Riscurile financiare ale sectorului populatiei

Riscurile financiare ale sectorului populatiei

Riscurile financiare cu care se confrunta acest sector influenteaza structura bilantului si alegerea surselor si a destinatiilor fondurilor .

Riscurile mai semnificative sunt determinate de urmatoarele cauze:

1. Incapacitatea de plata

Riscul de incapacitate cel mai intalnit consta in acordarea de credit comercial cumparatorilor de produse de la firme neautorizate, ceea ce reclama analiza, de catre creditori, a potentialului de incredere al debitorilor, creditorii putand retrage complet facilitatile de credit sau sa ofere disconturi banesti pentru mentinerea afacerii.

Activele detinute de catre sectorul populatiei reprezinta drepturi asupra institutiilor financiare si, in acest sens, falimentul acestora genereaza pierderi pentru deponenti sau investitori, pentru acoperirea acestora fiind necesare scheme de protectie supravegheate oficial si, totodata, in cazul lichidarii instututiei, deponentii trebuind sa beneficieze de compensari.

Riscurile determinate de detinerea de actiuni la firme, in special mici sau nelistate la bursa, pot fi acoperite prin diversificarea portofoliului sau prin apelarea la consultanta de specialitate.

Titlurile de stat nu se confrunta cu riscul incapacitatii, insa pot fi inregistrate pierderi de capital in cazul realizarii premature, in conditiile unei rate a dobanzii mai mari decat cea din momentul cumpararii titlului.

Inflatia

Principala problema consta in abaterea ratei efective a inflatiei de la cea asteptata, ceeace va genera pierderi sau castiguri creditorilor sau populatiei. Cresterea inflatiei va avantaja pe cei care s-au imprumutat la o rata fixa, legarea platilor dobinzilor de ratele pietei sau de inicele favorabil al preturilor poate ameliora situatia, putand apare insa incertitudini in ceea ce priveste platile actuale ale tranzactiei.

Pe termen lung riscul inflatiei poate fi acoperit prin cumpararea de actiuni sau de proprietati, operatiuni riscante insa pe termen scurt.

In general, inflatia afecteaza echilibrul dintre economisire si consum, in sensul ca adesea incertitudinea creata de catre inflatie detrmina cresterea economisirii, in scopul conservarii valorii averii detinute, in conditiile erodarii valorii unitare a acesteia.

3. Schimbari in cererea financiara

Pentru populatie, modificarea statutului profesional, pierderea locului de munca, boala, divortul etc sunt factori care genereaza probleme serioase angajarii de imprumuturi sau rambursarii acestora, o planificare financiara adecvata, flexibila putand asigura ajustarea obligatiilor ca raspuns la schimbarea circumstantelor, fara a afecta standardul de viata, aceste riscuri fiind, oricum, greu de evitat intr-o economie de piata.

Pentru banci se pune problema alegerii intre active lichide, cu riscuri mici si castiguri modeste, si active ilichide riscante, cu cistiguri mari. In cazul unui portofoliu existent, schimbari neanticipate pot aparea ca rezultat al vanzarii fortate de titluri sau retragerii premature de depozite, care atrag pierderi de capital sau dobanzi penalizatoare. Se impune deci, detinerea, de catre investitori, de portofolii diversificate de active cat timp circumstantele vor fi prezente.

4. Variatia ratei dobanzii

Rata variabila a dobanzii genereaza incertituduni in intrarile viitoare de lichiditati, in timp ce miscarile favorabile in rata fixe a dobanzii pot fi adesea putin luate in considerare.

Totodata, valoarea de piata a titlurilor de valoare cu rata fixa, precum si a actiunilor firmelor pot fi afectate de miscarea ratei dobanzii, platile cu ratele dobanzii afectand mai puternic populatia decat firmele. Populatia poate evita in mai mica masura riscul de rata a dobanzii decat firmele, diversificarea portofoliilor ajutand la distribuirea riscului, insa cei imprumutati vor trebui sa se asigure ca sunt capabili sa faca fata fluxului de lichiditati, daca rata dobanzii va creste la un nivel maxim posibil.

5. Modificari in politica economica

Modificarea brusca a politicii poate avea efecte adverse asupra finantarii populatiei, prin influenta asupra mediului economic, asupra increderii consumatorului in investitia financiara, si deci in a se imprumuta.

Politica monetara afecteaza ratele dobanzii, nivelul preturilor, deci inflatia, somajul, falimentele bancare, cu implicatii asupra finantarii populatiei. Restrictiile asupra ofertei de moneda pot limita capacitatea institutiilor financiare de a acorda imprumuturi.

Schimbarile in politica fiscala pot conduce la alterarea influentei impozitelor asupra veniturilor si platilor aferente dobanzilor, si totodata facilitatile fiscale afecteaza structura portofoliilor. Cheltuielile publice, extinderea sectorului public afecteaza atat mediul si dezvoltarea economica, cat si increderea populatiei in utilitatea cheltuielilor publice.

In concluzie, modificarea oricarui aspect al politicii economice poate avea efecte evidente asupra finantelor populatiei, asupra deciziilor financiare ale acesteia.