Taxa pe valoarea adaugata in practica fiscala din Romania

Taxa pe valoarea adaugata in practica fiscala din Romania

In Romania, in perioada postdecembrista, cel mai important impozit indirect, care s-a practicat incepand cu l noiembrie 1990 si care era o forma a impozitului pe cifra de afaceri bruta multifazic, a fost impozitul pe circulatia marfurilor. Aportul acestuia la formarea veniturilor inscrise in bugetul de stat pe anul 1991 a fost de circa 43%.

In legatura cu subiectul acestui impozit este de mentionat ca toti agentii economici, persoane fizice si juridice, care erau autorizati sa produca, sa livreze sau sa comercializeze produse, ori sa execute lucrari sau sa presteze servicii aveau obligatia sa plateasca statului impozitul pe circulatia marfurilor. Pentru calcularea acestui impozit se utiliza un numar mare de cote procentuale (circa 20) al caror nivel era diferentiat pe produse sau grupe de produse.

Erau exonerate de la plata impozitului pe circulatia marfurilor produsele industriei extractive, energia electrica si termica, produsele agricole si produsele si serviciile utilizate in consum propriu. De la l ianuarie 1992, in vederea simplificarii operatiunilor si a unei asezari mai corecte a impozitului, a avut loc reducerea la cinci a numarului de cote utilizate pentru calcularea impozitului pe circulatia marfurilor.

Deoarece impozitul pe circulatia marfurilor practicat in tara noastra prezenta neajunsurile specifice impozitului pe cifra de afaceri, multifazic sau in cascada, s-a stabilit ca acesta sa fie inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata, care a fost introdusa de la l iulie 1993, prin Ordonanta Guvernului privind taxa pe valoarea adaugata nr. 3/27 iulie 1992.

Conform reglementarilor care stau la baza taxei pe valoarea adaugata in Romania, sub incidenta acesteia cad toate operatiunile vizand livrarile de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale, transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici, precum si intre acestia si institutii publice sau persoane fizice; importul de bunuri si servicii.

Toate aceste operatiuni trebuie efectuate de o maniera independenta de catre persoane fizice sau juridice.

Referitor la cotele de impozitare este de subliniat mai intai faptul ca, initial, s-a utilizat o cota de 18% pentru bunurile si serviciile din tara si din import si cota 0% pentru exporturi. De la l ianuarie 1995, prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 33 din 1994 pentru modificarea Ordonantei Guvernului privind taxa pe valoarea adaugata nr. 3/1992, s-au aplicat urmatoarele cote: cota normala de 18%, cota redusa de 9% si cota zero. Cota redusa s-a aplicat la majoritatea produselor alimentare, la bunurile destinate utilizarii in exclusivitate in scopul apararii sanatatii, precum si la aparatura tehnica medicala.

Incepand cu l ianuarie 1998, ca urmare a noii politici fiscale promovate de Guvern prin care se pune accent pe cresterea contributiei impozitelor indirecte la formarea veniturilor bugetului de stat, concomitent cu o anumita reducere a ponderii impozitelor directe, a avut loc majorarea cotelor aplicate pentru calcularea taxei pe valoarea adaugata. Astfel, cota normala s-a majorat de la 18% la 22%, iar cota redusa s-a majorat de la 9% la 11%. Totodata, a avut restrangerea numarului de scutiri de la plata taxei pe valoarea adaugata, apreciindu-se ca unele din scutirile care se acordau pana la aceasta data nu se inscriau pe linia cerintelor privind armonizarea legislatiei romane cu legislatia statelor membre ale Uniunii Europene referitoare la taxa pe valoarea adaugata.

Cota normala de 22% se aplica pentru operatiunile privind livrarile de bunuri, transferurile imobiliare si prestarile de servicii din tara si din import.

Cota redusa de 11% se aplica la o serie de produse de stricta necesitate, cum sunt: carnea, pestele si produsele din peste, faina, medicamente de uz uman si veterinar, protezele si produsele ortopedice, uniformele pentru copii din invatamantul prescolar si primar, painea, graul de consum si pentru seminte.

La l ianuarie 2000 s-a trecut la cota unica a taxei pe valoarea adaugata de 19%.

Cota zero la export s-a practicat pana la l iunie 2002, de la aceasta data exporturile fiind scutite de taxa pe valoarea adaugata.

De la 1 ianuarie 2004 in Romania se aplica doua cote: cota normala, de 19% si cota redusa, de 9%.

Principiul de baza pe care se sprijina sistemul de functionare a T.V.A. consta in aceea ca din taxa facturata pentru bunurile livrate si serviciile prestate se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor prestate sau executate in unitatile proprii destinate realizarii operatiunilor impozabile. Diferenta de taxa in plus se preleva la bugetul de stat, iar diferenta in minus se regularizeaza in conditiile legii.

Taxa pe valoarea adaugata deductibila (T.V.A./d) reprezinta taxa inscrisa in facturile primite pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile.
Deci,

T.V.A./d = totalul sumelor de T.V.A. din facturile primite

adica

T.V.A./d = valoarea marfurilor din facturile primite x cota de T.V.A.

