Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

SUPRAVEGHEREA SPECIALA, ADMINISTRAREA SPECIALA SI FALIMENTUL SOCIETATILOR BANCARE

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



SUPRAVEGHEREA SPECIALA, ADMINISTRAREA SPECIALA SI FALIMENTUL SOCIETATILOR BANCARE

88. Reglementare. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului societatilor comerciale este reglementata de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului .



Societatile bancare se supun, insa, in principal, reglementarilor speciale in materie, prevazute in Legea bancara nr. 58/1998, respectiv in Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului bancilor . Astfel, in ceea ce priveste profilaxia falimentului, Legea bancara reglementeaza masurile de supraveghere speciala si de administrare speciala a societatilor bancare, constituind echivalentul in materie al procedurii de reorganizare judiciara a societatilor comerciale ordinare. De asemenea, prin Legea nr. 83/1998 se instituie o procedura speciala privind falimentul societatilor bancare, dispozitiile de drept comun prevazute in Legea nr. 64/1995 aplicandu-se in masura in care se prevede astfel in legea speciala .

89. Supravegherea speciala si administrarea speciala a societatilor bancare. Consideratii generale. Societatile bancare, societati comerciale cu statut special datorita obiectului lor de activitate, se supun, pe parcursul functionarii lor. cerintelor prudentiale prevazute de Legea nr. 58/1998. Asa dupa cum am aratat, controlul respectarii de catre banci a acestor cerinte si sanctionarea nerespectarii lor sunt efectuate de Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de supraveghere prudentiala bancara. in aceeasi calitate, banca centrala este cea care hotaraste luarea masurilor de instituire a supravegherii speciale si a administrarii speciale a bancilor, in temeiul art. 75 din Legea bancara .

90. Supravegherea speciala a societatilor bancare. Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei poate hotari luarea masurilor de instituire a supravegherii speciale a bancilor, potrivit art. 76 din Legea nr. 58/1998, in doua situatii:

a. incalcarea legii sau a reglementarilor prudentiale emise de Banca Nationala a Romaniei, constatata in urma efectuarii actiunilor de supraveghere si/sau a analizei raportarilor bancii;

b. constatarea unei situatii financiare precare.

Supravegherea speciala este exercitata printr-o comisie instituita in acest scop, formata din 5-7 specialisti din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, dintre care unul va indeplini functia de presedinte si unul, pe cea de vicepresedinte.

Atributiile comisiei se stabilesc de consiliul de administratie al bancii centrale si se refera, in principal, potrivit art. 77 din Legea nr. 58/1998, la:

a. urmarirea modului in care conducerea bancii actioneaza pentru stabilirea si aplicarea masurilor necesare remedierii deficientelor inscrise in actul de control intocmit de organele de inspectie ale bancii Nationale a Romaniei;

b. avizarea actelor de decizie ale organelor statutare ale bancii, referitoare la situatia financiara si la incadrarea in reglementarile prudentiale, precum si obligarea la suspendarea sau desfiintarea unor asemenea acte;

c. modificarea reglementarilor proprii ale bancilor;

d. limitarea si/sau suspendarea unor activitati si operatiuni bancare pe o anumita perioada;

e. orice alte masuri care se considera necesare pentru remedierea situatiei bancii.

Conform art. 77 alin. 2 din Legea nr. 58/1998, comisia de supraveghere speciala nu se substituie conducerii bancii. Asa dupa cum s-a aratat in doctrina , aceasta prevedere este incompatibila cu dispozitia de la art. 77 alin. 1 lit. c, care indrituieste comisia sa modifice reglementarile proprii ale bancii. Consideram, alaturi de autorul citat, ca prevederea art. 77 alin. 1 lit. c trebuie interpretata in sensul ca atributia comisiei se limiteaza la a obliga conducerea bancii sa modifice respectivele reglementari.

De asemenea, art. 77 alin. 3 din Legea nr. 58/1998 dispune ca, in perioada exercitarii supravegherii speciale, adunarea generala a actionarilor, consiliul de administratie si conducatorii bancii nu pot hotari masuri contrare celor dispuse de comisia de supraveghere speciala.

Membrii comisiei de supraveghere speciala au acces la toate documentele si registrele bancii, fiind obligati sa pastreze secretul privind operatiunile bancare.

Comisia de supraveghere speciala prezinta rapoarte periodice Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei asupra situatiei bancii. in functie de concluziile rezultate din rapoarte, acest organ hotaraste asupra incetarii sau continuarii supravegherii speciale, fara a se depasi o perioada mai mare de 120 de zile de la instituirea acestei masuri.

in cazul in care in activitatea bancii se constata in continuare deficiente grave, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei poate hotari, in temeiul art. 78 din Legea nr. 58/1998, trecerea la masuri de administrare speciala.

91. Administrarea speciala a societatilor bancare. Potrivit art. 79 din Legea nr. 58/1998, masurile de administrare speciala a bancii se pot dispune in situatia in care Banca Nationala a Romaniei constata sau este sesizata cu privire la urmatoarele situatii:

a. masurile de supraveghere speciala nu au dat rezultate intr-o perioada de pana la 120de zile;

b. exista date certe care conduc la concluzia ca banca va deveni insolvabila in urmatoarele 90 de zile.

