TAXELE SPECIALE DE CONSUM SI IMPOZITUL LA TITEIUL DIN PRODUCTIA INTERNA

TAXELE SPECIALE DE CONSUM SI IMPOZITUL LA TITEIUL DIN PRODUCTIA INTERNA

1. Structura accizelor, definirea acestora, subiectii platitori si baza legala

In practica fiscala contemporana din tarile membre ale Uniunii Europene, accizele se percep la bugetul de stat ca taxe speciale de consum sub urmatoarele forme:

▪ accize armonizate;

▪ accize specifice asezate asupra cafelei;

▪ accize ad valorem asezate asupra unor produse considerate de lux.

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:

a)      bere;

b)      vinuri;

c)      bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri;

d)      produse intermediare;

e)      alcool etilic;

f)        tutun prelucrat;

g)      produse energetice;

h)      energie electrica.

Produsele enumerate sunt supuse accizelor in momentul producerii acestora pe teritoriul comunitar al Europei sau la momentul importului acestor produse in teritoriul comunitar.

Subiectii platitori ai accizelor armonizate sunt producatorii produselor respective sau importatorii acestora in teritoriul comunitar.

Caracterul de accize armonizate rezulta din faptul ca reglementarea acestora tine cont si in Romania de prevederile Directivei a 6-a a Comunitatii Economice Europene, cu modificarile si completarile ulterioare ale acesteia. In acest context, se folosesc urmatoarele definitii, care sunt valabile pe intregul teritoriu comunitar:

a)    produsele accizabile sunt produsele provenite din productia interna sau din import enumerate anterior;

b)   productia de produse accizabile reprezinta orice operatiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice forma:

c)    antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autoritatii fiscale competente, unde produsele accizabile sunt produse, transformate, detinute, primite sau expediate in regim suspensiv catre antrepozitarul autorizat, in exercitiul activitatii, in anumite conditii expres precizate in Codul fiscal si in normele de aplicare a acestuia;

d)   antrepozitul vamal este locul aprobat de autoritatea vamala, conform prevederii din Codul vamal al tarii in care se afla;

e)    antrepozitarul autorizat este persoana fizica sau juridica autorizata de autoritatea fiscala competenta, in exercitarea activitatii acesteia, sa produca, sa transforme, sa detina, sa primeasca si sa expedieze produse accizabile intr-un antrepozit fiscal;

f)     regimul suspensiv este regimul fiscal conform caruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii, transformarii, detinerii si deplasarii produselor;

g)    documentul administrativ de insotire a marfii - DAI este documentul care trebuie folosit la miscarea produselor accizabile in regim suspensiv;

h)   documentul de insotire simplificat - DIS este documentul care trebuie folosit la miscarea intracomunitara a produselor accizabile cu accize platite;

i)     codul NC reprezinta pozitia tarifara, subpozitia tarifara sau codul tarifar, conform Nomenclaturii combinate din Tariful Vamal comun valabil in anul anterior anului in curs;

j)     operatorul inregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata sa primeasca, in exercitarea activitatii economice, produse supuse accizelor in regim suspensiv, provenite din alte state membre ale Uniunii Europene; acest operator nu poate detine sau expedia produse in regim suspensiv;

k)   operatorul neinregistrat este persoana fizica sau juridica autorizata in exercitarea profesiei sale sa efectueze, cu titlu ocazional, aceleasi operatiuni prevazute pentru operatorul inregistrat.

Accizele specifice asezate asupra cafelei sunt stabilite in euro pe tona, diferentiate pentru:

a)      cafea verde;

b)      cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori;

c)      cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila.

Subiectii platitori ai acestor accize sunt operatorii economici - persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care achizitioneaza cafeaua din teritoriul comunitar sau din afara acestuia.

Accizele ad valorem sunt stabilite in cote procentuale din baza de impozitare si se aseaza asupra urmatoarelor produse considerate a fi de lux:

a)      confectii din blanuri naturale, cu exceptia celor de iepure, oaie si capra;

b)      articole din cristal;

c)      bijuterii din aur si/sau din platina, cu exceptia verighetelor;

d)      produse de parfumerie,

e)      arme si arme de vanatoare, altele decat cele de uz militar;

f)        iahturi si alte nave si ambarcatiuni (cu o lungime de cel putin 8m), cu sau fara motor, utilizate pentru agrement (fara a fi vorba si de sportul de performanta);

g)      motoare cu o capacitate de peste 25 CP, destinate iahturilor si altor nave si ambarcatiuni pentru agrement.

