CATEGORII DOCUMENTE |
Statistica |
Rentabilitatea bancara a programului de emitere de carduri interne si internationale
Orice proiect bancar trebuie subordonat ideii de profitabilitate, indiferent daca se refera la un domeniu consacrat (creditare spre exemplu) sau unul de data mai recenta (emiterea de carduri).In acelasi mod se pune problema desigur si in cazul programurilor de carduri ale unei banei comerciale, chiar dac cardul are o ' istorie ' de numai 40 de ani in spatiul instrumentelor de plata bancare.
Asa cum afirmam anterior, problema esentiala actuala in domeniul platilor prin carduri o reprezinta determinarea programului primordial care sa asigure profitabilitatea unei activitati bancare constante si eficiente in domeniul afacerilor cu carduri, respectiv emisiunea de card urmata de, acceptare la comercianti sau invers .
Daca presupunem ca succesul unui program de carduri este direct conditionat de eficienta utilizarii cardurilor, sa observam cum se prezinta rezultatele unui studiu de eficienta aplicabil emiterii.
In ipoteza trebuiesc delimitari o serie de parametrii .Din necesitati de analiza, in studiu a fost presupus un program de emitere a unui card de tip debit sub sigla VISA cu aplicabilitate nationala (depozitul bancar constituit in moneda tarii de emisiune - sa presupunem leu) si a fost urmarita eficacitatea sa pe o perioada de timp de patru ani.
In permanenta analiza a tinut cont atat de implicatiile sistemului mondial VISA (marca sub care se presupune emiterea) asupra profitabilitatii cardului domestic - aflat in studiu - VISA Banca, cat si de potentialul valoric al unui instrument de decontare aflat in proces ' lucrativ ' pe o piata bancara.
Analiza este structurata pe patru etape si contine urmatoarele elemente:
produsul domestic VISA debit card
valorile parametrilor care intervin in calculul Studiului de
fezabilitate
al programului Banca emitente (date de intrare - tabelul 1.)
valoarea costurilor implicate de emiterea si functionarea unui program de emitere (tabelul 2. Punctul A.)
venituri previzionale (tabelul 2. - punctul B.)
numar de carduri presupuse a fi emise
a) 200.000de buc. in primul an de activitate
b) 250.000 de buc. in anul doi de activitate
c) 350.000 de buc. in anul trei de activitate
d) 500.000 de buc. in anul patru al analizei
Valorile parametrilor care intervin in calculul studiului defezabilitate al programului' Banca emitenta '
Tabelul n r.1.
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
|||||||||||||||
Business card |
Card national |
Business card |
Card national |
Business card |
Card national |
Business card |
Card national |
Bu:siness card |
|||||||||||
Nr.de carduri emise /an/buc. | |||||||||||||||||||
Cheltuieli cu producerea plasticui/card /buc.) | |||||||||||||||||||
Nr utilizari carduri (card/an) | |||||||||||||||||||
Numerar(%) | |||||||||||||||||||
Cumparaturi (%) | |||||||||||||||||||
Eliberari de numerar in cadrul regiunii EMEA prin ATM-uri (%) | |||||||||||||||||||
Eliberari de numerar in afara regiunii EMEA(%) | |||||||||||||||||||
Valoarea medie a operatiunii ($) | |||||||||||||||||||
de tranzactii autorizate din total tranzactii | |||||||||||||||||||
% de tranzactii autorizate de Banca din total tranzactii | |||||||||||||||||||
% de tranzactii verificate de STIP (din total tranzactii autorizate ) | |||||||||||||||||||
% de verificari PIN din numar total tranzactii autorizate |
| ||||||||||||||||||
% carduri pierdute/furate (/an) din totalul carduri in circulatie | |||||||||||||||||||
% carduri introduse in fisierul 'PIN Verification ' (/an) | |||||||||||||||||||
Nr. de luni de stationare in fisierul cu PIN-uri (/card) | |||||||||||||||||||
carduri introduse in CRB in/an) | |||||||||||||||||||
Saptamani de stationare in CRB/card | |||||||||||||||||||
de cereri 'Retrival request' (cereri copii chitante vanzare) | |||||||||||||||||||
Chargebank (refuzuri) | |||||||||||||||||||
Operatiuni/an | |||||||||||||||||||
Studiul de fezabilitate al programului' Banca emitenta
Anul 1 |
Anul 2 |
Anul 3 |
Anul 4 |
Anul 5 |
|
|||||
Business Card |
Card Intern |
Business Card |
Card Intern |
Business Card |
Card Intern |
Business Card |
Card Intern |
Business Card |
|
|
A. CHELTUIELI |
|
|||||||||
|
||||||||||
1. Cheltuieli fixe |
|
|||||||||
|
||||||||||
1.1. Cheltuieli hardware |
|
|||||||||
Server |
|
|
||||||||
Statii de lucru |
|
|||||||||
UPS (sursa neantreruptibila de tensiune) |
|
|||||||||
Imprimante |
|
|||||||||
Streamer (pt. salvare informatii) |
|
|||||||||
Server de comunicatie general |
|
|||||||||
Server legatura ROMCARD |
|
|||||||||
Modem-uri |
|
|||||||||
HSM (Modul de securitate) |
|
|||||||||
Masina de embosat/decodat |
|
|||||||||
Fax |
|
|||||||||
Copiator |
|
|||||||||
1.2.Cheltuieli soft |
|
|||||||||
Soft retea Novell |
|
|||||||||
Soft RS/2 |
|
|||||||||
Soft comunicatie Novell (Novell Conect) |
|
|||||||||
Soft gestiune/ diagnosticare Novell | ||||||||||
1.3. Alte cheltuieli | ||||||||||
Linie telefonica inchiriata/ abonament |
| |||||||||
Linie telefonica Internationala | ||||||||||
2.Cheltuieli variabile | ||||||||||
