Index legislativ

Regulamente comunitare

Reglementari bancare

LEGEA privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei

LEGEA nr.312 din 28 iunie 2004
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.582 din 30 iunie 2004)
 

Reglementarea institutiilor de credit

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.99 din 6 decembrie 2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului
aprobata, completata si modificata prin Legea nr.227 din 4 iulie 2007
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1027 din 27 decembrie 2006 si respectiv nr.480 din 18 iulie 2007),
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.98 din 6 decembrie 2006 privind supravegherea suplimentara a institutiilor financiare dintr-un conglomerat financiar
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1023 din 22 decembrie 2006),
si reglementari conexe
 

LEGEA pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar

LEGEA nr.83 din 21 mai 1997
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.98 din 23 mai 1997)

Reglementari privind falimentul institutiilor de credit

Ordonanta Guvernului nr.10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul institutiilor de credit
aprobata, completata si modificata prin Legea nr.278 din 23 iunie 2004
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.84 din 30/01/2004 si respectiv nr.579 din 30/06/2004)
 

Reglementari privind institutiile financiare nebancare (IFN)

Ordonanta Guvernului nr.28 din 26 ianuarie 2006
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.89 din 31.01.2006)
si reglementari conexe, alte reglementari IFN
 

Regulamentul valutar

REGULAMENTUL nr. 4 din 1 aprilie 2005 privind regimul valutar (republicat) si normele aferente,
cu modificarile si completarile aduse prin reglementarile ulterioare
 

Reglementari ale pietei monetare

REGULAMENTUL nr.1 din 30 martie 2000 (republicat in 2008) privind operatiunile de piata monetara efectuate de BNR si facilitatile permanente acordate de aceasta participantilor eligibili.
(republicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2008)

Norma BNR nr.4 din 29 mai 1995 privind functionarea pietei monetare interbancare
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.126 din 22 iunie 1995) modificata prin

Reguli privind stabilirea ratelor de referinta ROBID si ROBOR
 

Regimul rezervelor minime obligatorii (RMO)

REGULAMENT nr.6 din 24 iulie 2002, privind regimul rezervelor minime obligatorii
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.566 din 1 august 2002)
modificat prin
 

Reglementari contabile aplicabile institutiilor de credit

ORDINUL BNR nr.5 din 22.12.2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aplicabile institutiilor de credit, cu modificarile si completarile ulterioare
 

Centrala Riscurilor Bancare (CRB)

REGULAMENTUL nr.4 din 7. 04. 2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.739 din 16.08.2004) modificat prin

Intrebari si raspunsuri

Reglementari referitoare la plati

Centrala Incidentelor de Plati (CIP)

Regulamentul nr.1 din 23 februarie 2001 (modificat si completat de Circularele nr.21/ 2002, nr.15/2004 si Regulamentele nr.7/26.07.2005, nr. 13/29.09.2008) privind organizarea si functionarea la BNR a Centralei Incidentelor de Plati
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.120 din 9 martie 2001, nr.521 din 18 iulie 2002, nr.689 din 30 iulie 2004, nr.683 din 29 iulie 2005 si respectiv nr.692 din 10 octombrie 2008)

Intrebari si raspunsuri

Instrumente de plata electronica - Regulamentul nr.6/2006 privind emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la tranzactiile cu aceste instrumente si precizarile BNR referitoare la aplicabilitatea acestuia.
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.927 din 15.11.2006)
 

Limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice

Regulamentul nr.3/2007
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.177 din 14 martie 2007)
modificat si completat prin Regulamentul nr.11/2008 (Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.617 din 22 august 2008)
 

NORMA privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea balantei de plati a Romaniei

NORMA nr.26 din 12 decembrie 2006
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1031 din 27 decembrie 2006)
 

NORMA privind raportarea statistica a datelor pentru elaborarea bilantului monetar

NORMA nr.13/ 2006

NORMA privind statistica ratelor dobanzii practicate de institutiile de credit

NORMA nr.14/ 2006

Raportarea operatiunilor valutare de capital

NORMA nr.17 din 17 septembrie 2002 privind raportarea statistica la Banca Nationala a Romaniei a operatiunilor valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu si lung
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.700 din 25 septembrie 2002)
modificata prin
 

Regulament privind utilizarea codurilor IBAN in Romania

REGULAMENTUL nr.2 din 17 februarie 2004 privind utilizarea codurilor IBAN in Romania
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.165 din 25 februarie 2004)
 

Rata dobanzii de referinta

CIRCULARA nr.3 din 1 februarie 2002 privind nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei
(Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.100 din 5 februarie 2002)
 

Reglementari privind denominarea monedei nationale

Legea nr.348 din 14 iulie 2004 si alte reglementari privind denominarea
 

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

COMUNICAT DE PRESA

In perioada ianuarie - iulie 2008 contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 9 401 milioane euro. Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a insumat 10 190 milioane euro, mai mare cu 9,3 la suta fata de ianuarie - iulie 2007. De mentionat ca pe cumulat sapte luni din anul 2008, dinamica exporturilor a devansat cu 3 puncte procentuale dinamica importurilor.