Pentru a se determina daca banca se afla in stare de insolvabilitate, valoarea activului si pasivului bancii se calculeaza in conformitate cu procedurile de evaluare prevazute in reglementarile bancii Nationale a Romaniei (Normele nr. 9/1999 pentru calculul valorii activului si pasivului bancilor in vederea stabilirii starii de insolvabilitate a acestora ). De asemenea, pentru determinarea valorii activului si pasivului unei banci la o data ulterioara, se vor lua in considerare s veniturile si cheltuielile anticipate ale acesteia pana la data respectiva.

Ipoteza descrisa de art. 79 alin. 1 lit. b din Legea nr. 58/1998 reprezinta c situatie de faliment iminent (prefaliment) , astfel ca intelesul sau rezulta din interpretarea sistematica a acestei norme si a dispozitiilor art. 2 din Legea nr. 83/1998, potrivit carora o banca este considerata in stare de faliment, daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a. banca nu a onorat integral creante certe, lichide si exigibile, de cel putin 30 de zile;

b. valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului sau.

Acest text vizeaza doua situatii: insolenta (art. 2 lit. a, exprimand absenta fondurilor banesti necesare platii obligatiilor scadente) si insolvabilitatea (art. 2 lit., b, reprezentand dezechilibrul patrimonial al debitorului, caracterizat prin preponderenta activului fata de pasiv).

Din interpretarea sistematica a celor doua dispozitii legale rezulta ca starea de faliment iminent vizata de art. 79 alin. 1 lit. b din Legea nr. 58/1998, care poate intemeia instituirea de catre Banca Nationala a Romaniei a masurii administrarii speciale a bancii, se refera doar la insolvabilitatea iminenta. Pe cale de consecinta, Banca Nationala a Romaniei nu poate institui administrarea speciala in ipoteza in care exista date certe ca banca va intra in stare de insolenta.

Potrivit art. 80 din Legea nr. 58/1998, activitatea de administrare speciala este efectuata de un administrator special, stabilit de Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica specializata. Un anunt privind instituirea administrarii speciale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in mai multe ziare de circulatie nationala.

Administratorul special preia integral atributiile consiliului de administratie al bancii supuse acestui regim. Pe perioada aplicarii administrarii speciale se suspenda dreptul de vot al actionarilor in adunarea generala, in privinta numirii si revocarii administratorilor, dreptul la dividende al actionarilor, activitatea consiliului de administratie si a cenzorilor, precum si dreptul la remuneratie al administratorilor si al cenzorilor. Totodata, administratorul special instiinteaza, de indata, compartimentele din cadrul bancii, precum si sediile secundare ale acesteia cu privire la luarea unor astfel de masuri.

Administratorul special administreaza banca, stabilind conditiile optime pentru conservarea activelor si incasarea creantelor m interesul deponentilor si al altor creditori.

In termen de 45 de zile de la numire, el va prezenta un raport scris Consiliului de administratie al bancii Nationale a Romaniei, cu privire !a starea financiara a bancii si posibilitatea redresarii situatiei acesteia din punct de vedere al sigurantei financiare si anexeaza documente referitoare la evaluarea activelor si pasivelor bancii, situatia recuperarii activelor, costul mentinerii activelor si situatia lichidarii debitelor.

In termen de 15 zile de la primirea raportului administratorului special, Consiliul de administratie al bancii Nationale a Romaniei decide, in temeiul art. 82 din Legea nr. 58/1998, asupra prelungirii activitatii administratorului special, pe o perioada limitata, sau retrage autorizatia si sesizeaza instanta competenta pentru declansarea procedurii de lichidare a bancii. Asa dupa cum s-a remarcat in doctrina , utilizarea sintagmei procedura de lichidare este incorecta, intentia (gresit exprimata) a legiuitorului fiind de a indritui banca centrala ca in conformitate cu dispozitiile art. 17 din Legea nr. 83/1998, sa sesizeze Tribunalul cu o cerere de declansare a procedurii falimentului bancii: 'Banca Nationala a Romaniei, in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara. va putea introduce cerere impotriva bancii fata de care s-au luat masuri de supraveghere sau administrare speciala si care nu au condus la redresarea bancii aflate in situatia de a nu onora platile.'

In ipoteza prelungirii mandatului administratorului special, acesta are obligatia de a prezenta periodic Bancii Nationale a Romaniei evaluarea situatiei financiare a bancii. Daca consiliul de administratie al bancii centrale constata, pe baza informarilor administratorului special, ca banca s-a redresat din punct de vedere financiar si se incadreaza in parametrii de supraveghere prudentiala stabiliti prin lege si prin reglementarile bancii Nationale a Romaniei, masurile de administrare speciala vor inceta si banca isi va relua activitatea sub controlul organelor sale statutare.

