Incassoul

Incassoul

Incasoo-ul documentar, ca modalitate de plata folosita in schimburile economice internationale, este reglementat prin documentul "Reguli uniforme pentru incasoo", respectiv "Publicatia nr. 522". Consta in faptul ca importatorul aceepta plata documentelor remise de emitent, remitere care se realizeaza prin intermediul bancilor celor doi parteneri. Banca importatorului ii acestuia "numai contraplata". Spre deosebire de acreditivul documentar, decontarea prin incasoo este relativ simpla, ieftina, rapida, dar negarantata bancar, ea bazandu-se in principiu pe obligatia de plata a importatorului asumata prin Contractul Comercial International, fara sa comporte nici un angajament de plata din partea bancii implicate.

Prin incasso se intelege tratarea de catre banci, conform instructiunilor primite, a documentelor comerciale si/sau financiare, in scopul:

de a remite documentele comerciale contra acceptarii si/sau contra platii, dupa caz;

de a obtine acceptarea si/sau plata acestora;

de a remite documentele in alte conditii.

Prin documente comerciale se inteleg facturi, documente de transport, de proprietate, etc., iar prin cele financiare, cambia, bilete la ordin, cecuri, chitante, etc., utilizate pentru a obtine anumite sume.

Exista doua tipuri de incasoo:

simplu - este un incasoo de documente financiare neinsotite de documente comerciale;

documentar - este un incasoo de documente comerciale insotite sau nu de documente financiare.

In practica bancara se utilizeaza mai multe tipuri de incasoo documentar care se deosebesc intre ele in raport de gradul de incredere dintre parteneri. Astfel, in functie de natura documentelor transmise spre incasare (cu plata la vedere sau la termen), exportatorul va stabili daca documentele vor fi eliberate contra plata sau contra acceptare.

Riscul si controlul operatiunilor pe baza de incasso

Principalele riscuri generate de utilizarea acestei modalitati de plata se refera la:

Riscul intarzierii platii: decurge din intarzieri pe circuitul documentelor, dand astfel posibilitatea importatorului de a se prezenta, el insusi, cu intarziere pentru ridicarea documentelor contra plata. Acest risc genereaza la randul sau riscuri de curs valutar si de pret.

Riscul de neplata din partea importatorului: acest risc poate apare in cazul in care importatorul, asumandu-si riscurile neexecutarii contractului, se considera dezavantajat prin: calitatea necorespunzatoare a marfii, conjunctura slaba a marfii pe piata, aparitia unor oferte mai avantajoase, etc.

Riscul diminuarii incasarii: acest risc apare ca efect al primelor doua categorii de riscuri si se poate manifesta prin: scaderea pretului si a valorii marfii, efectuarea unor cheltuieli suplimentare de manipulare si depozitare a marfii, etc.

Riscul pierderii marfii: poate apare atunci cand marfa este expediata direct pe adresa unui cumparator de rea credinta, care si-o insuseste si refuza plata sau in situatia in care costurile de stationare a marfii in depozite sau in mijlocul de transport depasesc valoarea acestora.

Aceste riscuri pot fi evitate /diminuate prin urmatoarele modalitati:

practicarea modalitatii de plata incasso numai in relatia cu parteneri siguri, cunoscuti, de o bonitate recunoscuta;

masuri de pastrare a controlului asupra marfii prin expedierea acesteia pe numele unei banci, la dispozitia cumparatorului (operatiunea de vinculare: consigned to/the order of/to the address of);

obtinerea prin contract a unor clauze de garantare (scrisoarea de garantie bancara);

folosirea unui efect de comert (cambia), care sporeste considerabil siguranta incasarii contravalorii marfii, prin faptul ca, in caz de refuz de plata al cambiei, se declanseaza procedura de executare silita prin investirea cambiei cu formula executorie sau se intenteaza actiune cambiala directa sau de regres.