Subiectii platitori ai accizelor ad valorem sunt, ca si in cazul celor datorate pentru cafea, persoanele juridice, asociatiile familiale si persoanele fizice autorizate, ce actioneaza ca operatori economici, la care se adauga persoanele fizice care introduc in tara arme si arme de vanatoare, iahturi si alte nave si ambarcatiuni, cu sau fara motor, pentru agrement sau motoare cu o capacitate de peste 25CP destinate ambarcatiunilor navale de acest tip.

Fata de un trecut recent (anii 2000 - 2005), numarul produselor accizabile s-a restrans considerabil, prin scoaterea din cadrul listei a unor produse al caror uz s-a extins in ultimii ani, cu referire la: aparate video de inregistrat sau de reprodus, combine audio, dublu radiocasetofoane, aparate de luat imagini fixe, aparate fotografice numerice, cuptoare cu microunde, aparate pentru conditionat aer. De asemenea, s-a renuntat la accizarea ad valorem a autoturismelor, in conditiile instituirii taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, care se percepe cu ocazia primei inmatriculari in Romania a autoturismelor si autovehiculelor, inclusiv comerciale, cu exceptia celor special echipate pentru persoanele cu handicap.

Toate cele 4 tipuri de taxe speciale de consum prezentate anterior sunt incluse in structura impozitelor indirecte, intrucat sunt platite la bugetul public de catre producatori sau importatori, dar sunt suportate efectiv de catre consumatorii finali ai produselor asupra carora sunt instituite.

Reintroducerea in practica romaneasca a accizelor s-a realizat in baza Hotararii Guvernului nr.779/15 noiembrie 1991, cu aplicabilitate de la 1 decembrie 1991.

Asa cum au fost concepute initial, accizele au avut un caracter complementar, in raport cu impozitul pe circulatia marfurilor (perceput in Romania pana la 30 iunie 1993). Ca urmare, in aceasta scurta perioada de timp, produsele sau bunurile aflate sub incidenta accizelor nu erau purtatoare si de impozit pe circulatia marfurilor.

Incepand cu 1 iulie 1993, o data cu trecerea la perceperea taxei pe valoarea adaugata, pe fondul motivatiei instituirii lor ca taxe speciale de consum, asezate asupra unor produse sau bunuri ce nu sunt de stricta necesitate pentru consumul populatiei, accizele preced taxa pe valoarea adaugata, astfel ca se includ in baza de impozitare pentru calculul TVA.

Baza legala a accizelor a suferit numeroase si foarte dese modificari in timp, cu o seama de necesare perfectionari ale asietei lor, dar si cu vadite orientari de inasprire sau de relaxare a presiunii fiscale aferente si a regimului fiscal, in functie de obiectivele de politica economica si din domeniul fiscalitatii urmarite de guvernele ce s-au succedat la putere.

Este evident faptul ca si in domeniul accizelor s-a manifestat fenomenul excesului de reglementare - specific anilor '90. Iar acest fenomen a avut vizibile (si invizibile) repercusiuni asupra mediului de afaceri din Romania, fara a se ajunge la presupusa limitare a consumului produselor accizate.

In aceasta prezentare, retinem doar urmatoarele acte normative:

Hotararea Guvernului nr. 779/15 noiembrie 1991, prin care s-au reintrodus accizele in practica romaneasca;

Legea nr. 42/1993 privind accizele la produsele din import si din tara, precum si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale - ca prima lege adoptata de Parlamentul Romaniei pentru a reglementa domeniul (publicata in Monitorul Oficial nr. 144 din 1 iulie 1993);

Ordonanta Guvernului nr. 27/30 ianuarie 2000 privind regimul produselor supuse accizelor (publicata in Monitorul Oficial nr. 42/31 ianuarie 2000) - modificata si completata prin: Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 134/14 septembrie 2000; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 157/12 octombrie 2000; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 187/6 noiembrie 2000; Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 252/7 decembrie 2000;

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/7/27 noiembrie 2001 privind regimul accizelor (publicata in Monitorul Oficial nr. 767 din 30 noiembrie 2001) -  ce a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2002. (Acest act normativ a inclus si valabilitatea prevederilor referitoare la accizarea produselor din tutun pe timp de o luna - in perioada 1 decembrie 2001 - 31 decembrie 2001!);

Legea nr. 523 din 17 iulie 2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor (publicata in Monitorul Oficial nr. 567 din 1 august 2002);

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (publicata in Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003);

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 24 din 24 martie 2005;

Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (publicata in Monitorul Oficial nr. 662 din 1 august 2006), cu rectificarile, modificarile si completarile ulterioare.