92. Falimentul bancilor. Reglementare legala. Procedura falimentului societatilor bancare este reglementata de Legea nr. 83/1998 (legea speciala in materie), care se completeaza, acolo unde aceasta prevede, cu dispozitiile de drept comun ale Legii nr. 64/1995.

Sunt guvernate de dispozitiile speciale procedurile deschise dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 83/1998 , intrucat, asa dupa cum prevedea art. 28 din aceasta lege (abrogat) si dupa cum dispune, in prezent, art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 186/1999, procedurile de reorganizare judiciara a bancilor declansate in baza prevederilor Legii nr. 64/1995, cu modificarile ulterioare, vor fi continuate in conformitate cu prevederile acestei legi.

93. Domeniul de aplicare al procedurii falimentului bancilor. Potrivit art. 1 din Legea nr. 83/1998, procedura falimentului instituita prin aceasta lege se aplica bancilor legal constituite in Romania, aflate in stare de insolvabilitate.

Aceasta prevedere, insa, este in neconcordanta cu art. 2 din lege, conform caruia o banca este considerata in stare de faliment, daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a. banca nu a onorat integral creante certe, lichide si exigibile, de cel putin 30 de zile (insolenta);

b. valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului sau (insolvabilitate).

Pe cale de consecinta, procedura falimentului reglementata de Legea nr. 83/1998 se aplica atat bancilor care nu dispun de fondurile banesti necesare platii obligatiilor scadente (si care se afla, deci, in stare de insolenta), cat si bancilor al caror patrimoniu este afectat de un dezechilibru financiar caracterizat de preponderenta pasivului fata de activ (si care sunt in stare de insolvabilitate).

Asa dupa cum s-a remarcat in doctrina , redactarea textului este lacunara, fapt care impune o serie de precizari. Astfel, pe de o parte, procedura falimentului bancilor poate fi declansata doar pentru datorii comerciale si fiscale ale societatilor bancare. Pe de alta parte, pentru ca neonorarea creantelor certe, lichide si exigibile sa determine aplicarea procedurii falimentului, este necesar ca ea sa fie consecinta incapacitatii de plata, a lipsei de lichiditati. Trebuie distins, astfel, intre incapacitatea de a plati si refuzul de a plati intemeiat pe o exceptie invocata cu buna credinta, cum ar fi refuzul de a restitui un depozit, intemeiat pe invocarea compensatiei cu obligatia titularului depozitului de a rambursa un credit, ori neplata unei creante fiscale pe care banca o contesta .



De asemenea, pentru a califica neonorarea creantelor drept o incapacitate de plata, este, in principiu, suficienta neplata unei singure datorii, daca Banca Nationala a Romaniei a comunicat, in temeiul art. 16 din Legea nr. 83/1998, ca banca se afla in incetare de plati de peste 30 de zile. Totusi, o interpretare sistematica a dispozitiilor acestei legi intemeiaza concluzia ca incapacitatea de plata trebuie sa fie reala si permanenta .

Scopul aplicarii procedurii falimentului unei societati bancare este lichidarea averii bancii debitoare si plata datoriilor acesteia. Legea nr. 83/1998 nu 167 reglementeaza alternativa reorganizarii judiciare a societatilor bancare, intrucat potrivit art. 13, procedura falimentului unei banci se porneste, de regula dupa constatarea de catre Banca Nationala a Romaniei ca aplicarea masurilor de supraveghere speciala, reglementate de Legea bancara nr. 58/1998 si desfasurate in scopul redresam bancii respective, nu a condus la evitarea starii de faliment.

94. Organele care aplica procedura falimentului societatilor bancare. Enumerare. Organele care au atributii in procedura falimentului bancilor sunt: tribunalul, Judecatorul-sindic si lichidatorul. Poate interveni, de asemenea, adunarea creditorilor in cateva momente ale procedurii.

Spre deosebire de procedura reglementata de Legea nr. 64/1995 in cazul falimentului societatilor bancare nu participa Camera de Comert si Industrie, ci Banca Nationala a Romaniei, in calitate de autoritate de supraveghere bancara.

95. Tribunalu1 si Judecatorul-sindic. Astfel, potrivit art. 3 din Legea nr. 83/1998, toate procedurile prevazute de aceasta lege, cu exceptia recursului sunt de competenta exclusiva a tribunalului in jurisdictia caruia se afla sediul bancii si sunt exercitate de un judecator-sindic.

Judecatorul-sindic este nominalizat, pentru fiecare procedura de presedintele tribunalului, fiind investit pentru o durata nedeterminata dar putand fi inlocuit, potrivit art. 12 din Legea nr. 64/1995, in orice stadiu al procedurii prin incheiere motivata, data in camera de consiliu.

Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in procedura falimentului bancilor sunt:

a. darea hotararii de deschidere a procedurii;

b. judecarea contestatiei bancii debitoare' impotriva cererii introductive formulate de banca centrala sau de creditori pentru inceperea procedurii

c. desemnarea, prin hotarare, a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestuia. controlul asupra activitatii lui si, daca este cazul, inlocuirea lui;

d. judecarea actiunilor introduse de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare hotararii de deschidere a procedurii;

e. judecarea contestatiilor bancii debitoare ori ale creditorilor impotriva masurilor luate de lichidator;

f. confirmarea planului de distribuire a sumelor obtinute din lichidare;

g. darea hotararii de inchidere a procedurii.

Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. in conditiile legii, ele pot fi atacate cu recurs. Potrivit art. 4 din Legea nr. 83/1998, instanta de recurs pentru aceste hotarari este curtea de apel. Recursul va fi judecat in termen de 15 zile de la inregistrarea dosarului, citarea partilor urmand a fi facuta prin publicitate, in conditiile art. 95 C.proc.civ. Prin derogare de la art. 300 alin 3 si 4 C.proc.civ, hotararile judecatorului-sindic atacate cu recurs, cu exceptia celei de respingere a contestatiei bancii debitoare, nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.

in indeplinirea atributiilor sale, care implica aplicarea unor reglementari bancare Judecatorul-sindic poate cere, conform art. 6 din Legea nr. 83/1998, opinia bancii Nationale a Romaniei, m calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara.

96. Lichidatorul. Potrivit art. 7 din Legea nr. 83/1998, in cazul deschiderii procedurii falimentului, judecatorul-sindic va ridica de indata bancii debitoare dreptul de a-si administra bunurile si de a dispune de ele si va desemna, cu avizul Bancii Nationale a Romaniei, un lichidator, persoana juridica specializata.

Legea mai reglementeaza si o alta modalitate de desemnare a lichidatorului, de catre adunarea creditorilor. Astfel, in prima sedinta a adunarii creditorilor, acestia fie decid mentinerea lichidatorului desemnat de judecatorul - sindic, fie vor putea alege un alt lichidator decat cel desemnat de judecatorul - sindic, cu o majoritate de 51% din valoarea creantelor valabile, inregistrate la tribunal pana la data prevazuta in notificarea trimisa de judecatorul-sindic. Potrivit art. 7 din Legea nr. 83/1998, in cazul propunerii lichidatorului de catre creditori, acesta va trebui sa primeasca avizul bancii Nationale a Romaniei, inainte de a fi desemnat de judecatoml-sindic.

in cazul in care sunt propusi mai multi lichidatori, va fi considerat ales cel care va intruni voturile creditorilor titulari ai celei mai mari parti din valoarea creantelor inregistrate la tribunal, in conditiile de mai sus.

Pe data stabilirii atributiilor noului lichidator de catre judecatorul-sindic, vor inceta atributiile lichidatorului numit de acesta la data deschiderii procedurii. Lichidatorul nou-numit va prelua activitatea de la lichidatorul inlocuit, sub controlul judecatorului-sindic.

In orice moment al procedurii falimentului, conform art. 9 din Legea nr. 83/1998, pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate inlocui lichidatorul cu un altul, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. Legea nu prevede care sunt aceste motive, ci doar natura lor juridica: dol sau culpa grava, nu si culpa levis. Numirea noului lichidator se va face cu respectarea procedurii analizate mai sus: lichidatorul va fi desemnat de judecatorul-sindic, iar adunarea creditorilor va putea alege un altul.

Principalele atributii ale lichidatorului, conform art. 10 din Legea nr. 83/1998, sunt:

a. examinarea activitatii bancii debitoare in raport cu situatia de fapt, intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la starea de faliment, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si supunerea acestui raport judecatorului-sindic in termen de 30 de zile de la desemnarea sa. La cererea lichidatorului, judecatorul-sindic va putea prelungi aceasta perioada, pentru motive temeinice, prin incheiere;

b. aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor bancii debitoare si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor, la deschiderea procedurii falimentului;

c. angajarea personalului necesar in vederea lichidarii si conducerea activitatii acestuia;

d. sa imprumute bani, cu aprobarea judecatorului-sindic, garantand cu activele bancii debitoare sau fara garantie. Asa dupa cum s-a aratat in doctrina , pe de o parte, imprumutul fara garantie in situatia bancii in faliment este o simpla ipoteza. Pe de alta parte, contractarea, in timpul unei proceduri ireversibile, de imprumuturi garantate cu activele bancii este o solutie de neinteles, atata timp cat masura fireasca ar fi vanzarea activelor si stingerea, cu pretul obtinut, a datoriilor bancii, cu eliminarea ipotezei aparitiei unor noi creditori (gajisti sau ipotecari), alte banci, care sa aiba prioritate fata de creditorii anteriori (in principal titulari de conturi curente de disponibilitati), prejudicindu-le interesele;

e. introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase, incheiate de banca debitoare in dauna drepturilor creditorilor m cei 3 ani anteriori deschiderii procedurilor;

f. introducerea de actiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de banca debitoare prin:

- acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu exceptia sponsorizarilor in scop umanitar;

- operatiuni comerciale in care prestatia bancii debitoare depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

- acte incheiate, in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii. cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile;

- acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau m folosul acestuia, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al bancii debitoare este mai mica decat valoarea actului de transfer;

- constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

- acte incheiate cu un actionar semnificativ;

