CATEGORII DOCUMENTE |
Statistica |
BANCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) SI ROLUL LOR IN SISTEMUL BANCAR
Aparitia bancilor moderne este strans legata de dezvoltarea comertului cu cetatile indepartate si acumularea capitalului monetar in special pe aceasta baza,expresie a dezvoltarii productiei manufacturiere si a expansiunii generale a economiei.Legate de nevoile comertului si desfasurand principalele operatiuni prin intermediul efectelor comerciale,bancile au primit atributul de "comerciale".
In epoca contemporana,locul si rolul bancilor in economie este strans legat de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii-investitii,relatie hotaratoare in cresterea economica.Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonica considera ca rezultat necesar al evolutiei societatii obtinerea de economii ale agentilor economici sau persoanelor, reprezentand venituri neconsumate in perioada curenta si destinata utilizarii viitoare.In cadrul acelorasi concepte,investitiile reprezentand achizitia de instalatii si echipament,structuri, masini si inventar,destinate dezvoltarii productiei,reprezinta o alta realitate a economiei si expansiunii ei ce afecteaza pe agentii economici .
Agentii economici isi gasesc resursele necesare realizarii investitiilor pe doua cai:fie prin utilizarea propriilor economii,fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin banci,in procesul de reciclare si valorificare a capitalurilor monetare in economie. Se creaza conditiile unei ample redistribuiri a capitalurilor,tot mai mari odata cu evolutia istorica,vehiculate de o larga retea de intermediari care au fost exclusiv,la inceput, si preponderent apoi,in structura sistemului bancar in formare,bancile comerciale sau de depozit.Creatia monetara,ca factor specific al functionalitatii bancilor,a stat la baza definirii locului si rolului bancilor in economie .
Bancile s-au afirmat esential ca institutii monetare,a caror caracteristica principala este posibilitatea de a pune in circulatia creante asupra lor insesi,care sporesc masa mijloacelor de plata,volumul circulatiei monetare.Caracteristica semnificativa a acestor intermediari este transformarea activelor monetare in moneda.
Forma principala a creatiei monetare este emisiunea de bancnote.La inceput aceasta functie era deschisa tuturor bancilor pentru ca ulterior sa fie una specifica bancii de emisiune.Bancile comerciale tipice isi aduc aportul lor la creatia monetara prin transformarea activelor nemonetare(conturi,obligatii)fara putere liberatorie in instrumente de plata.Inscrierea in conturile de la banca a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizeaza)constituie momentul creatiei unei monede aditionale specifice,moneda scripturala .
Un timp,in Anglia,Franta,SUA si alte tari,o mare parte a bancilor de depozit efectuau si operatiuni de emisiune.Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea conditiilor de incalcare a normelor de emisiune si incarcarea canalelor circulatiei cu bancnote emise cu sau fara justificare economica.La momentul reglementarii acestei chestiuni,in 1913,in SUA,numarul bancilor imputernicite sa emita bancnote depasea 7500 .
Astfel,la momente istorice diferite si in functie de conditiile proprii,toate tarile dezvoltate au fost nevoite sa delimiteze foarte clar functiile bancii de emisiune,acestea concentrandu-se de regula la o singura banca,banca centrala.In SUA,spre exemplu,desi exista 12 banci federale de emisiune,acestea actioneaza ca un tot unitar sub egida unei autoritati monetare unice .
O alta tendinta care s-a manifestat in sanul bancilor o intreaga epoca,este specializarea bancilor,care,desi in descrestere,nu inceteaza sa caracterizeze lumea bancilor.Separarea si independenta bancilor specializate este in momentul delimitarii sferei de competenta si de activitate a bancilor de depozit .