2. ELEMENTELE TEHNICE ALE ACCIZELOR

2.1. Obiectul accizelor

Obiectul accizelor este constituit dintr-un anumit produs ce este fabricat in tara sau in oricare din tarile ce fac parte din teritoriul comunitar al Europei sau este importat din afara acestui teritoriu comunitar.

Descrierea produselor accizabile se realizeaza detaliat si precis prin noua Lege privind Codul fiscal si sunt inscrise in 3 anexe, in care sunt redate si accizele specifice (in echivalent euro pe unitatea de masura) pentru 4 ani consecutivi (2007, 2008, 2009 si 2010 si, respectiv, cotele procentuale ce se utilizeaza in cazul produselor de lux pentru 4 ani consecutivi (2007, 2008, 2009 si 2010).

Anexele in discutie sunt redate in continuare.

Anexa nr. 1

Accizele specifice stabilite pentru accizele armonizate

Nivelul accizelor va fi mentinut in conditiile mentinerii actualelor niveluri minime prevazute in directivele comunitare in domeniu.

Structura accizei totale exprimata in echivalent euro/1000 tigarete va fi stabilita prin Hotarare de Guvern.

Gradul Plato reprezinta greutatea de zahar exprimata in grame, continuta in 100 g de solutie masurata la origine, la temperatura de 20˚/4˚C.

Hl alcool pur reprezinta 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentratia de 100% alcool in volum, la temperatura de 20˚C, continut intr-o cantitate data de produs alcoolic.

Prin gaze petroliere lichefiate utilizate in consum casnic se intelege gazele petroliere lichefiate, distribuite in butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o greutate de pana la maximum 12,5 kg.

Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizeaza

Anexa nr.2

Accizele specifice stabilite pentru cafea

Anexa nr.3

Cotele procentuale pentru accizele ad valorem

¹⁾ Prin cristal se intelege sticla avand un continut minim de monoxid de plumb de 24% din greutate.

Asa cum se observa, fata de lista produselor accizabile ad valorem - prezentata anterior - din anexa nr. 3 lipsesc iahturile si alte nave si ambarcatiuni, cu sau fara motor, pentru agrement, precum si motoarele cu o capacitate de peste 25 CP destinate acestor ambarcatiuni navale.

Pentru aceste produse, nivelul accizelor poate fi cuprins intre 0 si 50% din baza de impozitare (accizare) si se stabileste diferentiat - pe baza criteriilor prevazute in normele de aplicare a Codului fiscal.

2.2. Cotele de impozitare (accizare) si tipurile de accize percepute

Din prezentarea deja realizata si din cele 3 anexe redate anterior rezulta ca pentru dimensionarea accizelor datorate de subiectii platitori se folosesc 3 tipuri de cote de impozitare (accizare), astfel ca exista 3 tipuri de accize, fiind vorba despre:

▪ cotele de impozitare (accizare) stabilite in sume fixe - in echivalent euro - pe unitatea fizica de masura, care se folosesc pentru calcularea accizelor specifice (Accs);

▪ cotele de impozitare (accizare) stabilite in procente, care se aplica asupra bazei de impozitare (Bi) si care conduc la determinarea marimii accizelor ad valorem (Acca);

▪ cotele de impozitare (accizare) compuse, care contin atat sume fixe asezate pe unitatea fizica de masura, cat si cote procentuale aplicate asupra bazei de impozitare. In aceasta situatie se afla tigaretele, pentru care se calculeaza acciza totala (Acct) - ca acciza compusa din acciza specifica si acciza ad valorem.

