Supravegherea neadecvata de catre Banca Nationala a bancilor comerciale - cauza majora a dereglarii sistemului bancar

Supravegherea neadecvata de catre Banca Nationala a bancilor comerciale - cauza majora a dereglarii sistemului bancar.

Concomitent cu existenta si mentinerea dobanzilor ridicate o lunga perioada de timp, trebuie subliniat faptul ca BNR a exercitat ani de zile un management defectuoos al activitatii de supraveghere a bancilor comerciale.Aceasta activitate intra in atributiile BNR si intr-un fel sau altul se practica in toata lumea.

Cea mai convingatoare dovada referitoare la carentele managementului BNR rezulta din situatia : intre 1991 si 1996 Banca Nationala a acordat imprumuturi overdraft (pentru descoperit de cont),fara a intreprinde actiuni serioase de supraveghere asupra bancilor care au beneficiat de aceste credite (Dacia Felix si Credit Bank),aceste banci datorand BNR 1830,2 miliarde lei.

Analizand aceasta suma in anul 2001 la un curs al dolarului de 30.000 lei s-ar ajunge la circa 22 miliarde lei fara a mai aplica dobanda perceputa de BNR pentru imprumutul overdraft.Daca am mai calcula si dobanda compusa corelata suma ar fi una astronomica.

Aceste carente au creat un canal de iesire a unor sume importante intr-o tara in care lipsa de capital este una din cele mai acute probleme .

Sumele au fost irosite in mare parte prin crearea unor sedii impozante si a unor dotari de lux.E drept ca sediul unei banci nu poate fi in cine stie ce cocioaba sau butic ,respectivul sediu trebuind sa ofere siguranta potentialilor clienti ,tinandu-se cont de situatia economica a Romaniei s-a intrecut mult masura.Probabil directorii acestor banci au vrut sa rivalizeze cu marile consortii bancare uitand insa sa copieze si managementul acestora. Conducatorii bancilor ce au falimentat s-au ocupat de tot felul de smecherii ieftine au avut in spate un personal nepregatit ca si angajarile pe bani grei.Angajatii aveau vagi cunostinte de marketing sau promovarea serviciilor bancare , sau privind clientii cu indiferenta sau chiar fiind refuzati cei ce depuneau sume mici.

Directorii de la bancile romanesti falimentare si-au tras salarii de zeci sau sute de milioane la acea vreme contractand imprumuturi peste imprumuturi negandindu-se ca orice sac are fund.

Cand a venit vremea retunarii imprumuturilor multe banci au fost in imposibilitatea de plata, sa nu mai vorbim de dobanzile imense ce trebuiau achitate. Acest fapt a dus la falimentarea acstor banci.A urmat apoi caderea altor banci importante BIR si BTR (la banca din urma cauza majora fiind criza economica din Turcia), ca si marile tepe de tip CARITAS, SAFI si FNI care promiteau dobanzi de pana la 300% la depozite. Astfel multa lume a fost atrasa catre ele unii vanzandu-si chiar si casele ca sa depuna banii aici ( ce a urmat se stie ). Foarte putini au avut de castigat, banii mergand in alte directii decat cele promise si pana la faliment nu a mai fost decat un pas, oamenii ramanand fara agoniseala de-o viata si cerand banii inapoi de la stat. Ce e mai important e ca in scandalul FNI afost implicat si CEC-ul , institutie in care populatia avea cea mai mare incredere.

In ultimul timp s-au luat masuri de imbunatatire a supravegherii bancare prin implementarea sistemului de avertizare timpurie si prin inspectii la fata locului. La cererea FMI se trece de la inspectiile pe doi ani la cele anuale.

O alta decizie aberanta a bancii centrale a fost aceea de a reduce numarul sucursalelor din judetele tarii. Este adevarat ca in unele tari dezvoltate numarul sucursalelor este minim , dar in aceste tari platile fara numerar au o pondere de peste 90% , in timp ce la noi aceste plati cu numerar au inca o pondere foarte ridicata.

In aceste conditii desfiintarea unui numar insemnat de sucursale are deocamdata consecinte negative.

Astfel principalele consecinte ale mutilarii sistemului teritorial al BNR devenite deja evidente sunt urmatoarele :

* s-a redus numarul personalului cu aproape 800 de salariati , insa s-a marit numarul persoanelor pentru paza inarmata a transportului numerarului din judetele ce nu au sucursala catre cele care au

* au crescut cheltuielile cu transportul , se inregistreaza o pirdere de timp , ceea ce constituie o frana in calea performantei pentru mecanismele bancare contemporane.

* s-a marit , si se vor amplifica riscurile deplasarii unor sume mari de bani

* s-a incurajat circulatia monetara intre bancile comerciale ce nu au sucursala BNR , circulatie ce scapa supravegherii

Pe langa aceste neajunsuri , ar fi de adaogat si faptul ca existenta unor sucursale ale BNR in resedinta unor judete confera o anumita tinua asupra activitatii monetar-bancare , o anumita prestanta institutionala judetelor respective. De exemplu sucursala Arges a BNR se ocupa si de judetele Olt si Valcea care nu mai benefiaciaza de acest privilegiu.

In continuare vom prezenta activitatea BNR dupa reorganizarea activitatii sucursalelor din septembrie 1999 .