- acte incheiate cu un administrator, director sau membru al organelor de supraveghere ale bancii debitoare;

- acte incheiate cu orice alta persoana fizica ori juridica detinand o pozitie dominanta asupra bancii debitoare;

g. stabilirea datelor sedintelor adunarii creditorilor, ori de cate ori considera necesar, si prezidarea sedintelor;

h. mentinerea, rezilierea sau denuntarea unor contracte incheiate de banca debitoare;

i. examinarea creantelor asupra bancii debitoare si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea;

j. primirea platilor pe seama bancii debitoare si consemnarea sumelor in termen de 24 de ore intr-un cont bancar al bancii debitoare, deschis la Banca Nationala a Romaniei, cu titulatura banca in faliment, cu drept exclusiv de dispozitie in interesul procedurii falimentului;

k. urmarirea incasarii creantelor din averea bancii debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, efectuate de aceasta inainte de inregistrarea cererii introductive;

1. lichidarea bunurilor din averea bancii debitoare;

m. intocmirea unui raport lunar asupra evolutiei procedurii falimentului, pe care il va prezenta spre aprobare judecatorului-sindic si il va transmite bancii centrale. Raportul va include informatii referitoare la valoarea totala a creantelor asupra bancii debitoare si la valoarea totala a activelor bancii debitoare care au fost vandute;

n. intocmirea bilantului final de lichidare; daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca bilantul contabil anual si sa il depuna la organele si la termenele prevazute in modelele situatiilor financiar-contabile pentru banci;

o. sesizarea judecatorului-sindic despre orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;

p. incheierea oricarui document in numele bancii debitoare, initierea si coordonarea, in numele acesteia, a oricarei actiuni sau proceduri legale;

q. efectuarea oricaror acte de procedura cerute de prezenta lege.

In indeplinirea atributiilor sale, care implica aplicarea unor reglementari bancare, lichidatorul va putea, in temeiul art. 6 din Legea nr. 83/1998, sa ceara opinia bancii centrale, in calitate de autoritate de supraveghere prudentiala bancara.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 83/1998, banca debitoare, comitetul creditorilor si oricare dintre creditori pot face contestatie impotriva masurilor luate de lichidator. De asemenea, masurile luate de lichidator vor putea fi contestate. conform art. 7 din Legea nr. 83/1998, de persoana desemnata de adunarea generala a actionarilor bancii debitoare sa ii reprezinte in cadrul procedurii. Contestatia va trebui sa fie inregistrata in termen de 10 zile de la data la care masura a fost luata, iar solutionarea acesteia se va face in maximum 15 zile (termen de recomandare) de la data depunerii ei. Potrivit art. 8 din lege, daca socoteste necesar, judecatorul - sindic va tine o sedinta, cu citarea autorului contestatiei, a bancii debitoare, a Bancii Nationale a Romaniei si a lichidatorului. Textul trebuie interpretat in sensul ca judecatorul-sindic este obligat sa judece fiecare contestatie , facultativa fiind doar tinerea sedintei de judecata cu citarea persoanelor mentionate.



97. Procedura de sesizare a tribunalului. Procedura falimentului va incepe pe baza unei cereri introduse de catre banca debitoare sau de creditorii acesteia ori de Banca Nationala a Romaniei.

Art. 13 din Legea nr. 83/1998 prevede ca procedura falimentului unei banci se porneste, de regula, dupa constatarea de catre Banca Nationala a Romaniei ca aplicarea masurilor de supraveghere speciala, desfasurate in scopul redresarii bancii respective, nu a condus la evitarea starii de insolvabilitate.

Astfel, banca debitoare care nu mai poate face fata in totalitate datoriilor sale exigibile cu sumele de bani disponibile, poate adresa, potrivit art. 14 din Legea nr. 83/1998, o cerere pentru a fi supusa dispozitiilor acestei legi.

Cererea bancii va fi semnata de persoanele care, potrivit prevederilor legii, au calitatea de a o reprezenta (conducatorii bancii) si va fi insotita, conform art. 15din Legea nr. 83/1998, de urmatoarele acte:

a. bilantul contabil si copii de pe registrele contabile curente;

b. o lista a tuturor bunurilor. Pentru imobile se vor trece datele din registrele de publicitate imobiliara;

c. o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora - certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate -, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

d. contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii.

De asemenea, orice creditor, care are o creanta certa, lichida si exigibila, poate, de asemenea, introduce la tribunal, m temeiul art. 16 din Legea nr. 83/1998, o cerere impotriva unei banci debitoare, care, de cel putin 30 de zile, se afla in incetare de plati.

Asadar, legea cere ca creanta sa fie certa, sub aspectul existentei si a cuantumului sau. Creanta trebuie sa fie lichida, cu alte cuvinte sa aiba ca obiect o suma de bani, exprimata in lei sau intr-o moneda straina, pe care banca debitoare sa nu o poata plati cu sumele de bani disponibile. in fine, datoria trebuie sa fie exigibila, adica termenul de plata sa fi expirat, iar creditorul sa aiba, inca, la dispozitie posibilitatea de a face apel la interventia coercitiva a fortei publice .

In cazul falimentului bancilor, legea impune inca o conditie. Creditorul nu va putea introduce cererea fara sa faca dovada ca, in prealabil, ca urmare a introducerii unei actiuni de executare silita asupra contului bancii debitoare, Banca Nationala a Romaniei, in calitate de tert poprit, a comunicat ca banca respectiva se afla in incetare de plati de peste 30 de zile.

In fine, Banca Nationala a Romaniei, in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara, va putea introduce, in temeiul art. 17 din Legea nr. 83/1998, cerere impotriva bancii fata de care s-au aplicat masuri de supraveghere sau de administrare speciala si care nu au condus la redresarea bancii aflate in situatia de a nu onora platile.

In urma inregistrarii cererii de declansare a procedurii de faliment a bancii, judecatorul-sindic va notifica aceasta partilor interesate si oficiului registrului comertului la care banca debitoare este inmatriculata, pentru efectuarea mentiunii.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 83/1998, la primul termen de judecata judecatorul-sindic va analiza cererea si, in cazul in care banca debitoare nu contesta starea de faliment, va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului bancii debitoare, pronuntand o hotarare declarativa de faliment, in temeiul art. 3 alin. 3 lit.

a din Legea nr. 83/1998.

Contestatia impotriva cererii de declansare a procedurii falimentului (de regula, contestatia bancii impotriva cererii introduse de creditor sau de Banca Nationala a Romaniei) se poate face in termen de 5 zile de la data comunicarii acestei cereri. Judecatorul-sindic se va pronunta asupra contestatiei in termen de 10 zile, termen care poate fi prelungit o singura data cu inca 10 zile si a carui natura juridica este de termen de recomandare.

Hotararea judecatoreasca privind deschiderea procedurii falimentului bancii debitoare va fi comunicata de indata conform dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 83/-1998, Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, in vederea aplicarii reglementarilor privind plata depozitelor garantate .

98. Efectele deschiderii procedurii falimentului bancii. Potrivit art. 20 din Legea nr. 83/1998, judecatorul-sindic va comunica Bancii Nationale a Romaniei hotararea sa privind inceperea procedurii falimentului bancii debitoare.

Banca Nationala a Romaniei va inchide de indata conturile bancii debitoare deschise la Banca Nationala a Romaniei si va deschide un nou cont, cu mentiunea banca in faliment. in acest cont se vor vira sumele de bani existente pana la acea data in conturile bancii, iar in continuare operatiunile financiare ale bancii in faliment se vor desfasura exclusiv prin acest cont.

Totodata, conform art. 20' din Legea nr. 83/1998, de la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra bancii debitoare sau bunurilor sale. Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a acestor actiuni, acestea reincepand sa curga

dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii.

De asemenea, nici o dobanda ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor asupra bancii debitoare de la data deschiderii procedurii, potrivit art. 202 din Legea nr. 83/1998.

Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii, este interzis administratorilor bancii debitoare, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul judecatorului-sindic, conform art. 203 din Legea nr. 83/1998, actiunile detinute la banca debitoare care face obiectul acestei proceduri. Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea acestor actiuni in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic.

Salariatii bancii aflate in procedura falimentului vor putea desemna doua persoane care sa ii reprezinte in procesul de lichidare, dupa deschiderea procedurii, pentru recuperarea creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti.

In fine, asa dupa cum am aratat, adunarea generala a actionarilor va putea desemna un reprezentant, cu majoritate simpla, conform art. 7 din Legea nr. 83/1998, care sa ii reprezinte in cadrul procedurii si care va avea dreptul, in conditiile legii, sa conteste masurile luate de lichidator sau sa exercite caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti.

99. Etapele procedurii falimentului bancilor. Conform dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 83/1998, prevederile sectiunii a 6-a (Falimentul) din Legea nr. 64/1995 se vor aplica corespunzator si procedurii falimentului bancilor, cu cateva exceptii.

Astfel, procedura falimentului bancilor parcurge urmatoarele etape :

1. Luarea primelor masuri. Potrivit art. 78 din Legea nr. 64/1995 si art. 7 din Legea nr. 83/1998, la deschiderea procedurii falimentului judecatorul-sindic va ridica de indata bancii debitoare dreptul de a-si administra bunurile si va desemna un lichidator, cu avizul Bancii Nationale a Romaniei. Lichidatorul va aplica sigiliile, va inventaria bunurile bancii debitoare si va lua masurile corespunzatoare pentru conservarea lor, conform art. 80-84 din Legea nr. 64/1995 si art. 10 lit. b din Legea nr. 83/1998.

2. Stabilirea masei pasive. intocmirea listei creditorilor de catre lichidator se bazeaza pe datele oferite de banca debitoare, de Banca Nationala a Romaniei si de creditori. Creantele sunt supuse verificarii si vor putea fi contestate, in conditiile legii.

3. Efectuarea lichidarii. Potrivit art. 100 din Legea nr. 64/1995, lichidarea bunurilor din averea bancii debitoare va fi efectuata de lichidator, sub controlul judecatorului-sindic.

4^. Distribuirea sumelor realizate m urma lichidarii. Si distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii activului bancii urmeaza regulile prevazute de Legea nr. 64/1995. Ordinea platii creantelor este stabilita de art. 108 din Legea nr. 64/1995 si

art. 21' din Legea nr. 83/1998, cu precizarea ca, in temeiul art. 110 din Legea nr. 64/1995, sumele de distribuit intre creditori cu acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta:

1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea bancii debitoare, precum si plata retributiilor persoanelor de specialitate angajate de judecatorul-sindic, ale lichidatorului, sub rezerva termenelor de plata prevazute de lege;

2. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente. Acordate bancii debitoare in cursul procedurii falimentului, la cererea lichidatorului si cu aprobarea judecatorului-sindic, creante al caror rang este stabilit de art. 211 din Legea nr.83/1998 ;

3. creantele izvorate din contracte de munca, pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

4. creantele statului provenite din impozite, taxe, amenzi, si din alte sume ce reprezinta venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice ;

5. creantele garantate cu garantii reale asupra bunurilor, in conditiile art. 106 alin. 3 din Legea nr. 64/1995;

6. creantele reprezentand sumele datorate de catre banca debitoare unor terti in baza unor obligatii de intretinere sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

7. (inaplicabil societatilor bancare );

8. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

9. alte creante chirografare.

dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la ele vor fi depuse de catre lichidator la Banca Nationala a Romaniei, in contul averii bancii debitoare, iar extrasul de cont, la tribunal.

5. Inchiderea procedurii falimentului bancilor. Procedura falimentului va fi inchisa, potrivit art. 26 din Legea nr. 83/1998, atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea bancii ajunse in stare de faliment au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la Banca Nationala a Romaniei.

in urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va da o hotarare, inchizand procedura falimentului. Hotararea va fi comunicata in scris bancii debitoare, tuturor creditorilor si Bancii Nationale a Romaniei, care va inchide contul banca in faliment, existent la aceasta, si va vira eventualele sume ramase in cont la bugetul de stat. Aceste sume pot fi solicitate de persoanele indreptatite, in termenul legal de prescriptie.

100. Raspunderea organelor de conducere si a cenzorilor bancii ajunse in stare de faliment. Membrii organelor de conducere (administratorii si directorii bancii), precum si cenzorii societatii vor raspunde pentru faptele ilicite savarsite in exercitarea functiilor lor.

In functie de natura juridica a normelor incalcate, in sarcina acestora se va angaja raspunderea civila (contractuala sau delictuala) ori raspunderea penala.

Legea nr. 83/1998 reglementeaza o raspundere civila cu caracter special a acestor persoane. fata de faptul ca obligatiile si raspunderea acestor persoane sunt reglementate, potrivit Legii nr. 31/1990, de dispozitiile referitoare la mandat si de cele speciale prevazute in aceasta lege, raspunderea lor civila va fi contractuala (in cazul in care obligatia incalcata era prevazuta in contractul dintre banca si persoana respectiva) sau delictuala (in ipoteza in care a fost incalcata o obligatie prevazuta in lege). In scopul angajarii acestei raspunderi, judecatorul-sindic poate fi sesizat, in temeiul art. 24 din Legea nr. 83/1998, de catre lichidator, de oricare dintre creditori, de Banca Nationala a Romaniei sau se poate sesiza din oficiu, pe baza datelor din dosarul cauzei, si va putea dispune masuri asiguratorii.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 83/1998, tribunalul poate dispune ca o parte din pasivul bancii, ajunsa in stare de faliment, sa fie suportat de catre membrii organelor de conducere - administratori, directori si, dupa caz, cenzori, daca au contribuit la falimentul acesteia, prin una dintre urmatoarele fapte:

a. au folosit bunurile sau creditele bancii in folosul propriu. in doctrina s-a precizat, in mod intemeiat, ca textul trebuie interpretat astfel; au folosit bunurile, fondurile banesti sau creditul bancii in folosul propriu ;



b. au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea bancii;

c. au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea in mod vadit banca la incetarea de plati;

d. au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea;

e. au deturnat sau au ascuns o parte din activul bancii sau au marit, in mod fictiv, pasivul acesteia;

f. au folosit mijloace ruinatoare, pentru a procura bancii fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati;

g. in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca, cu preferinta, unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

fata de ambiguitatea dispozitiilor de mai sus, sintagma o parte din pasivul bancii ajunsa in stare de faliment poate fi interpretata astfel:

- o parte din pasivul bancii, chiar daca poate fi acoperita si din alte surse;

- acea parte din pasiv care nu se poate acoperi din lichidarea averii bancii;

- o parte din pasivul ce nu se poate acoperi, determinata, in mod suveran, de tribunal;

- acea parte din pasivul ramas neacoperit care este cauzata de savarsirea uneia dintre faptele enumerate mai sus.

Apreciem ca intemeiata ultima dintre aceste interpretari.