  * date revizuite

 ** date provizorii

*** Sursa datelor: Institutul National de Statistica (INS). Importurile FOB sunt calculate pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0834 determinat de INS.

Deficitul contului curent in perioada ianuarie - iulie 2008 a fost acoperit in proportie de 61,4 la suta prin investitii straine directe, care au inregistrat 5 769 milioane euro, din care participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat 55 la suta, iar creditele intra-grup¹ 45 la suta.

Datoria externa pe termen mediu si lung² a inregistrat la 31 iulie 2008 nivelul de 45 364 milioane euro, in crestere cu 17,8 la suta fata de 31 decembrie 2007.

Datoria externa publica si public garantata a inregistrat la 31 iulie 2008 un sold de 10 434 milioane euro si a reprezentat 23 la suta din datoria externa pe termen mediu si lung (fata de 26,6 la suta la 31 decembrie 2007).

Datoria externa negarantata public a insumat 29 128 milioane euro la 31 iulie 2008, fiind cu 16,4 la suta mai mare decat la 31 decembrie 2007.

Datoria externa a Romaniei pe termen mediu si lung la 31 iulie 2008*
si serviciul datoriei externe in perioada ianuarie - iulie 2008

*) Soldul datoriei externe pe termen mediu si lung este calculat pe baza cash (nu include dobanda acumulata si neajunsa la scadenta).

a) imprumuturi externe contractate direct de MEF/autoritatile administratiei publice locale, conform legislatiei privind datoria publica

b) imprumuturi externe garantate de MEF/autoritatile administratiei publice locale, conform legislatiei privind datoria publica

c) entitati financiare si nefinanciare cu capital majoritar de stat

d) entitati financiare si nefinanciare cu capital majoritar privat

r - date revizuite

p - date provizorii

e - date estimate

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung³ a fost 23,9 la suta in perioada ianuarie - iulie 2008, comparativ cu 21,8 la suta in anul 2007.

Gradul de acoperire⁴ a fost 5,5 luni de import la 31 iulie 2008, fata de 6 luni de import la 31 decembrie 2007.

ROBID-ROBOR, istoric

Ratele medii ale dobanzii pe piata interbancara (ora 11)

- procente pe an -

Serii zilnice

- procente pe an -

EURIBOR and EONIi

The money market reference rates for the euro.

IMPORTANT NOTE: Euribor and Eonia are worldwide registered trademarks of Euribor FBE. All rights reserved.
All use of the trademarks must indicate that the index is a registered trademark. For all commercial use of the registered trademarks it is recommended to obtain prior explicit approval from Euribor FBE.
Please also note that the use of the indexes reference data is currently free of charge. Euribor-FBE reserves the right to change that policy at any time. Any change made to it shall be posted on this website so it is recommended to check it regularly.

Since the 1st of January 1999, Europe has a new currency, the euro. To date, 15 countries of the European Union have adopted the euro.

A new financial market has emerged following the introduction of the euro. This new financial market has its own benchmarks.

The benchmarks for the money and capital markets in the euro zone are Euribor and Eonia.

Euribor (Euro Interbank Offered Rate) is the rate at which euro interbank term deposits within the euro zone are offered by one prime bank to another prime bank.

Eonia (Euro OverNight Index Average) is an effective overnight rate computed as a weighted average of all overnight unsecured lending transactions in the interbank market, initiated within the euro area by the contributing panel banks.

These rates benefit from:

These conditions have enabled Euribor and Eonia to establish themselves as the benchmarks in the euro market.

The Euro Interbank Offered Rate (Euribor) is an interest rate based on the average interest rates at which a panel of 57 European banks lend money to one another. The Euribor interest rates are calculated daily and made public at 11:00 Central European Time.

The Euribor rates come in differtent maturities: 1, 2 en 3 weeks and 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11 and 12 months. The overnight rate for unsecured interbank lending in the euro-zone is called the Eonia rate.

The Euribor interest rates are being used as a reference rate for a lot of financial products, for example derivatives like swaps. A lot of banks use the Euribor interest rates also to determine their rates on products like mortgages, savings accounts and loans.