Un moment important in evolutia bancilor l-a reprezentat criza economica din anii 1929-1933,care s-a manifestat in toate tarile dezvoltate,dar a avut efecte devastatoare in SUA prin crahul bancar de proportii(36 % din banci fiind declarate in stare de faliment). Acest eveniment a impus o reglementare severa in regimul bancilor,care sa actioneze in directia protejarii deponentilor.In mod necesar , statutul bancii de depozit a trebuit sa fie bine conturat,impunandu-se un regim limitativ de control asupra institutiilor de credit ce primesc depuneri si asupra modului de folosire a acestor resurse in procesul creditarii .
In acest cadru s-a delimitat acceptiunea de banca de depozit,spre deosebire de celelalte banci.S-a ajuns,astfel,la o delimitare clara in banci de depozit si banci specializate,generalizata in toate structurile nationale ale sistemelor bancare,in ciuda diferentelor de la tara la tara,diferente care sunt rezultatul fie al evolutiilor anterioare, fie al elementelor traditionale ce se perpetueaza,fie al suflului innoirilor la care sunt supuse .
O caracteristica a bancilor comerciale sau de depozit(acceptate fara o asemenea calificare expresa)este aceea ca efectueaza toate tipurile de operatiuni bancare. Activitatea lor este diversa si se poate modifica liber in functie de cerinte,posibilitati si propria orientare.Operatiunile de baza sunt reprezentate de constituirea de depozite si utilizarea lor in scopul acordarii de credite agentilor economici.Ele sunt organizate ca societati comerciale si urmaresc obtinerea de profit .
Bancile specializate includ o sfera larga de institutii de credit,cu o gama larga de diferentieri si cu statute diferite de la tara la tara.Bancile specializate efectueaza,in ansamblul lor,totalitatea operatiunilor bancare.Fiecare dintre ele sunt supuse unor limitari privind functionalitatea lor,fie ca isi asuma in exclusivitate anumite operatiuni .
Limitarile se refera la raza de implantare(teritoriale sau de ramura)sau de statulul lor social particular(actionand ca banci cu caracter cooperativ sau mutual) .
Principalii intermediari in SUA(tabel 2.1.)
Tipul principalilor intermediari |
Active (mld dolari) sfarsitul anului |
||
Institutii (banci) de deposit | |||
Banci comerciale | |||
Asociatii de economii si imprumut | |||
Banci mutuale de economii | |||
Uniuni de credit | |||
Institutii de economii | |||
Companii de asigurari de viata | |||
Companii de asigurare de bunuri | |||
Fonduri de pensii (private) | |||
Fonduri de pensii (de stat) | |||
Intermediari de plasament | |||
Companii financiare | |||
Fonduri comune de creante | |||
Fonduri comune de creante (pe piata monetara) |
Sursa:F. Mishkin : The Economics of Money , Banking and Financial
Sistemul bancar in Franta(structura si dimensiuni 1989) (tabel 2.2.)
Numar de banci |
Numar de ghisee |
Depozite |
Creante |
|
I. Banci - Nationale (Nationale de Paris, Credit Lyonnaris , Societe Generale) | ||||
II. Banci cooperative - de credit agricol mutual , populare mutual , cooperative etc. - case de economii si prevedere | ||||
III. Societati financiare afiliate la casele nationale de credit sau organisme profesionale de comun leasing , mobiliar , echipament etc. | ||||
IV. Institutii financiare specializate (de dezvoltare , regionala , pentru micile intreprinderi , funciar , de locuinte , de cooperare etc. | ||||
V. Casele de titluri sau bancile de afaceri | ||||
TOTAL |
Sursa:XXX L'organisation de systeme bancaire francais,Problemes economique,nr. 2206/1991
Sistemul bancar in tarile dezvoltate.Structura si implementare (1989)