In conditiile in care legea nu distinge, consideram ca vor raspunde atat persoanele care se gaseau in functie la data inceperii procedurii falimentului, cat si cele care au indeplinit anterior respectivele functii.

Sumele platite potrivit acestor dispozitii vor intra, conform art. 23 din Legea nr. 83/1998, in averea bancii debitoare si vor fi destinate platii datoriilor. Executarea silita impotriva acestor persoane se efectueaza potrivit prevederilor Codului de procedura civila.

Raspunderea penala in cazul falimentului falimentul societatii bancare este reglementata, in principal, de Legea nr. 31/1990, care. in art. 276, incrimineaza infractiunea de bancruta frauduloasa.



Publicata in Monitorul Oficial nr. 130 din 29 iunie 1995; republicata in Monitorul Oficial nr.608 din 13 decembrie 1999, dandu-se textelor o noua numerotare; modificata si completata prin Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, publicata in Monitorul Oficial nr. 236 din 27 mai 1999; legea a mai fost modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 38/1996, publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din 30 august 1996, abrogata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/1997, publicata in Monitorul Oficial nr. 265 din 3 octombrie 1997, respectiv prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/1997, abrogata prin Legea nr. 99/1999.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 159 din 22 aprilie 1998: modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 186/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 567 din 19 noiembrie 1999.

0 analiza a tratamentului institutiilor de credit aflate in dificultate. in Christian Gavalda Jean Stoufflet, op. cit., p. 67.

Asupra acestor masuri, Ion Turcu. Observatii (II), p. 28-30.

Ion Turcu, Insolventa comerciala, reorganizarea judiciara si falimentul, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000, p. 341; Ion Turcu, Drept bancar, vol. I, p. 307; ion Turcu, Observatii (II), p. 28.

Formularea ambigua a textului poate da nastere la interpretari eronate. in mod evident, si in cazul in care este sesizata cu privire la situatiile enumerate. Banca Nationala a Romaniei urmeaza sa verifice si sa constate ea insasi temeinicia sesizarilor, inainte de a dispune instituirea masurilor de administrare speciala.

Publicate in Monitorul Oficial nr. 472 din 30 septembrie 1999.

Ion Turcu, Insolenta, p. 341 si urm.; Ion Turcu, Drept bancar, vol. 1, p. 308-309.

Ion Turcu, Insolenta, p.343; Ion Turcu, Drept bancar, voi. 1, p. 309; Ion Turcu, Observatii.. (II), p.

O analiza a acestei proceduri in Ion Turcu. Observatii privind reglementarea legala a activitatii bancare in Romania (III), in Revista de drept comercial nr. 1/1999, p. 21-37.

Potrivit art. 29 din Legea nr. 83/1998, acest act normativ a intrat in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial (22 aprilie 1998), deci la 22 mai 1998.

Neconcordanta a rezultat din modificarea unor dispozitii ale Legii nr. 83/1998 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 186/1999, fara ca textele de lege modificate sa fie puse de acord cu cele care nu au suferit schimbari.

Ion Turcu, Insolenta, p. 343; Ion Turcu, Drept bancar, vol. 1, p. 311; Ion Turcu, Observatii (III), p. 21.

Ion Turcu, Insolenta, p. 346.

Ion Turcu, Insolenta, p. 347; Ion Turcu, Drept bancar, vol. 1, p. 315; Ion Turcu, Observatii (III), p. 23-24.

Ion Turcu, Insolenta, p. 352; Ion Turcu, Drept bancar, vol. I, p. 319.

Ion Turcu, Insolenta, p. 350; Ion Turcu, Drept bancar, vol. 1, p. 318; Ion Turcu,

Radu I. Motica, Vasile Popa, op, cit., p. 222-223.

Ion Turcu, Insolenta, p. 353; Ion Turcu, Drept bancar, vol. I, p. 321; Ion Turcu, Observatii (III), p. 28.

Vezi nr. 220.

0 analiza a acestor etape in Ion Turcu, Insolenta, p. 285-313; Radu Bufan Reorganizarea judiciara si falimentul, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 249-316; Ion Turcu, Observatii privind reglementarea legala a activitatii bancare m Romania (IV), in Revista de drept comercial nr. 2/1999, p. 25-37.

Art. 108 pct. 2 din Legea nr. 64/1995 priveste creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de banci in perioada de reorganizare, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului, in perioada de reorganizare. Datorita inexistentei unei faze de reorganizare care sa preceada procedura falimentului bancii, dispozitiile citate nu se aplica acestor societati.

Publicata in Monitorul Oficial nr. 152 din 17 iulie 1996; modificata prin Legea nr. 189/1998. publicata in Monitorul Oficial nr. 404 din 22 octombrie 1998, si prin Legea nr. 81/1999, publicata in Monitorul Oficial nr. 215 din 17 mai 1999.

An. 108 pct. 7 din Legea nr. 64/1995 priveste creantele reprezentand sumele stabilite de

judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica.

Ion Turcu, Drept bancar, vol. 1, p. 363; Ion Turcu, Observatii (IV), p. 38.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1502
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site