The London Interbank Offered Rate (or LIBOR, pronounced ˈla b r/) is a daily reference rate based on the interest rates at which banks offer to lend unsecured funds to other banks in the London wholesale money market (or interbank market). LIBOR will be slightly higher than the London Interbank Bid Rate (LIBID), the rate at which banks are prepared to accept deposits. It is roughly comparable to the U.S. Federal funds rate.

[edit] Introduction

During 1984 it became apparent that an increasing number of banks were trading actively in a variety of relatively new market instruments, notably Interest Rate Swaps, Foreign Currency Options and Forward Rate Agreements. Whilst recognizing that such instruments brought more business and greater depth to the London Interbank market, it was felt that future growth could be inhibited unless a measure of uniformity was introduced. In October 1984 the British Bankers' Association working with other parties such as the Bank of England established various working parties, which eventually culminated in the production of the BBAIRS terms - the BBA standard for Interest Swap rates. Part of this standard included the fixing of BBA Interest Settlement rates, the predecessor of BBA LIBOR. From 2 September 1985 the BBAIRS terms became standard market practice.

BBA LIBOR fixings did not commence officially before 1 January 1986, although before that some rates have been fixed for a trial period commencing in December 1984.

It should be noted that member banks are international in scope, with more than sixty nations represented among its two hundred members (as of 2006).

[edit] Scope

LIBOR rates are widely used as a reference rate for financial instruments such as:

forward rate agreements

short-term interest rate futures contracts

interest rate swaps

floating rate notes

syndicated loans

variable rate mortgages^[1]

currencies, especially the US dollar (see also Eurodollar).

They thus provide the basis for some of the world's most liquid and active interest rate markets.

For the Euro, however, the usual reference rates are the Euribor rates compiled by the European Banking Federation, from a larger bank panel. A Euro LIBOR does exist, but mainly for continuity purposes in swap contracts dating back to pre-EMU times.

[edit] Technical features

LIBOR is published by the British Bankers' Association (BBA) after 11:00 am (and generally around 11:45 am) each day (London time). It is a filtered average of inter-bank deposit rates offered by designated contributor banks, for maturities ranging from overnight to one year. There are 16 such contributor banks and the reported interest is the mean of the eight middle values (the interquartile mean). The shorter rates (i.e., up to six months) are usually quite reliable and tend to precisely reflect market conditions. The actual rate at which banks will lend to one another continues to vary throughout the day.

LIBOR is often used as a rate of reference for Pound Sterling and other currencies, including US dollar, Euro, Japanese Yen, Swiss Franc, Canadian dollar, Australian Dollar, Swedish Krona, Danish Krone and New Zealand dollar^[2].

In the 1990s, Yen LIBOR rates were altered by credit problems affecting some of the contributor banks.

For a precise definition of BBA LIBOR, see: The BBA LIBOR fixing & definition.

Six-month LIBOR is used as an index for some US mortgages. In the UK, the three-month LIBOR is used for some mortgages-especially for those with adverse credit history.

[edit] LIBOR-based derivatives

[edit] Eurodollar contracts

The Chicago Mercantile Exchange's Eurodollar contracts are based on three-month US dollar LIBOR rates. They are the world's most heavily traded short term interest rate futures contracts and extend up to 10 years. Shorter maturities trade on the Singapore Exchange in Asian time.

[edit] Interest Rate Swaps

Interest rate swaps based on short LIBOR rates currently trade on the interbank market for maturities up to 50 years. A 'five year LIBOR' rate refers to the 5 year swap rate vs 3 or 6 month LIBOR. 'LIBOR + x basis points', when talking about a bond, means that the bond's cash flows have to be discounted on the swaps' zero-coupon yield curve shifted by x basis points in order to equal the bond's actual market price. The day count convention for LIBOR rates in interest rate swaps is Actual/360.

[edit] Reliability

On Thursday, May 29, 2008 the Wall Street Journal released a study suggesting that banks may have understated borrowing costs they reported for LIBOR during the 2008 credit crunch.^[3] Such underreporting could have created an impression that banks could borrow from other banks more cheaply than they could in reality. It could also have made the banking system appear healthier than it was during the 2008 credit crunch.

For example, the study found that rates at which one major bank 'said it could borrow dollars for three months were about 0.87 percentage point lower than the rate calculated using default-insurance data.'

In response to the study released by the WSJ, the British Bankers' Association announced that LIBOR continues to be reliable even in times of financial crisis. According to the British Bankers' Association, other proxies for financial health such as the default credit insurance market, are not necessarily more sound than LIBOR at times of financial crisis, though more widely used in Latin America, especially the Ecuadorian and Bolivian markets.