A. Structuri si ponderi (determinate in total active) %(table 2.3.)
|
Banci comer-ciale |
Alte restituiri de depozit |
Institutii de speciali-tate |
Societati finan-ciare |
Societati de asigu-rare |
Fonduri de pensii |
Fonduri de plasa-ment |
SUA | |||||||
Japonia | |||||||
| |||||||
Olanda | |||||||
| |||||||
Suedia |
|
||||||
| |||||||
Italia | |||||||
Spania | |||||||
Belgia | |||||||
|
B. Oficii bancare ; numar si destinatie (table 2.4.)
|
Numarul oficiilor bancare |
Densitate : unitati la 100.000 loc |
||
Propriu zise |
incluzand oficiile postale |
Propriu zise |
Se adauga postale |
|
SUA | ||||
Japonia | ||||
| ||||
Franta | ||||
| ||||
Olanda | ||||
| ||||
Suedia |
| |||
| ||||
Italia | ||||
Spania | ||||
Belgia | ||||
|
Sursa:G. Broker:Competition on Banking,OELD
In acelasi sens unele isi afirma caracterul nelucrativ(unele case de economii si prevederi)sau caracterul public.Intre bancile specializate un loc deosebit il ocupa institutiile de credit specializate carora le-a fost evidentiata o misiune de interes public;creditarea pe termen mijlociu si lung a unor ramuri(frecvent agricultura), sprijinirea actiunilor de credit ipotecar imobiliar;creditarea colectivitatilor locale etc.
Societatile financiare,de fapt societati de credit,sunt prezente importante in activitatea economica in toate tarile dezvoltate:sunt institutii de credit care pe de-o parte nu sunt autorizate sa primeasca depozite,iar pe de alta parte nu pot efectua decat operatiunile pentru care au fost abilitate prin lege sau conventie.Principalele lor orientari sunt:leasing-ul,factoring-ul,acordarea si garantarea de credite pe termen mijlociu si lung pentru intreprinderi,creditarea marfurilor cu plata in rate,creditarea locuintelor cu garantii ipotecare,gestiunea mijloacelor de plata,in special prin carti de credit .
In considerarea structurii sistemului bancar trebuie avut in vedere ca in componentele nationale se afirma si trasaturi generale,dar si particularitati ale alcatuirii verigilor componente .
Astfel,SUA(tabelul 2.1.),se considera in componenta sistemului de institutii aflate in postura de furnizori importanti de resurse,cum ar fi companiile de asigurari,institutiile ce constituie si administreaza fondurile de pensii,fondurile comune de creante etc.
In alte tari,Franta,de exemplu(tabel 2.2.),institutii de credit importante:Casa de Depuneri si Consemnatiuni,Posta,detinatoare a conturilor de depuneri postale ,sunt atasate Tezaurului si nu sunt cuprinse in sistemul bancar.Tezaurul este el insusi considerat partener in sistemul de credit al economiei,putem aprecia ca nu este decat o interpretare formala ce tine de subordonarea ierarhica a participantilor .
Unele din bancile specializate actioneaza ca intermediari in anumite ramuri sau domenii de activitate desfasurand activitati de mobilizare a resuselor,cat si de distribuire a creditelor in sfera lor specifica,in cadrul unui echilibru relativ intre operatiunile pasive si active proprii.O mare parte din bancile specializate sunt unitati profilate unilateral,fie primordial pentru mobilizarea de resurse,fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce-i sunt puse la dispozitie .
In acest cadru,alte institutii,de regula bancile comerciale joaca rolul de intermediar. Bancile comerciale isi exercita rolul de intermediar nu numai intre agentii din afara sistemului bancar,ci au un rol major in reciclarea si valorificarea capitalului,in mobilizarea de resurse si distribuirea de credite in insusi sistemul bancar,intermediaza intre verigile sistemului bancar .
In acest proces se afirma si se detaseaza ca principale functii ale bancilor comerciale cele doua laturi ale intermedierii :
mobilizarea resurselor ;
distribuirea creditelor .
Legatura directa cu mii si milioane de agenti economici,titulari de cont,in legatura cu constituirea si utilizarea depozitelor,confera bancilor comerciale o alta principala functie in economia moderna,aceea de centru de efectuare a platilor intre titularii de cont si prin aceasta bancile determina si cadreaza fluxurile circulatiei monetare scripturale.