Taxa pe valoarea adaugata colectata (T.V.A./c) reprezinta taxa inscrisa distinct in facturile emise pentru bunurile si serviciile destinate realizarii de operatii impozabile la intern.
Deci,

T.V.A./c = totalul sumelor de T.V.A. din facturile emise

adica

T.V.A./c = valoarea marfurilor din facturile emise x cota de T.V.A.

Taxa pe valoarea adaugata de plata (T.V.A./p) reprezinta diferenta dintre T.V.A./c si T.V.A./d.

T.V.A./p se poate determina si pe baza valorii adaugate (V.A.) cu relatia:

T.V.A./p = V.A. x cota de T.V.A. = (Mf/FE - Mf/FP) x cota de T.V.A.

unde: Mf/FE - valoarea marfurilor din facturile emise;

Mf/FP - valoarea marfurilor din facturile primite

Taxa pe valoarea adaugata de incasat (T.V.A./i) reprezinta diferenta dintre T.V.A./d si T.V.A./c.

Deci,

T.V.A./i = T.V.A./d - T.V.A./c

Aceasta situatie se intalneste mai rar si apare atunci cand valoarea facturilor primite plus valoarea facturilor emise pentru marfurile exportate, este mai mare decat valoarea facturilor emise la intern.

Daca intreaga productie a unei unitati economice consta in realizarea de produse scutite de la plata T.V.A, T.V.A./d se trece pe costuri, T.V.A./c nu se calculeaza si nu se aplica T.V.A./p si T.V.A./i.

1 Sfera de aplicare si operatiunile scutite de taxa pe valoarea adaugata

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice ale producatorilor, comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprinde si importul de bunuri.

Persoanele impozabile

Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

Conform Codului fiscal nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.

Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati.

Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, daca tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale.

De asemenea, institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in aceleasi conditii legale ca si cele aplicabile operatorilor economici, chiar daca sunt prestate in calitate de autoritate publica.

Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale Guvernului, pentru activitatile prevazute prin actul normativ de infiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile.

Operatiunile impozabile

Operatiunile care se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt denumite operatiuni impozabile.

Potrivit art. 1 din OUG nr. 17 din 2000 taxa pe valoarea adaugata se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor si asupra celor privind prestarile de servicii.

Din punct de vedere al teritorialitatii, operatiunile referitoare la transferul proprietatii sunt supuse taxei pe valoarea adaugata numai cand au ca obiect bunuri situate pe teritoriul Romaniei, iar in cazul prestarilor de servicii, taxa pe valoarea adaugata se aplica numai atunci cand acestea sunt utilizate pe teritoriul Romaniei.

Intr-un cadru mai larg operatiunile supuse taxei pe valoarea adaugata se impart in doua mari categorii:

a) operatiuni care au ca efect transferul proprietatii bunurilor indiferent de forma juridica prin care se realizeaza acest transfer de proprietate: vanzare, schimb de bunuri, in unele cazuri chiar predarea cu titlu gratuit;

b) operatiuni constand in prestarea de servicii.

Tinand seama de natura si provenienta bunurilor, operatiunile supuse taxei pe valoarea adaugata se impart potrivit legii in:

1. livrari de bunuri;

2. transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici precum si intre acestia si institutii sau persoane fizice;

3. prestari de servicii;

4. importuri de bunuri si servicii.

Prin livrare de bunuri se intelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin persoanele care actioneaza in numele acestora.

Prin bunuri se intelege bunurile corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceeasi natura sunt considerate bunuri mobile corporale.

Sunt, de asemenea, considerate livrari de bunuri efectuate cu plata, urmatoarele:

a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, in cadrul unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau orice alt tip de contract ce prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri;

d) transmiterea de bunuri efectuata pe baza unui contract de comision la cumparare sau la vanzare, atunci cand comisionarul actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului;

e) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora si perisabilitatilor, in limitele prevazute prin lege;

Preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Orice distribuire de bunuri din activele unei societati comerciale catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a societatii, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata.

In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca acesta este transferat direct beneficiarului final.

Transferul de bunuri efectuat cu ocazia operatiunilor de transfer total sau partial de active si pasive, ca urmare a fuziunii si divizarii, nu constituie livrare de bunuri, indiferent daca e facuta cu plata sau nu.

Aportul in natura la capitalul social al unei societati comerciale nu constituie livrare de bunuri, daca primitorului bunurilor i-ar fi fost permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata, daca aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv.

In situatia in care primitorul bunurilor este o persoana impozabila, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata sau are dreptul de deducere partial, operatiunea se considera livrare de bunuri, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

Nu constituie livrare de bunuri:

Bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, nu constituie livrare de bunuri, daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a) nu sunt imputabile;

b) degradarea se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente;

c) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic.

Casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar si inainte de expirarea duratei normale de intrebuintare;

Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri in limita in care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile de protocol (2%);

Bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare si mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri in limita a 30% din cifra de afaceri, si nu se intocmeste factura fiscala pentru acordarea acestor bunuri.

Preluarea de catre persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii economice a acestora.

- Bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne.

Se considera prestare de servicii orice activitate rezultata dintr-un contract prin care o persoana se obliga sa execute o munca manuala sau intelectuala in sensul obtinerii de profit si care nu reprezinta transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile.

Astfel de operatiuni pot fi:

a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, in cadrul unui contract de leasing;

b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;

d) prestarile de servicii efectuate in baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;

e) intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza in numele si in contul comitentului, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

Se considera prestari de servicii cu plata:

a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri ce nu au legatura cu activitatea sa economica, sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;

b) prestarile de servicii efectuate in mod gratuit de catre o persoana impozabila, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor persoane.

Nu se considera prestare de servicii efectuata cu plata:

a)      utilizarea bunurilor si prestarile de servicii efectuate in limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege;

b)      prestarile de servicii efectuate in scopuri publicitare sau in scopul stimularii vanzarilor.

Persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul unei alte persoane, in legatura cu o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi acele servicii.

In cazul prestarii unui serviciu de catre mai multe persoane impozabile, prin tranzactii succesive, fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

Se considera import de bunuri intrarea de bunuri in Romania provenind dintr-un alt stat.

Atunci cand bunurile sunt plasate, dupa intrarea lor in tara, in regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Totusi, acestea sunt supuse reglementarilor vamale in ceea ce priveste plata sau, dupa caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla in regim vamal suspensiv.

Importul bunurilor plasate in regimuri vamale suspensive este efectuat in statul pe teritoriul caruia bunurile ies din aceste regimuri.

Nu se cuprinde in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata livrarea bunurilor aflate in regimuri vamale suspensive.

Regimuri de impozitare

Operatiunile impozabile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare, astfel:

a) operatiuni taxabile, la care se aplica cota standard a taxei pe valoarea adaugata;

b) operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, pentru care furnizorii si/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si/sau serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor respective;

c) operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere, pentru care furnizorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si/sau serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor respective;

d) operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata.

Operatiunile scutite de plata taxei pe valoarea adaugata sunt reglementate prin lege si nu se admite extinderea lor prin analogie.

Operatiuni scutite

Exista numeroase operatiuni de interes general care sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata. Ma voi rezuma doar la cateva exemple, mentionand ca intreaga lista a operatiunilor scutite este prezentata in Codul Fiscal:

a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati, cantinele organizate pe langa aceste unitati, serviciile funerare prestate de unitatile sanitare;

b) livrarile de organe, de sange si de lapte, de provenienta umana;

c) activitatea de invatamant prevazuta de Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective;

d) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

e) prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

f) prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

g) prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

h) vanzarea de licente de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agentiile internationale de stiri si alte drepturi de difuzare similare, destinate activitatii de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate.

Alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata:

a) activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor si proiectelor, precum si a actiunilor cuprinse in Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare, in programele-nucleu si in planurile sectoriale, prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile ulterioare, precum si activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate in parteneriat international, regional si bilateral;

b) livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali si asociatiile fara personalitate juridica ale acestora;

c) prestari de servicii financiare si bancare;

d) operatiunile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;

e) jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;

Scutiri la import

In ceea ce priveste operatiunile de import scutite, ma voi limita la a enumera, cu titlu de exemplu, doar cateva din cele mai importante:

a) importul de bunuri a caror livrare in Romania este scutita de taxa pe valoarea adaugata;

b) bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

c) bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;

d) importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului.

Regimul special de scutire

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 2 miliarde lei, denumit plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.

Persoanele impozabile nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata de pana la 2 miliarde lei inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.

Persoanele impozabile inregistrate fiscal, care ulterior realizeaza operatiuni sub plafonul de scutire se considera ca sunt in regimul special de scutire, daca nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata.

Persoanele impozabile, care depasesc in cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii.

Pentru persoanele nou-infiintate, anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic, reprezentata prin luni calendaristice scurse de la data inregistrarii pana la finele anului. Fractiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristica intreaga.

Persoanele care se afla in regim special de scutire trebuie sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii cu ajutorul jurnalului pentru vanzari. Data depasirii plafonului este considerata sfarsitul lunii calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon. Pana la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adaugata.

In situatia in care se constata ca persoana in cauza a solicitat cu intarziere atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal, autoritatea fiscala este indreptatita sa solicite plata taxei pe valoarea adaugata pe perioada scursa intre data la care persoana in cauza avea obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata in regim normal si data de la care inregistrarea a devenit efectiva, conform procedurii prevazute prin norme.

Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevazut de lege.

Scutirea se aplica livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii efectuate de persoanele impozabile.

Cifra de afaceri care serveste drept referinta este constituita din suma, fara taxa pe valoarea adaugata, a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, incluzand si operatiunile scutite cu drept de deducere.

Persoanele impozabile scutite potrivit dispozitiilor prezentului articol nu au dreptul de deducere si nici nu pot sa inscrie taxa pe facturile lor.

2.Locul operatiunilor impozabile-teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata

Locul unei livrari de bunuri se considera a fi in Romania atunci cand este situat pe teritoriul Romaniei.

Se considera a fi locul livrarii de bunuri:

a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un tert;

b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau montaj, indiferent daca punerea in functiune este efectuata de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau;

c) locul unde se gasesc bunurile in momentul in care are loc livrarea, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion;

e) locul de plecare al transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate intr-un autocar sau tren, si pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii.

Prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat in interiorul tarii se intelege parcursul efectuat intre locul de plecare si locul de sosire al transportului de pasageri, fara oprire in afara tarii.

Prin locul de plecare al transportului de pasageri se intelege primul punct de imbarcare a pasagerilor situat in interiorul tarii, daca este cazul, dupa oprirea efectuata in afara tarii.

Prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul tarii, daca este cazul, inainte de oprirea efectuata in afara tarii.

Atunci cand locul de plecare sau de expediere ori de transport al bunurilor se afla in afara Romaniei, acestea fiind importate in Romania, locul livrarii efectuate de importator este considerat a fi in Romania.

Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, in lipsa acestora, domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

Prin exceptie, pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:

a) locul unde bunul imobil este situat, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura directa cu un bun imobil, inclusiv prestatiile agentiilor imobiliare si de expertiza, ca si prestarile privind pregatirea sau coordonarea executarii lucrarilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestatiile furnizate de arhitecti si serviciile de supervizare;

b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul transportului de bunuri si de persoane;

c) sediul activitatii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, in absenta acestora, domiciliul sau resedinta obisnuita a beneficiarului.

d) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:

1. culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;

2. prestarile accesorii transportului, cum sunt: incarcarea, descarcarea, manipularea, paza si/sau depozitarea bunurilor si alte servicii similare;

3. expertize privind bunurile mobile corporale;

4. prestarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

3. Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator si exigibilitatea reprezinta doua elemente deosebit de importante ale taxei pe valoarea adaugata in functie de care se determina momentul in care ia nastere, pe de o parte, obligatia agentului economic de a plati taxa, iar pe de alta parte, dreptul organului fiscal de a pretinde, la o anumita data, plata taxei datorata la bugetul de stat.

Faptul generator al taxei reprezinta elementul prin care sunt realizate conditiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.

Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, la un moment dat, sa solicite taxa pe valoarea adaugata de la platitorii taxei, chiar daca plata acesteia este stabilita prin lege la o alta data.

Faptul generator al taxei intervine si taxa devine exigibila, la data livrarii de bunuri sau la data prestarii de servicii, cu exceptiile prevazute prin Codul fiscal.

Livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrica si altele asemenea, se considera ca sunt efectuate in momentul expirarii perioadelor la care se refera aceste decontari sau plati.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator si intervine:

a) la data la care este emisa o factura fiscala, inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii;

b) la data incasarii avansului, in cazul in care se incaseaza avansuri inaintea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii.

Se excepteaza de la aceasta prevedere avansurile incasate pentru plata importurilor si a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei.

Prin avansuri se intelege incasarea partiala sau integrala a contravalorii bunurilor sau serviciilor, inaintea livrarii, respectiv a prestarii.

In cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata sa intervina la data livrarii bunului imobil, in conditii stabilite prin norme.

Pentru serviciile efectuate de persoanele impozabile stabilite in strainatate pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata, exigibilitatea taxei intervine la data primirii facturii prestatorului sau la data achitarii partiale sau totale a serviciului, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pana la aceasta data.

Pentru operatiunile de inchiriere de bunuri mobile si operatiunile de leasing contractate cu un prestator stabilit in strainatate, denumite operatiuni de leasing extern, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor.

Daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data efectuarii platii.

In cazul livrarii de bunuri cu plata in rate intre persoane stabilite in tara, al operatiunilor de leasing intern, de inchiriere, de concesionare sau de arendare de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la fiecare din datele specificate in contract pentru plata ratelor, respectiv a chiriei, redeventei sau arendei.

In cazul incasarii de avansuri fata de data prevazuta in contract, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data incasarii avansului.

Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive - energie electrica si termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare -, exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervine la data intocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate, dar nu mai tarziu de finele lunii urmatoare celei in care s-a efectuat livrarea/prestarea.

In cazul livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, realizate prin intermediul unor masini automate de vanzare sau de jocuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se extrage numerar din automatul de vanzare sau de jocuri.

Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta sumelor constituite drept garantie pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj ia nastere la data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau, dupa caz, la data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara acestuia.

In cazul unui import de bunuri, taxa pe valoarea adaugata devine exigibila la data cand se genereaza drepturi de import pentru bunurile respective, conform legislatiei vamale in vigoare.

4. Mecanismul de determinare si de regularizare a taxei pe valoarea adaugata

Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei standard sau cotei reduse asupra bazei de impozitare determinata conform legii.

Cotele de taxa pe valoarea adaugata

Cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata.

Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii;

b) livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii;

c) livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare;

d) livrarile de produse ortopedice;

e) medicamente de uz uman si veterinar;

f) cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adaugata, cu exceptia operatiunilor pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

In cazul schimbarilor de cote se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, cu exceptia operatiunilor pentru care regularizarea se efectueaza aplicand cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata

Baza de impozitare este determinata de preturile de achizitie sau, in lipsa acestora, pretul de cost, determinat in momentul livrarii/prestarii, compensatia pentru operatiunile prevazute de lege.

Se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata:

a) impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.

Nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata urmatoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;

b) sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing;

d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;

e) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

f) taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera care sunt percepute de catre autoritatile publice locale prin intermediul prestatorilor.

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata se ajusteaza in urmatoarele situatii:

a) daca au fost emise facturi fiscale si, ulterior, operatiunea este anulata total sau partial, inainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

b) in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea sau preturile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;

c) in situatia in care reducerile de pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum si in cazul majorarii pretului ulterior livrarii sau prestarii;

d) contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisa incepand cu data de la care se declara falimentul;

e) in cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

Baza de impozitare pentru un import de bunuri este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare, la care se adauga taxele vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorate pentru importul de bunuri.

Se cuprind, de asemenea, in baza de impozitare cheltuielile accesorii precum comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la primul loc de destinatie a bunurilor.

Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia stipulata in documentul de transport sau orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in tara.

Baza de impozitare pentru nave si aeronave nu include:

a) valoarea serviciilor de reparare sau transformare, pentru navele si aeronavele care au fost reparate sau transformate in strainatate;

b) carburantii si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave.

Daca suma folosita la stabilirea bazei de impozitare pentru un import de bunuri este exprimata in valuta, aceasta se converteste in moneda nationala a Romaniei, in conformitate cu metodologia folosita, pentru a stabili valoarea in vama a bunurilor importate.

Regimul deducerilor

Dreptul de deducere ia nastere in momentul in care taxa pe valoarea adaugata deductibila devine exigibila.

Daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii in folosul operatiunilor sale taxabile, orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata are dreptul sa deduca:

a) taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila;

b) taxa pe valoarea adaugata achitata pentru bunurile importate.

De asemenea, se acorda oricarei persoane impozabile, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adaugata daca bunurile si serviciile achizitionate sunt destinate utilizarii pentru realizarea urmatoarelor operatiuni:

a) livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata;

b) operatiuni rezultand din activitati economice, pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate, daca taxa pe valoarea adaugata ar fi deductibila, in cazul in care operatiunea s-ar desfasura in tara.

Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere, este denumita platitor de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv de investitii destinate realizarii de astfel de operatiuni, se inscriu intr-un jurnal pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, si taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora se deduce integral.

Achizitiile de bunuri si servicii destinate exclusiv realizarii de operatiuni care nu dau drept de deducere, precum si de investitii care sunt destinate realizarii de astfel de operatiuni se inscriu in jurnalul pentru cumparari, care se intocmeste separat pentru aceste operatiuni, iar taxa pe valoarea adaugata aferenta acestora nu se deduce.

Bunurile si serviciile pentru care nu se cunoaste destinatia in momentul achizitiei, respectiv daca vor fi utilizate pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proportia in care sunt sau vor fi utilizate pentru operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere, se evidentiaza intr-un jurnal pentru cumparari intocmit separat. Taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata.

Prin exceptie, in cazul achizitiilor destinate realizarii de investitii, care se prevad ca vor fi utilizate atat pentru realizarea de operatiuni care dau drept de deducere, cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, este permisa deducerea integrala a taxei pe valoarea adaugata pe parcursul procesului investitional, urmand ca taxa dedusa sa fie ajustata in conformitate cu procedura stabilita prin norme.

In cursul unui an fiscal este permisa rectificarea taxei deduse aferente achizitiilor de bunuri/servicii care se constata ca ulterior au fost utilizate pentru alta destinatie decat cea prevazuta la data achizitiei. Rectificarile se evidentiaza pe randurile de regularizare din decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Pro-rata se determina ca raport intre: veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere, inclusiv subventiile legate direct de pretul acestora, la numarator, iar la numitor veniturile de la numarator plus veniturile obtinute din operatiuni care nu dau drept de deducere.

In calculul pro-ratei, la numitor se adauga alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, in scopul finantarii de activitati scutite fara drept de deducere sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata.

Se exclud din calculul pro-ratei veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale. Nu se includ in calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate pentru care beneficiarii au obligatia platii taxei pe valoarea adaugata.

Pro-rata se determina anual, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cumulate pentru intregul an fiscal.

Prin exceptie, aceasta poate fi determinata lunar sau trimestrial, dupa caz, situatie in care elementele prevazute la numitor si numarator sunt cele efectiv realizate in cursul fiecarei luni, respectiv trimestru.

Pro-rata aplicabila provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent, ori pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul curent.

Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicata, precum si modul de determinare a acesteia.

Taxa pe valoarea adaugata de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea adaugata deductibile, aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere.

Persoanele impozabile care nu au determinat pro-rata provizorie la inceputul anului, deoarece nu realizau si nici nu prevedeau realizarea de operatiuni fara drept de deducere in cursul anului, si care ulterior realizeaza astfel de operatiuni nu au obligatia sa calculeze si sa utilizeze pro-rata provizorie.

Pro-rata definitiva se determina in luna decembrie, in functie de realizarile efective din cursul anului.

Regularizarea deducerilor operate dupa pro-rata provizorie se realizeaza prin aplicarea pro-rata definitiva asupra sumei taxei pe valoarea adaugata deductibile aferente achizitiilor. Diferenta in plus sau in minus fata de taxa dedusa, conform pro-rata provizorie, se inscrie pe un rand distinct in decontul ultimei perioade fiscale.

In situatii speciale, cand pro-rata calculata nu asigura determinarea corecta a taxei de dedus, Ministerul Finantelor Publice, prin directia de specialitate, poate aproba aplicarea unei pro-rata speciale, la solicitarea persoanelor impozabile in cauza, pe baza justificarii prezentate. Daca aprobarea a fost acordata in timpul anului, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata speciala, aprobata.

Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata speciala numai la inceputul unui an calendaristic si sunt obligate sa anunte organele fiscale.

La cererea justificata a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot aproba ca pro-rata sa fie determinata lunar sau trimestrial, dupa caz. In anul in care a fost acordata aprobarea, persoanele impozabile au obligatia sa recalculeze taxa pe valoarea adaugata dedusa de la inceputul anului pe baza pro-rata lunara sau trimestriala.

Platitorii de taxa pe valoarea adaugata cu regim mixt pot renunta la aplicarea pro-rata lunara sau trimestriala numai la inceputul unui an fiscal si sunt obligate sa anunte organele fiscale.

Pro-ratele lunare sau trimestriale efectiv realizate sunt definitive si nu se regularizeaza la sfarsitul anului.

Nu poate fi dedusa taxa pe valoarea adaugata pentru:

a) bunuri/servicii achizitionate de furnizori/prestatori in contul clientilor si care apoi se deconteaza acestora;

b) bauturi alcoolice si produse din tutun destinate actiunilor de protocol.

Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata, orice persoana impozabila trebuie sa justifice dreptul de deducere, in functie de felul operatiunii, cu unul din urmatoarele documente:

a) pentru taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost livrate sau urmeaza sa ii fie livrate, si pentru prestarile de servicii care i-au fost prestate ori urmeaza sa ii fie prestate de o alta persoana impozabila, cu factura fiscala ce este emisa pe numele persoanei de catre o persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata. Beneficiarii serviciilor care sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, justifica taxa dedusa, cu factura fiscala;

b) pentru importuri de bunuri, cu declaratia vamala de import sau un act constatator emis de autoritatile vamale; pentru importurile care mai beneficiaza de amanarea platii taxei in vama se va prezenta si documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adaugata.

Orice persoana impozabila, care a aplicat regimul special de scutire si ulterior trece la aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adaugata, are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata la data inregistrarii ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, daca sunt indeplinite conditiile, pentru:

a) bunuri de natura stocurilor, conform reglementarilor contabile, care se afla in stoc la data la care persoana respectiva a fost inregistrata cu platitor de taxa pe valoarea adaugata;

b) bunuri de natura mijloacelor fixe, care au fost achizitionate cu cel mult 90 de zile anterior datei de inregistrare ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

Pentru exercitarea dreptului de deducere trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) bunurile respective urmeaza a fi folosite pentru operatiuni cu drept de deducere;

b) persoana impozabila trebuie sa detina o factura fiscala sau un alt document legal aprobat care justifica suma taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor achizitionate.

Taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii obiectivelor proprii de investitii, stocurilor de produse cu destinatie speciala, finantate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor legale.

Cu taxa pe valoarea adaugata dedusa pentru realizarea obiectivelor proprii de investitii se vor reintregi obligatoriu disponibilitatile de investitii.

Sumele deduse in cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investitii pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiasi obiectiv de investitii.

La incheierea exercitiului financiar, sumele deduse si neutilizate se vireaza la bugetul de stat sau bugetele locale in conturile si la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind incheierea exercitiului financiar-bugetar si financiar-contabil, emise de Ministerul Finantelor Publice.

Perioada fiscala

Perioada fiscala pentru taxa pe valoarea adaugata este luna calendaristica.

Prin derogare de la aceasta prevedere, pentru persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala este trimestrul calendaristic. Aceste persoane au obligatia de a depune la organele fiscale teritoriale, pana la data de 25 ianuarie, o declaratie in care sa mentioneze cifra de afaceri din anul precedent.

Persoanele impozabile care iau fiinta in cursul anului trebuie sa declare, cu ocazia inregistrarii fiscale, cifra de afaceri pe care preconizeaza sa o realizeze in cursul anului, iar daca aceasta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, au obligatia de a depune deconturi trimestriale in anul infiintarii. Daca cifra de afaceri obtinuta in anul infiintarii este mai mare de 100.000 euro, in anul urmator perioada fiscala va fi luna calendaristica iar daca cifra de afaceri obtinuta nu depaseste 100.000 euro inclusiv, perioada fiscala va fi trimestrul.

Determinarea taxei de plata sau a sumei negative de taxa

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate de o persoana impozabila, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada de raportare, denumit suma negativa a taxei pe valoarea adaugata.

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor taxabile, exigibila intr-o perioada fiscala, denumita taxa colectata, este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, dedusa in acea perioada fiscala, rezulta o diferenta denumita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru perioada fiscala de raportare.

Regularizarea si rambursarea taxei

Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru operatiunile din perioada fiscala de raportare, persoanele impozabile trebuie sa efectueze regularizarile prevazute prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Se determina suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, prin adaugarea la suma negativa a taxei pe valoarea adaugata, rezultata in perioada fiscala de raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul perioadei fiscale precedente, daca nu a fost solicitat a fi rambursat.

Se determina taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea adaugata de plata din perioada fiscala de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de plata al perioadei fiscale anterioare.

Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele impozabile trebuie sa determine diferentele dintre sumele care reprezinta regularizarile de taxa si stabilirea soldului taxei pe valoarea adaugata de plata sau a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata.

Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata este mai mare decat suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata, rezulta un sold de taxa pe valoarea adaugata de plata in perioada fiscala de raportare.

Daca suma negativa a taxei pe valoarea adaugata cumulata este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, in perioada fiscala de raportare.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitor de taxa pe valoarea adaugata pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul de taxa pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, decontul fiind si cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative in decontul perioadei fiscale urmatoare.

Daca o persoana impozabila solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, aceasta nu se reporteaza in perioada fiscala urmatoare.

Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare.

In cazul persoanelor juridice care se divizeaza sau sunt absorbite de alta persoana impozabila, soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata pentru care nu s-a solicitat rambursarea este preluat in decontul persoanei care a preluat activitatea.

In situatia in care doua sau mai multe persoane juridice impozabile fuzioneaza, persoana impozabila care preia activitatea va prelua si soldul taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul de stat, cat si soldul sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, pentru care nu s-a solicitat rambursarea din deconturile persoanelor care s-au lichidat cu ocazia fuziunii.

Rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata se efectueaza de organele fiscale, in conditiile si potrivit procedurilor stabilite prin normele procedurale in vigoare.

Pentru operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adaugata, potrivit procedurii prevazute prin norme.

Platitorii taxei pe valoarea adaugata si obligatiile acestora

Platitorii taxei pe valoarea adaugata

Pentru operatiunile din interioriul tarii, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt:

a) persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile realizate;

b) beneficiarii prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite in strainatate, indiferent daca beneficiarii sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata.

La importul de bunuri, platitorii taxei pe valoarea adaugata sunt persoanele care importa bunuri in Romania. Persoanele fizice datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile introduse in tara, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.

Reguli aplicabile in cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate

Daca o persoana impozabila stabilita in strainatate realizeaza prestari de servicii taxabile, pentru care locul prestarii este considerat a fi in Romania, va proceda astfel:

a) prestatorul isi poate desemna un reprezentant fiscal in Romania, care are obligatia de a indeplini, in numele persoanei stabilite in strainatate, toate obligatiile prevazute in prezentul titlu, inclusiv obligatia de a solicita inregistrarea fiscala in scopul platii taxei pe valoarea adaugata, in numele persoanei stabilite in strainatate;

b) in cazul in care persoana stabilita in strainatate nu isi desemneaza un reprezentant fiscal in Romania, beneficiarul serviciilor datoreaza taxa pe valoarea adaugata, in numele prestatorului.

Prin persoana impozabila stabilita in strainatate se intelege orice persoana care realizeaza activitati economice si care nu are in Romania sediul activitatii economice, domiciliul stabil sau un sediu permanent de la care serviciile sunt prestate sau livrarile sunt efectuate.

In cazul livrarilor de bunuri taxabile pentru care locul livrarii este considerat a fi in Romania, efectuate de persoane stabilite in strainatate, acestea au obligatia sa desemneze un reprezentant fiscal in Romania.

Persoanele impozabile stabilite in strainatate, care desfasoara operatiuni scutite cu drept de deducere in Romania, au dreptul sa-si desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operatiuni.

Procedura desemnarii reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adaugata se stabileste prin norme.

Obligatiile platitorilor de taxa pe valoarea adaugata

Persoanele impozabile care realizeaza operatiuni taxabile si/sau operatiuni scutite cu drept de deducere au urmatoarele obligatii:

A Referitor la inregistrarea platitorilor de taxa pe valoarea adaugata:

- Orice persoana impozabila trebuie sa declare inceperea, schimbarea si incetarea activitatii sale ca persoana impozabila. Conditiile in care persoanele impozabile se inregistreaza ca platitor de taxa pe valoarea adaugata sunt prevazute de legislatia privind inregistrarea fiscala a platitorilor de impozite si taxe.

- Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, care realizeaza exclusiv operatiuni care nu dau drept de deducere, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

- Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa solicite scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului in care se consemneaza situatia respectiva.

- Taxa pe valoarea adaugata datorata la bugetul de stat trebuie achitata inainte de scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, cu exceptia situatiei in care activitatea acesteia a fost preluata de catre alta persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.

B. Referitor la intocmirea documentelor

- Orice persoana impozabila, inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, are obligatia sa emita factura fiscala pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate, catre fiecare beneficiar. Factura fiscala trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele informatii:

a) seria si numarul facturii;

b) data emiterii facturii;

c) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala al persoanei care emite factura;

d) numele, adresa si codul de inregistrare fiscala, dupa caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii;

e) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;

f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adaugata;

g) cota de taxa pe valoarea adaugata sau mentiunea scutit cu drept de deducere, scutit fara drept de deducere, neimpozabil sau neinclus in baza de impozitare, dupa caz;

h) valoarea taxei pe valoarea adaugata, pentru operatiunile taxabile.

- Persoanele impozabile, care nu sunt inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, nu au dreptul sa emita facturi fiscale si nici sa inscrie taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate catre alta persoana, in documentele emise. Prin norme se stabilesc situatiile in care factura fiscala poate fi emisa si de alta persoana decat cea care efectueaza livrarea de bunuri.

- Pentru livrari de bunuri factura fiscala se emite la data livrarii de bunuri, iar pentru prestari de servicii cel mai tarziu pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care prestarea a fost efectuata.

- Pentru bunurile livrate cu aviz de insotire, factura fiscala trebuie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasi finele lunii in care a avut loc livrarea.

- Pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii care se efectueaza continuu, cum sunt energia electrica, energia termica, gazele naturale, apa, serviciile telefonice si altele asemenea, factura fiscala trebuie emisa la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata, cu exceptiile prevazute in acte normative.

- Pentru prestarile de servicii efectuate de prestatori stabiliti in strainatate, se procedeaza, in functie de calitatea de platitor de TVA a beneficiarului, astfel:

ldaca sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa autofactureze operatiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuarii platii catre prestator, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pana la aceasta data; taxa se va inregistra in decont atat ca taxa colectata cat si deductibila. In acest caz nu se achita taxa aferenta importului de servicii;

ldaca nu sunt inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, trebuie sa intocmeasca un decont de taxa pe valoarea adaugata special, pe care il depun la organul fiscal competent numai atunci cand realizeaza astfel de operatiuni, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost primita factura prestatorului sau a fost efectuata plata catre prestator. In acest caz se achita taxa aferenta importului de servicii pana la data depunerii decontului special.

Facilitate: nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare, pentru urmatoarele:

a)importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive;

b)importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara, stabilite prin norme, si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.

In cazul operatiunilor de leasing intern, a operatiunilor de inchiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscala trebuie sa fie emisa la fiecare din datele specificate in contract, pentru plata ratelor, chiriei, redeventei sau arendei, dupa caz. In cazul incasarii de avansuri, fata de data prevazuta in contract se emite factura fiscala la data incasarii avansului.

Daca plata pentru operatiuni taxabile este incasata inainte ca bunurile sa fie livrate sau inaintea finalizarii prestarii serviciilor, factura fiscala trebuie sa fie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la fiecare data cand este incasat un avans, fara a depasi finele lunii in care a avut loc incasarea.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu au obligatia sa emita factura fiscala pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazurilor cand beneficiarul solicita factura fiscala:

a) transportul persoanelor cu taximetre, precum si transportul persoanelor pe baza biletelor de calatorie sau a abonamentelor;

b) livrari de bunuri prin magazinele de comert cu amanuntul si prestari de servicii catre populatie, consemnate in documente fara nominalizarea cumparatorului;

c) livrari de bunuri si prestari de servicii consemnate in documente specifice aprobate prin lege.

C. Referitor la evidenta operatiunilor impozabile si depunerea decontului

Persoanele impozabile, inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, au urmatoarele obligatii din punct de vedere al evidentei operatiunilor impozabile:

a) sa tina evidenta contabila potrivit legii, astfel incat sa poata determina baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta achizitiilor;

b) sa asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul taxei pe valoarea adaugata;

c) sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor realizate atat la sediul principal, cat si la subunitati;

d) sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile rezultate din operatiunile asocierilor in participatiune.

e) persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent, pentru fiecare perioada fiscala, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice.

Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care sunt beneficiari, trebuie sa intocmeasca un decont de taxa pe valoarea adaugata special, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, pe care il depun la organul fiscal competent numai atunci cand realizeaza astfel de operatiuni. Decontul se depune pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost primita factura prestatorului sau a fost efectuata plata catre prestator, in cazul platilor fara factura.

Pentru operatiunile de leasing extern, decontul special se depune pana la data de 25 a lunii urmatoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing si/sau celei in care au fost efectuate plati in avans.

D. Referitor la plata taxei pe valoarea adaugata la buget

Persoanele obligate la plata taxei trebuie sa achite taxa pe valoarea adaugata datorata, stabilita prin decontul intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special, pana la data la care au obligatia depunerii acestora.

Taxa pe valoarea adaugata pentru importuri de bunuri, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, se plateste la organul vamal, in conformitate cu regulile in vigoare privind plata drepturilor de import.

Nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata care au obtinut certificatele de exonerare pentru urmatoarele:

a) importul de masini industriale, utilaje tehnologice, instalatii, echipamente, aparate de masura si control, automatizari, destinate realizarii de investitii, precum si importul de masini agricole si mijloace de transport destinate realizarii de activitati productive;

b) importul de materii prime si materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare in tara, stabilite prin norme, si sunt destinate utilizarii in cadrul activitatii economice a persoanei care realizeaza importul.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, care efectueaza importuri, trebuie sa solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata, emis de catre organele fiscale competente.

Pot solicita eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au obligatii bugetare restante, reprezentand impozite, taxe, contributii, inclusiv contributiile individuale ale salariatilor si orice alte venituri bugetare, cu exceptia celor esalonate si/sau reesalonate la plata.

Pe baza certificatelor prezentate de importatori, organele vamale au obligatia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate. Procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata se stabileste prin norme.

Importatorii care au obtinut certificatele de exonerare de la plata in vama a taxei pe valoarea adaugata evidentiaza taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor importate in decontul de taxa pe valoarea adaugata, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.