2.3. Baza de impozitare

Baza de impozitare este diferita in functie de produsele accizabile si corespunzator celor 3 categorii de cote de impozitare (accizare) utilizabile:

▪ in cazul folosirii exclusive a accizelor specifice unitare, baza de impozitare este reprezentata de cantitatea fizica de produse, exprimata in:

▫ hectolitru (hl) alcool pur (cu concentratie de 100% alcool in volum) - pentru alcool etilic, distilate de origine agricola, bauturi alcoolice distilate si pentru alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic rafinat;

▫ hectolitru de produs - pentru vinuri, bauturi fermentate, altele decat berea si vinul, precum si pentru produsele intermediare;

▫ hectolitru per 1 grad plato - pentru bere;

▫ kilogram - pentru tutun destinat fumatului (pentru pipa, de prizat si/sau de mestecat - sau ca tutun destinat rularii in tigarete);

▫ tone - pentru benzine, motorina, pacura, gaz petrolier lichefiat, petrol lampant, cafea verde, cafea prajita si cafea solubila;

▫ 1000 litri - pentru benzine, motorina si petrol lampant (care sunt exprimate si in tone sau 1000 kg);

▫ giga-joule - pentru gaz natural, carbune si cocs;

▫ mega-watt-ora - pentru energie electrica.

▪ pentru accizele stabilite pe baza cotelor procentuale, baza de impozitare este exprimata valoric (in lei), fiind reprezentata de:

▫ preturile de livrare (excluzand accizele), care nu pot fi sub nivelul costurilor ocazionate de obtinerea produselor - pentru produsele din productia interna;

▫ preturile de achizitie - pentru produsele provenite din teritoriul comunitar;

▫ valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz - pentru produsele provenite din afara teritoriului comunitar;

▫ contravaloarea ce se cuvine deponentului - pentru bunurile comercializate prin agenti economici, provenite de la persoane fizice obisnuite (neinregistrate ca agenti economici);

▫ contravaloarea incasata de la casele de amanet (mai putin accizele) - pentru bunurile amanetate de persoanele fizice si devenite proprietatea caselor de amanet;

▪ in cazul tigaretelor, baza de impozitare este mixta (compusa), fiind reprezentata de:

▫ numarul unitatilor fizice specifice facturate, de cate 1000 de tigarete;

▫ valoarea facturii (Vf), calculata pe baza pretului de vanzare cu amanuntul - stabilit de catre fiecare agent economic producator intern sau importator si notificat Ministrului Finantelor Publice.

In acest caz specific, se are in vedere si conditia ca acciza totala datorata sa nu fie mai mica de 91% din acciza aferenta tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta. Daca suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem este mai mica decat acciza minima, se plateste acciza minima.

Semestrial, prin ordin al ministrului, Ministerul Finantelor Publice stabileste nivelul accizei minime, in functie de evolutia accizei aferente tigaretelor din categoria de pret cea mai vanduta.

2.4. Faptul generator si exigibilitatea accizelor

Faptul generator al accizelor este reprezentat de livrarea, cumpararea, vanzarea, acordarea sub forma de dividende, ca plata in natura, instrainarea sau consumul pentru reclama sau publicitate, dupa caz, a produselor aflate sub incidenta acestor taxe speciale de consum.

Exigibilitatea accizelor ia nastere la data realizarii faptului generator, adica la:

a)       data efectuarii livrarii - pentru produsele din productia interna;

b)      data achizitionarii marcajelor - pentru produsele aflate sub regimul sistemului de marcare si care urmeaza sa fie importate;

c)       data inregistrarii declaratiei vamale de import (DVI) - pentru produsele importate, nesupuse sistemului de marcare;

d)      data cumpararii produselor de la persoanele fizice neautorizate - pentru agentii economici achizitori;

e)       data vanzarii - pentru produsele provenite de la persoanele fizice si comercializate prin agenti economici sau prin casele de amanet;

f)        data acordarii produselor ca dividende sau ca plata in natura, data la care produsele au fost consumate pentru reclama si publicitate si, respectiv, data la care au fost instrainate ori utilizate in orice alt scop decat comercializarea.

2.5. Facilitati fiscale acordate contribuabililor

Facilitatile fiscale acordate contribuabililor platitori de accize sunt urmatoarele:

aplicarea de accize specifice reduse pentru:

a.    berea produsa de micii producatori independenti care detin instalatii de fabricatie cu o capacitate nominala care nu depaseste 200.000 hectolitri pe an si pentru berea provenita de la micii producatori independenti din tarile membre ale Uniunii Europene, care au o capacitate nominala de productie ce nu depaseste 200.000 hectolitri pe an;

b.    alcoolul etilic produs in micile distilerii independente din punct de vedere juridic si economic de orice alta distilerie, a caror productie nu depaseste 10 hectolitri alcool pur pe an;

c.    motorina destinata utilizarii in agricultura;

reducerea cu 50% a accizei specifice standard aplicata alcoolului etilic pentru tuica si rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodariilor individuale, in limita unei cantitati echivalente de cel mult 50 de litri de produs pentru fiecare gospodarie individuala pe an, cu concentratia alcoolica de 100% in volum;

restituirile de accize, in limita accizelor efectiv platite, pentru:

a.    produsele energetice contaminate sau combinate in mod accidental, returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare, in conditiile prevazute in norme;

b.    bauturile alcoolice si produsele din tutun retrase de pe piata, daca starea sau vechimea acestora le face improprii consumului, in conditiile prevazute in norme;

exceptarea de la data accizelor pentru berea fabricata de persoanele fizice si consumata de acestea si familiile lor, cu conditia ca berea sa nu fie vanduta;

scutirile generale de la plata accizelor, atunci cand produsele accizabile sunt destinate pentru:

a.    livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice;

b.    organizatiile internationale, recunoscute ca atare de catre autoritatile publice ale Romaniei, si membrii acestor organizatii, in limitele si in conditiile stabilite prin conventiile internationale, care pun bazele acestor organizatii, ori prin acorduri incheiate la nivel statal sau guvernamental;

c.    fortele armate apartinand oricarui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO), cu exceptia Fortelor Armate ale Romaniei, precum si pentru personalul civil care le insoteste sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora;

d.    consumul aflat sub incidenta unui acord incheiat cu tari nemembre sau organizatii internationale, cu conditia ca un astfel de acord sa fie permis ori autorizat cu privire la scutirea de TVA;

scutiri de la plata accizelor in cazul produselor energetice si a energiei electrice, cu referire la:

a.    produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru motor pentru aeronave, altele decat aviatia turistica in scop privat. Prin aviatie turistica in scop privat se intelege utilizarea unei aeronave de catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica ori juridica ce o detine cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si, in special, altele decat transportul de persoane ori de marfuri sau prestari de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autoritatilor publice;

b.    produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru motor pentru navigatia in apele comunitare si pentru navigatia pe caile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decat pentru navigatia ambarcatiunilor private de agrement. De asemenea, este scutita de la plata accizelor si electricitatea produsa la bordul ambarcatiunilor. Prin ambarcatiune privata de agrement se intelege orice ambarcatiune utilizata de catre proprietarul sau sau de catre persoana fizica ori juridica ce o detine cu titlu de inchiriere sau cu un alt titlu, in alte scopuri decat cele comerciale si, in special, altele decat transportul de persoane sau de marfuri ori prestari de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autoritatilor publice.

c.    produsele energetice si energia electrica utilizate pentru productia de energie electrica, precum si energia electrica utilizata pentru mentinerea capacitatii de a produce energie electrica;

d.    produsele energetice si energia electrica utilizate pentru productia combinata de energie electrica si energie termica;

e.    produsele energetice - gazul natural, carbunele si combustibilii solizi - folosite de gospodarii si/sau de organizatii de caritate,

f.      combustibilii pentru motor utilizati in domeniul productiei, dezvoltarii, testarii si mentenantei aeronavelor si vapoarelor;

g.    combustibilii pentru motor utilizati pentru operatiunile de dragare in cursurile de apa navigabile si in porturi;

h.    produsele energetice injectate in furnale sau in alte agregate industriale in scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;

i.      produsele energetice care intra in Romania dintr-o tara terta, continute in rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizarii drept combustibil pentru acel autovehicul, precum si in containere speciale si destinate utilizarii pentru operarea, in timpul transportului, a sistemelor ce echipeaza acele containere;

j.      orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit in scop de ajutor umanitar;

k.    orice produs energetic achizitionat direct de la operatori economici producatori, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de batrani, orfelinatelor si altor institutii de asistenta sociala, institutiilor de invatamant si lacasurilor de cult;

l.      produsele energetice, daca astfel de produse sunt facute din sau contin unul ori mai multe dintre urmatoarele produse:

produse cuprinse in codurile NC de la 1507 la 1518;

produse cuprinse in codurile NC 3824 90 55 si de la 3824 90 80 la 3824 90 99 pentru componentele lor produse din biomase;

produse cuprinse in codurile NC 2207 20 00 si 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetica;

produse obtinute din biomase, inclusiv produse cuprinse in codurile NC 4401 si 4402;

m.     energia electrica produsa din surse regenerabile de energie;

n.       energia electrica obtinuta de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalatiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele stationare de energie electrica in curent continuu, instalatiile energetice amplasate in marea teritoriala care nu sunt racordate la reteaua electrica si sursele electrice cu o putere activa instalata sub 250 KW;

o.      produsele cuprinse la codul NC 2705, utilizate pentru incalzire;

scutiri de la plata accizelor pentru:

a.       produsele exportate direct de operatorii economici producatori sau prin operatorii economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision. Beneficiaza de regimul de scutire numai produsele exportate, direct sau prin operatorii economici comisionari, de catre producatorii care detin in proprietate utilajele si instalatiile de productie necesare pentru realizarea acestor produse;

b.      produsele aflate in regimuri vamale suspensive, conform prevederilor legale in domeniu. Pentru produsele aflate in aceste regimuri, scutirea se acorda cu conditia depunerii de catre operatorul economic a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Aceasta garantie va fi restituita operatorului economic numai cu conditia incheierii in termen a regimului vamal acordat. Nu intra sub incidenta acestor prevederi iahturile, navele si ambarcatiunile pentru agrement, cu sau fara motor, atunci cand aceste bunuri sunt plasate in baza unor contracte de leasing ce se deruleaza in conditiile prevazute de lege, in regim vamal de tranzit, de admitere temporara sau de import, pe durata contractului de leasing;

c.       orice produs importat, provenit din donatii sau finantat direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordat institutiilor de invatamant, sanatate si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate.

d.      produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim;

scutirea de la plata accizei pentru tutunul prelucrat, atunci cand acesta este destinat, in exclusivitate, pentru efectuarea de teste stiintifice sau cu privire la calitatea produselor;

restituirea accizelor platite in vama, pe baza solicitarii, in cazul operatorilor economici exportatori de cafea prajita, care a fost obtinuta din operatiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de acestia, aferente cantitatilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua prajita exportata;

neaplicarea accizarii pentru importul de produse accizabile aflate in bagajul calatorilor, cu domiciliul in Romania sau in strainatate, in anumite limite si in conformitate cu cerintele prevazute in norme.

Asa dupa cum se observa, facilitatile fiscale inscrise in legislatia valabila in Romania sunt numeroase, iar acordarea efectiva a acestora se realizeaza in conditiile luari in considerare a principiilor de politica economica si social-politice ale fiscalitatii.

2.6. Termenele de plata si moneda de plata a accizelor

Pentru cea mai mare parte a accizelor datorate bugetului de stat, termenul de plata a acestora este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care accizele devin exigibile, cu urmatoarele exceptii:

in ziua lucratoare imediat urmatoare celei in care au fost receptionate produsele accizabile - in cazul operatorilor inregistrati;

data de 25 a lunii urmatoare celei in care a avut loc facturarea catre consumatorul final - in cazul furnizorilor autorizati de energie electrica sau de gaz natural;

momentul inregistrarii declaratiei vamale de import - in cazul unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un regim suspensiv;

in ziua imediat urmatoare celei in care au fost receptionate produsele sau la momentul inregistrarii declaratiei vamale de import, dupa caz, pentru produsele accizabile provenite din teritoriul comunitar sau din import;

cu ocazia primei inmatriculari in Romania, in cazul iahturilor, navelor si altor ambarcatiuni, cu sau fara motor, utilizate pentru agrement.

Moneda de plata a accizelor este, deocamdata, moneda nationala - leul. Ca urmare, valoarea accizelor datorate trebuie sa fie stabilita in lei. In acest scop, conversia in lei a sumelor exprimate in euro se realizeaza prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent. Acest curs de schimb valutar se utilizeaza pe toata durata anului urmator (inclusiv in cazul taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule si a impozitului la titeiul din productia interna).

2.7. Obligatiile platitorilor de accize

Operatorii economici platitori de accize au un ansamblu de obligatii expres precizate de lege, din care mentionam:

obligativitatea inregistrarii ca platitori de accize la autoritatea fiscala competenta;

tinerea de registre contabile precise, care sa contina suficiente informatii pentru ca autoritatile fiscale sa poata verifica respectarea prevederilor legale in domeniu;

calcularea accizelor datorate si evidentierea distincta a acestora in facturile emise;

virarea la bugetul de stat a accizelor datorate la termenele legale;

depunerea la organul fiscal competent a declaratiei lunare de accize;

depunerea de catre antrepozitarii autorizati, la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedenta, a unei situatii din care sa rezulte: stocul de materii prime si de produse finite la inceputul lunii, achizitiile de materii prime, cantitatea fabricata in cursul lunii, stocul de produse finite si de materii prime la sfarsitul lunii de raportare si cantitatea de produse livrate;

depunerea, pana la 30 aprilie a anului urmator celui de raportare, a decontului anual privind accizele.

3. Taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule

Incepand cu anul fiscal 2007, in practica fiscala din Romania s-a renuntat la perceperea de accize pentru autoturisme si autovehicule, pentru a se institui o taxa speciala datorata bugetului de stat (Ts) - care se calculeaza folosind formula:

(1)

in care:

A = capacitatea cilindrica;

B = taxa prevazuta in coloana 3 din anexa nr.4 din Codul fiscal;

C = coeficientul de corelare a taxei inscris in coloana 2 din anexa nr. 5 a Codului fiscal;

D = coeficientul de reducere a taxei, in functie de deprecierea autoturismului sau autovehiculului, prevazut in coloana 3 din anexa nr.5.

Sub incidenta acestei taxe speciale se afla autoturismele si autovehiculele achizitionate, cu exceptia celor special echipate pentru persoanele cu handicap.

Exigibilitatea taxei coincide cu plata acesteia la bugetul de stat, care se realizeaza cu ocazia primei inmatriculari in Romania a autoturismelor si autovehiculelor taxabile.

Pentru unele autoturisme se practica scutiri de la plata taxei speciale, daca:

a)    autoturismele sunt incadrate in categoria vehiculelor istorice, definite potrivit prevederilor legale in vigoare;

b)   autoturismele provin din donatii sau sunt finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate institutiilor de invatamant, sanatate si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice, structurilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national, asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica, de catre guverne straine, organisme internationale, organizatii non-profit si de caritate.

Cele doua anexe ce stau la baza calculului marimii acestei taxe speciale sunt  redate in continuare

Anexa nr.4

Taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule:

Anexa nr.5

Coeficientii de corelare si procentele de reducere a taxei speciale

pentru autoturisme si autovehicule:

4 Impozitul la titeiul din productia interna

Operatorii economici autorizati sa-si desfasoare activitatea in domeniul extractiei de titei datoreaza bugetului de stat un impozit asezat asupra titeiului din productia interna, in momentul livrarii.

Acest impozit este stabilit in suma fixa pe tona de titei, fiind, in acest an fiscal, egal cu 4 euro pe tona.

Impozitul total datorat se calculeaza prin aplicarea sumei fixe in vigoare asupra cantitatilor de titei livrate.

Acest impozit are o natura similara cu cea a accizelor, fiind suportat de catre cumparatorii titeiului. In acest context, este de retinut ca impozitul se calculeaza si se datoreaza doar pentru cantitatile livrate in regim comercial, fiind exonerate cantitatile livrate cu titlu de redeventa.

Exigibilitatea impozitului se naste la data efectuarii livrarii, iar impozitul total datorat trebuie sa fie virat la bugetul de stat lunar, in lei, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare. Tot pana la aceasta, operatorii economici platitori ai impozitului trebuie sa depuna la autoritatea fiscala competenta declaratia lunara de impozit, cu referire la datele lunii precedente.

Aplicatii practice rezolvate

5.1. Pentru tigarete in cazul concernului BAT