2. 1. Taxe B ASE I | ||||||||||
Taxa de acces in banda (BASE I) | ||||||||||
Autorizari date de banca via VISA | ||||||||||
Autorizari date deVISA(STIP) | ||||||||||
Verificare PIN | ||||||||||
Introducere inregistrari in 'Fxception File' (/an) | ||||||||||
Mentinerea inregistrarilor in 'Exception File' (/luna) | ||||||||||
Introducere inregistrari in 'PIN Verification File' (/an) | ||||||||||
Mentinerea lunara a inregistrarilor in 'PIN Verification File'(/luna) |
*Datele de lucru au fost exprimate in U.S.D. , iar profitul a fost convertit in lei la cursul de 32.760 lei/$
Dupa cum se poate observa din proiectia rezultatelor pe intervalul de analiza luat in calcul, rezultatele financiare favorabile pot fi obtinute din al doilea an de activitate .Desi la sfarsitul primului an de activitate avem un rezultat financiar negativ de aproximativ 2,27 miliarde lei incepand cu al doilea an avem un rezultat finaciar pozitiv de aproximativ 4,670 miliarde lei .Trebuie precizat insa aspectul ca primul an de activitate a fost incheiat cu pierderi datorita ponderii insemnate a investitiei initiale solicitata de punerea in operare a sistemului de acceptare .Notabil este insa faptul ca investitia initiala a fost acoperita inca din anul doi de activitate (la fel si pierderea anului l ).
Dincolo de rezultatele relevante care indica profitabilitatea evidenta a unui program de emitere trebuie tinut seama de faptul ca numai 6 posturi ale capitolului de venituri asigura valorificarea efortului bancar.
Analiza pe structura a capitolului de venituri indica faptul ca profitul bancar a rezultat in mod indiscutabil din comisioanele incasate ca urmare a utilizarii acestui instrument de decontare (56%) .Astfel se poate concluziona ca o reorientare a activitatii bancare catre domeniul de servicii ( respectiv venituri din comisioane bancare ) nu poate genera decat o profitabilitate ridicata, constanta si perpetua.
Daca luam in considerare ca o banca poate promova simultan emiterea unor carduri cu facilitati multiple ( credit, overdraft ) si ca, printr-o preocupare frecventa , poate achizitiona in portofoliul valorilor sale contracte de procesare a tranzactiilor cu carduri ( programul de acceptare ) se poate identifica cu usurinta sansa actuala a bancilor comerciale de a obtine profituri substantiale din programe cu carduri.
In sensul celor afirmate mai sus mentionam ca daca dintr-un program de emitere de carduri de debit , beneficiile bancii constau din comisioane substantiale si surse bancare ieftine ( depozite de cont curent ) , in cazul unui produs credit sau overdraft, aceiasi banca poate beneficia si de venituri din dobanzi, dar si de fructificarea sigura a surselor sale disponibile temporar .Nu mai trebuie insistat asupra reducerii expunerii bancilor la fenomenul de nerambursare a creditelor intrucat riscul se disperseaza catre un numar ridicat de utilizatori egal cu cel al cardurilor lansate .
Daca se mai adauga si comisioanele de procesare a tranzactiilor depuse la incasare de comercianti, putem obtine cea de-a treia sursa de venit din acelasi produs-program .Iata cum , dintr-o initativa bancara judicios elaborata se pot genera venituri insemnate care asigura valorificarea fondurilor temporar disponibile din economie dar si crearea acelor compartimente ' benefic bancare ' care asigura disciplinarea liber consimtita a mediului de plati din tara noastra.
Indicatorii specificati mentionati la capitolul de cheltuieli sau pentru parametrii din ipoteza respecta intru-totul structura elementelor functionale si a costurilor de lucru utilizata in prezent in metodologia VISA in calculul rezultatului financiar al programului de acceptare de carduri.
Gruparea tranzactiilor ipotetice pe zone de emisiune este foarte importanta analiza proiectului intru-cat , atat costurile de operare , cat si veniturile interbancare difera in functie de aparteneta emitentului la una din zonele VISA .Am considerat o pondere insemnata a tranzactiilor cu carduri emise in zona EMEA ( Europa , Orientul Mijlociu , Africa ) , intru-cat , datorita pozitiei geografice a Romaniei , este putin probabil ca , in mod frecvent ponderea operatiunilor cu carduri in tara noastra sa fie detinuta de cele derulate prin carduri emise in America Latina, Asia, etc.
Totodata trebuie amintit faptul ca analiza a fost structurata pe 5 ani de studiu , iar datele ( rezultatele finaciare in esenta ) au fost calculate prin raportare (rezultate cumulate ) asa cum rezulta din graficele nr. l
Valori($)
Graficul nr.1
Rezultatele finaciare cumulate (total program) cu reportarea investitiei initiale pana cand devine profitabila
Dupa 5 ani de functionare la nivelul parametrilor prezumati , rezultatul financiar favorabil ne demonstreaza temeinicia profitabilitatii programului de acceptare.
Din experienta bancilor comerciale romanesti s-a constat ca pentru un sistem de putere medie , costul initial al unui program de emitere este de cel putin miliard lei ( preturi 2000).
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1645
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved