Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica


Etapele cercetarii in stiintele socioumane

Statistica

+ Font mai mare | - Font mai mic



ETAPELE CERCETARII IN STIINTELE SOCIOUMANE







Orice demers statistic presupune un proces care trebuie sa parcurga mai multe etape:

Enuntarea problemei;

Formularea ipotezelor;

Proiectarea cercetarii;

Efectuarea observatiilor;

Interpretarea datelor;

Formularea concluziilor.



1. ENUNTAREA PROBLEMEI.


Desi pare cea mai simpla etapa a demersului stiintific, ea nu este deloc simpla si necesita un volum mare de cunostinte.

Enuntarea problemei prespune si formularea acesteia in scris, formulare in urma careia rezulta obiectivle cercetarii, care pot fi: generale si specifice.

Obiectivele generale vizeaza cercetarea in ansamblul ei. Un studiu stiintific are unul, maxim doua obiective generale. Nu ne putem concentra eforturile pe mai multe planuri – ori planurile sunt ghidate exact de modul de formulare al obiectivelor generale.



Obiectivele generale ale unei cercetari sunt formulate in urma unui cumul de observatii si, eventual, in urma unui studiu metaanalitic. In ultima situatie, este necesara prezentarea rezultatelor studiului metaanalitic care a ghidat formularea obiectivului general si prin care se demonstreaza lipsa de abordare sau abordarea nepertineta a problemei studiate. Spre exemplu, constatam ca pe masura ce creste numarul de kilometri parcursi cu un automobil, creste si riscul de aparitie al unui accident si ne propunem sa studiem stiintific aceasta problema. In mod normal, ar trebui sa incepem prin a analiza cercetarile existente in acest domeniu si sa desfasuram un studiu metaanalitic.

In urma acestui studiu, putem preciza obiectivul general al cercetarii, de forma: „Obiectivul general al cercetarii il reprezinta stabilirea relatiei existente intre numarul de kilometri parcursi si probabilitatea de aparitie a unui accident rutier”. Observam ca enuntarea problemei ce urmeaza a fi studiata s-a facut extrem de clar si explicit, astfel incat se pot defini termenii si conditiile proiectarii unui studiu experimental sau a unei cercetari bazate pe sondaj.

Obiectivele specifice reprezinta aspecte detaliate ale investigatiei stiintifice, deriva din obiectivul general si creeaza baza formularii ipotezelor de cercetare (alternative). In functie de dimensiunile cercetarii si de resursele pe care le are la dispozitie cercetatorul, se pot formula unul, doua, trei… douazeci de obiective specifice, aflate in legatura cu obiectivul general.

Concluzionand, enuntarea problemei reprezinta prima etapa a demersului stiintific. Ea este insotita de un studiu al cercetarilor in domeniu si de prezentarea clara si precisa, in termeni cuantificabili, a obiectivelor generale si specifice.


2. FORMULAREA IPOTEZELOR.



Formularea ipotezelor este cea de-a doua etapa a unei cercetari stiintifice.


Definitie: O ipoteza reprezinta o prezumtie clara, explicita si verificabila, referitoare la relatiile sau diferentele existente intre doua sau mai multe variabile.


Ipotezele sunt formulate atat in cazul studiilor care urmaresc stabilirea unor relatii dintre variabile (numite si studii corelationale) cat si pentru cercetarile ce vizeaza existenta unor diferente dintre variabile (studii factoriale). O prima distinctie se poate face intre ipoteze unilaterale (unidirectionale) si ipoteze bilaterale (bidirectionale) (Clocotici, și alții, 2000).

Ipotezele unilaterale se utilizeaza in momentul in care avem o idee de sensul, directia in care evolueaza variabilele. Aceste ipoteze sunt mai precise si permit dezvoltarea unor studii pertinente, existand sanse mai mari sa fie sustinute de analiza da-telor. O ipoteza unilaterala se recunoaste dupa modul de formulare, deoarece in enuntul acesteia regasim directia de evolutie a variabilelor. De exemplu, daca desfasuram o cercetare care are ca scop analiza legaturii dintre anxietate si depresie, am putea formula o ipoteza unidirectionala de tipul exista o legatura pozitiva intre nivelul anxietatii si nivelul depresiei”. In aceasta situatie, ipoteza va fi sustinuta numai in cazul in care legatura dintre anxietate si depresie este pozitiva, adica in situ-atia in care subiectii cu anxietate care manifesta si puternice simptome depresive sau subiectii cu anxietate mica nu prezinta simptome depresive. Ipoteza nu se sustine daca, de exemplu, subiectii cu anxietate mica manifesta puternice simptome de-presive (cazul unei corelatii negative). Desi mult mai precisa, exista in permanenta


riscul sa nu putem sustine ipoteza in conditiile in care sensul formulat nu este reprezentat de datele cer-cetarii, chiar daca in urma analizei pot rezulta si alte sensuri specifice;

Ipotezele bilaterale nu impun directia de evolutie a variabilelor. Desi mai putin precise in comparatie cu cele unilaterale, ipotezele bilaterale ofera o mai mare libertate cercetatorului. O formulare de genul „exista o legatura intre nivelul de anxieta-te si predominanta simptomelor depresive” poate fi sustinuta atat in cazul in care corelatia este pozitiva cat si in situatia unei corelatii negative. Ipoteza nu este sustinuta doar in conditiile in care, cu o mare probabilitate, se demonstreaza inexistenta unei asemenea relatii.


Ipoteza nula si ipoteza alternativa.


Este foarte important sa se cunoasca notiunea de ipoteza nula si ipoteza alternativa.

Astfel, reluand exemplul de mai sus, ipoteza alternativa (specifica), se noteaza cu Hs, poate fi enuntata astfel:

„H1: Presupunem ca exista o legatura intre nivelul de anxietate si nivelul de depresie”

Din punct de vedere statistic, nu putem verifica direct aceasta ipoteza. Singura modalitate prin care putem sprijini ipoteza alternativa este sa enuntam si apoi sa testam ipoteza nula. De obicei, ipoteza nula – notata cu H0 – este o negare logica a ipotezei alternative si poate fi formulata astfel:

„H0: Nu exista nicio legatura intre nivelul de anxietate si nivelul de depresie.”


Observatie: Intr-o cercetare statistica exista o singura ipoteza nula si una sau mai multe ipoteze specifice.



Observatie: Atat ipoteza nula (H0) cat si ipoteza alternativa (Hs) se refera la populatie, nu la esantioane ca atare.


Semnificatie si eroare in testarea ipotezelor.


Putem respinge ipoteza nula daca probabilitatea sa fie adevarata este foarte mica. Dar aici poate apare intrebarea „Cat de mica?”, „Care este pragul la care se pote respinge ipoteza nula?”

Intr-o cercetare stintifica se lucreaza cu doua praguri de cercetare:

Primul prag reprezinta probabilitatea de 0,05 (5% sau 1 caz din 20 de cazuri);

Al doilea prag reprezinta probabilitatea de 0,01 (1% sau 1 caz din 100 de cazuri).

In liteartra de specialitate, pragul de semnificatie se noteaza cu p sau

Observatie: Pragul de semnificatie permite respingerea ipotezei nule atunci cand exista valori mai mici decat p (p < 0,05).

Asa cum am precizat in capitolul anterior, cele mai multe cercetari risca aparitia unei erori de tip I (care este cea mai grava eroare), avand tendinta de a neglija aparitia erorii de tip II.

Eroarea de tip I corespunde pragului de semnificatie de de 0,05 (5%), adica, sunt sanse de 5% sa se respinga ipoteza nula in conditiile in care s-ar dovedi adevarata.

Eroarea de tip II corespunde pragului de semnificatie de (0,1%), ceea ce inseamna ca putem respinge ipoteza nula daca s-ar dovedi adevarata, si mai multe sanse sa nu o respingem atunci cand ea ar trebui respinsa.



3. PROIECTAREA CERCETARII.




Pentru a putea proiecta o cercetare, trebuie sa dam raspunsul la o serie de intrebari, cum ar fi:

*         Ce conditii vor fi aplicate subiectilor in vederea testarii ipotezelor;

*         Care sunt varibilele cercetarii si cum vor fi tratate acestea;

*         La ce nivel de precizie vor fi efectuate masuratorile;

*         Care va fi lotul de subiecti pe care se va desfasura cercetarea.



4. EFECTUAREA OBSERVATIILOR


Observarea statistica reprezinta actiunea de culegere de la unitatile statistice a informatiilor referitoare la caracteristicile urmarite, dupa criterii riguros stabilite.

Ca aetapa a unei cercetari statistice, observarea statistica este conditionata de scopul cercetarii, de particularitatile obiectului studiat si de tehnica de calcul folosita in procesul de prelucrare ulterioara a datelor observarii.


5. INTERPRETAREA DATELOR.


Procesul de interpretare a datelor debuteaza cu analiza inventarului statistic. In rma acestui studiu se decide normalitatea sau lipsa de normalitate a unei distributii, dupa care se aleg testele standardizate necesare studiului.



6. FORMULAREA CONCLUZIILOR.


Formularea concluziilor reprezinta etapa finala a unei cercetari stiintifice si rezuma intregul demers stiintific. Daca pragul de semnificatie este mai mare decat pragul acceptat, atunci probabil ipoteza nula este adevarata si va trebui acceptata. In caz contrar putem respinge ipoteza nula.


Observatie: Ipoteza specifica nu poate fi respinsa sau acceptata. Singura decizie pe care o putem lua se refera la ipoteza nula.




           7. Alegeti raspunsul corect

 




1. Orice demers statistic presupune un proces care trebuie sa parcurga mai multe etape: 1. Enuntarea problemei; 2. Proiectarea cercetarii; 3. Interpretarea datelor; 4. Efectuarea observatiilor; 5. Formularea concluziilor; 6.Formularea ipotezelor. Ordinea lor corecta este:

a. 1, 6, 2, 4, 3, 5.

b. 1, 5, 6, 3, 4, 2.

c. 5, 6, 4, 1, 2, 3


2. Obiectivele generale:

a.  sunt formulate in urma unui cumul de observatii si in urma unui studiu metaanalitic;

b. pun in evidenta aspecte detaliate ale cercetarii stiintifice;

c. ajuta la formarea ipotezelor de cercetare.


3. Pragul de semnificatie permite:

a. respingerea ipotezei nule atunci cand exista valori mai mici decat p;

b. respingerea ipotezei nule atunci cand exista valori mai mari decat p;

c. acceptarea ipotezei nule.


4. Eroarea de tip I corespunde:

a. pragului de semnificatie 0,05;

b. pragului de semnificatie 0,01;

c. niciunuia dintre ele.


5. Eroare de tip II corespunde:

a. pragului de semnificatie 0,05;

b. pragului de semnificatie 0,01;

c. niciunuia dintre ele.



8. Raspunsuri corecte

 




1. a. 1, 6, 2, 4, 3, 5.


2.  a. sunt formulate in urma unui cumul de observatii si in urma unui studiu metaanalitic;


3. a. respingerea ipotezei nule atunci cand exista valori mai mici decat p;


4. a. pragului de semnificatie 0,05;


5. b. pragului de semnificatie 0,01;







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 34
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site