In indeplinirea functiilor lor bancile comerciale indeplinesc anumite operatiuni specifice considerate si reunite , dupa sensul lor in active si pasive .
Bilantul tuturor bancilor comerciale SUA la sfarsitul anului 1990(expresii procentuale)(tabel 2.5)
ACTIVE |
PASIVE |
||
Rezerve |
Depozite la vedere | ||
Numerar |
Depozite stabile | ||
Disponibilitati la banci |
Depozite din economii | ||
Titluri de stat si ale agentilor guvernamentali |
Depozite mici (sub 100.000) la termen | ||
Titluri administratie locala si alte titluri |
Depozite mari (peste 100.000) la termen | ||
Credite - pentru comert si industrie - ipoteca - de consum - interbancare - alte credite |
Imprumuturi | ||
Alte active |
Capital | ||
Total |
BANII - Banii reprezinta un acord, o conventie sociala prin care se convine asupra instrumentelor general acceptate, de mijlocire a schimburilor si de strangere a datoriilor persoanelor fizice si juridice. Fiecare din aceste instrumente poate fi definit, schimbat pe bunuri sau pe alte monede nationale, imprumutat, conservat. Natura banilor poate fi mai usor inteleasa pe baza trasaturilor esentiale ale evolutiei lor in calitate de instrument general al economiei de schimb intrucat are: caracterul obiectiv necesar instrumentului monetar acceptat de generatii; natura banilor nu este dependenta de corpul lor material, ci de functiile sociale indeplinite; dematerializarea banilor si trecerea de la un intrument la altul a facilitat desfasurarea tranzactiilor pe piata, a fluxuriloe economice in general; realizarea functiilor banilor, definirea, transferul sau conservarea puterilor de cumparare se bazeaza pe increderea pe care o au fata de ei posesorii efectivi sau potentiali (aceasta incredere se manifesta devenind ban universal); instrumentele monetare au caracter nedeterminant, general si imediat. In evolutia lor istorica, banii au imbracat mai multe forme: forma marfa-bani (troc); forma de aur sau argint (lingouri sau monede); forma banilor de hartie (bilete de banca, bancnote, titluri de valoare). Biletele de banca au urmatoarele trasaturi: sunt convertibile la prezentari si la purtator, se bucura de incredere maxima, sunt emise pe baza unor garantii certe si reale ce reprezinta bunurile economice. Banii de hartie reprezinta inscrisuri care, in procesul circulatiei, inlocuiesc banii cu acoperire in bunuri reale. Ei au urmatoarele trasaturi: hartia-moneda nu este convertibila, circula in virtutea unui curs fortat decretat de stat, nu este acoperita cu metal pretios, se emit pentru finantarea cheltuielilor neproductive, militare sau a bugetelor economice. Functiile banilor: alaturi de capital si specializare, banii constituie un al treilea aspect al vietii economie moderne. Fluxul de bani dirijeaza si conduce sistemul. Banii ne furnizezaza de asemenea etalonul de masura al valorilor. Rolul banilor, importanta lor in organizarea si desfasurarea vietii economice a unei tari, iese mai bine in evidenta din analiza functiilor pe care le indeplinesc. Banii sunt un instrument de stimulare a activitatii economice. Ei indeplinesc trei functii esentiale (doua in spatiu si una in timp): in spatiu: banii sunt pe de o parte instrument al circulatiei marfurilor si pe de alta parte etalon de masurare a activitatii, banii sunt contracte de garantii; in timp: banii permit o rezerva a valorii (aceasta functie are doua aspecte banii pastreaza si acumuleaza valori si permit realizarea valorilor viitoare). Banii contemporani indeplinesc cel putin doua functii : mijloc al schimburilor de marfuri, masura a valorii. Aceste functii esentiale se realizeaza prin intermediul functiilor conexe: mijloc de tezaurizare, mijloc de plata.Toate aceste functii se manifesta in forme specifice si in planul relatiilor economice internationale.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1497
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved