Foaie de lucru - Audit financiar

Academia de Studii Economice. Facultatea de Cibernetica, Statistica si    Informatica Economica, Bucuresti

Foaie de lucru

- Audit financiar-

Contabilitatea trezoreriei

In sfera activitatii de treorierie a intreprinderii se cuprind toate operatiile de gestiune a investitiilor financiare pe termen scurt sau a valorilor de incasat, a disponibilitatilor banesti, a altor valori de trezorerie.

Investitiile financiare pe termen scurt numite si valori mobiliare de plasament sunt titluri de valoarea achitizionate in vederea unui castig pe termen scurt sau a protejarii lichiditatilor, dupa caz.    Periaoda de rotatie a titlurilor de plasament, nu depaseste, de regula, un an. Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie si alte tiluri de valoare dobandite pe termen scurt. Veniturile se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare sub forma dividentelor si dobanzilor incasate.Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face in raport cu fenomenul inflationsit, variata puterii de cumparare a monedei si riscul dobanzii.

Auditul trezoreriei

Auditul trezoreriei cuprinde lichiditatile in conturi bancare si casa, titlurile de plasament si creditele bancare pe termen scurt.

Structura titlurilor de plasament cuprinde:

- actiuni cotate sau necotate;

- obligatiuni cotate sau necotate;

- bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt;

- actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de societate;

- titluri de creante negociabile.

Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate, creditele pe termen scurt nu sunt elemente de trezorerie. Restrictiile asupra lichiditatilor bancare trebuie prezentate in nota aferenta la situatiile financiare. Notele atasate situatiilor financiare cuprind urmatoarele informatii privind titlurile de plasament:

- tratamentele contabile utilizate pentru determinarea valorii contabile, schimbarea valorii de piata pentru evidenta lor la valoarea realizabila, rezervele din reevaluari, cesiunea lor;

- cuprinderea in contul de rezultate a dobanzilor, dividendelor si a altor venituri obtinute din titluri de plasament, profitul sau pierderea rezultatelor ca urmare a cesiunii titlurilor;

- daca exista restrictii impuse asupra tranzactiilor unor titluri ;

- valoarea de piata a titlurilor de plasament pe piata financiara evaluate la costul de achizitie;

- analiza detaliata a portofoliului de investitii: categoria, denumirea, valoarea lor, numarul.

Pe baza acestor note auditorul poate face recomandari asupra urmatoarelor elemente:

- obtinerea unor venituri financiare cat mai mari;

- cum se pot minimiza cheltuielile financiare;

- maximizarea fluxului de trezorerie;

- cum se pot minimiza riscurile aferente efectelor nefavorabile rezultatedin variatiile cursului valutar.

Obiective de audit 'Trezoreria'

Auditorul trebuie sa evalueze riscurile legate de trezorerie; avand in vedere obiectivele de audit, urmareste:

- Clientul poate avea mai multe solduri de banca si casa decat in realitate sau conturile prezentate in situatiile financiare nu sunt reale - In functie de interesul unitatii auditate, profitul poate fi majorat sau micsorat. Firma poate avea incasari anticipate sau plati restante, astfel incat soldurile bancii la sfarsit de an pot arata o situatie mai favorabila decat in realitate.

- Verificarile auditorului pot descoperi unele angajamente si evenimente neprevazute din operatiunile bancare, din tranzactii privind gestionarea lichiditatilor. Atentia auditorului trebuie indreptata si asupra riscurilor de frauda: furturi, conturi bancare fictive, furturi din casa, transferuri in contul personal. Observarea directa si controlul asupra accesului la datele din calculator, precum si sumele intrate si transferate.

Pentru auditul trezoreriei este necesar un set de documente:

- Extrasele de cont bancare

- Registrul de casa

- Cecurile platite/asimilate

- Procese-verbale ale sedintelor Consiliului de Administratie

- Lista specimenelor de semnaturi

- Contractele de credit cu bancile sau alte institutii financiare

- Confirmari primite de la banci

- Balanta de verificare

Controalele interne efectuate pana la bilant: testul de detaliu, alte teste cu privire la modul de pastrare a carnetelor de cecuri, modul de emitere a lor si    semnaturile autorizate. Controlul cecurilor returnate (trebuie verificate daca au doua semnaturi autorizate prin compararea lor cu o copie a semnaturilor bancare).

Pragul de semnificatie

In elaborarea planului de audit, auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ denaturarile semnificative.

STANDARDUL NATIONAL DE CONTABILITATE 7
'Raportul privind fluxul mijloacelor banesti'

Introducere
1. Prezentul standard este elaborat in baza standardului international de contabilitate 7 'Raportul privind fluxul mijloacelor banesti', adoptat de Comitetul S.I.C. in anul 1993.

Obiectiv
2. Obiectivul prezentului standard il constituie asigurarea utilizatorilor de rapoarte financiare cu informatii privind fluxul mijloacelor banesti ale intreprinderii, prezentate in raportul privind fluxul mijloacelor banesti pe parcursul perioadei de gestiune pe tipuri de activitati.

Domeniul de aplicare

3. Prezentul standard se extinde asupra persoanelor juridice si fizice, care desfasoara activitate de antreprenoriat si sint inregistrate in Republica Moldova, precum si asupra filialelor, reprezentantelor, altor subdiviziuni structurale situate atit pe teritoriul Republicii Moldova, cit si peste hotarele ei.
4. Domeniul de aplicare a prezentului standard nu se extinde asupra institutiilor financiare, ale caror rapoarte financiare se intocmesc conform S.N.C. 30 'Dezvaluiri in rapoartele financiare ale bancilor si altor institutii financiare'.

Utilitatea informatiei privind fluxul mijloacelor banesti
5. Informatia privind fluxul mijloacelor banesti, paralel cu alte informatii continute in rapoartele financiare, permite diverselor categorii de utilizatori sa aprecieze modificarile in patrimoniul net al intreprinderii, situatia financiara a acesteia (inclusiv lichiditatea si solvabilitatea) si capacitatea intreprinderii de a se adapta noilor circumstante si posibilitati prin influenta marimii si duratei fluxului mijloacelor banesti.
6. Informatia privind fluxul mijloacelor banesti poate fi utilizata si la estimarea capacitatii intreprinderii de a cistiga mijloace banesti. Ea le permite utilizatorilor sa compare valoarea curenta a viitoarelor fluxuri de mijloace banesti ale diverselor intreprinderi. Aceasta contribuie, de asemenea, la compararea activitatii diverselor intreprinderi, inlaturind astfel efectul nedorit al utilizarii diferitelor metode de contabilitate vizind unele si aceleasi operatii si fenomene economice.
Informatia privind fluxul mijloacelor banesti in perioadele precedente poate fi folosita in calitate de indicator al sumei, calculului perioadei si certitudinii viitoarelor fluxuri de mijloace banesti. Ea este utila, de asemenea, pentru verificarea exactitatii estimarilor viitoarelor fluxuri de mijloace banesti efectuate anterior si pentru analiza legaturii reciproce dintre profit, fluxul net de mijloace banesti si influenta modificarii preturilor.

Definitii
7. In prezentul standard notiunile utilizate semnifica:
Mijloace banesti - disponibilitati banesti in casierie, depozite, conturi de decontare, valutare si in alte conturi la banci.
Fluxul mijloacelor banesti - intrari si iesiri ale mijloacelor banesti.
Activitate operationala - activitatea de baza a intreprinderii in vederea obtinerii de venit, precum si alte tipuri de activitati care nu constituie nici activitate de investitii, nici financiara.
Activitate de investitii - procurarea si iesirea activelor pe termen lung.
Activitate financiara - activitate, in urma carei se modifica marimea si componenta capitalului propriu si a imprumuturilor intreprinderii.

Prezentarea raportului privind fluxul mijloacelor banesti
8. Raportul privind fluxul mijloacelor banesti se prezinta potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finantelor al Republicii Moldova (anexa nr.1).
9. Intreprinderea prezinta raportul privind fluxul mijloacelor banesti pe urmatoarele tipuri de activitati: operationala, de investitii, financiara. Gruparea fluxurilor mijloacelor banesti pe tipuri de activitati asigura utilizatorii de rapoarte financiare cu informatii care le permit sa aprecieze influenta tipurilor de activitati asupra situatiei financiare a intreprinderii, marimii mijloacelor banesti, precum si evaluarea interconexiunii genurilor de activitate specificate.
10. Una si aceeasi operatie poate include fluxul mijloacelor banesti raportat la diverse tipuri de activitate. De exemplu, in cazul in care platile banesti aferente imprumuturilor includ suma dobinzilor platite si suma creditului, plata dobinzilor se refera la activitatea operationala, iar rambursarea creditului este considerata ca un element al activitatii financiare.
11. Obtinerea de imprumuturi se refera, de obicei, la activitatea financiara. Cu toate acestea, overdrafturile bancare achitate la prima cerere si care constituie o parte componenta a pirghiilor de administrare a mijloacelor banesti se includ in categoria mijloacelor banesti, provenite din activitatea operationala.
12. Miscarea interna a mijloacelor banesti (deschiderea acreditivului, obtinerea carnetului de cecuri cu limita de suma, ridicarile in numerar de la conturile de decontare, valutar etc.) nu se trateaza drept flux al acestora.

Activitatea operationala
13. Volumul fluxului mijloacelor banesti provenit din activitatea operationala reprezinta un indicator cheie al eficacitatii activitatii intreprinderii, deoarece in baza acestuia se poate judeca despre acumularea unei cantitati suficiente de mijloace banesti pentru mentinerea nivelului de productie al intreprinderii, achitarea imprumuturilor, dividendelor si realizarea de investitii noi fara a apela la surse externe de finantare.
14. Fluxul mijloacelor banesti provenit din activitatea operationala este determinat, in principal, de activitatea de baza a intreprinderii producatoare de venit. Prin urmare, acest flux prezinta rezultatul operatiilor economice si altor evenimente, care se iau in considerare la calcularea profitului net sau a pierderii nete.
Fluxul mijloacelor banesti din activitatea operationala include:
a) incasari banesti din vinzarea productiei, marfurilor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor;
b) plati banesti furnizorilor, antreprenorilor pentru marfuri si servicii;
c) plati banesti salariatilor si contributii pentru asigurarile sociale;
d) plati ale dobinzilor aferente imprumuturilor;
e) plati ale impozitului pe venit;
f) alte incasari si plati banesti - incasari banesti din taxe de comision, incasari si plati banesti aferente contractelor incheiate in scopuri comerciale si de dealer, penalitati, amenzi, despagubiri incasate si platite, plata accizelor, taxei pe valoarea adaugata si altor impozite, cu exceptia impozitului pe venit, plati banesti companiilor de asigurari etc.
15. Intreprinderea poate fi detinator al hirtiilor de valoare si imprumuturilor in scopuri comerciale si de dealer, care in acest caz sint asemanatoare cu stocurile de marfuri si materiale, procurate special pentru revinzare. De aceea fluxul mijloacelor banesti provenit din cumpararea si vinzarea hirtiilor de valoare comerciale si de dealer este raportat la activitatea operationala.

Activitatea de investitii
16. Fluxul mijloacelor banesti rezultat din activitatea de investitii, reflecta nivelul cheltuielilor de productie pentru resursele destinate obtinerii venitului si viitoarelor fluxuri ale mijloacelor banesti. De exemplu, intreprinderea nu obtine venit imediat dupa procurarea mijloacelor fixe, dar pe parcursul duratei de exploatare a acestora. In mod analog, hirtiile de valoare pe termen lung pot aduce venit in viitor sub forma de dividende si pot influenta volumul viitoarelor fluxuri ale mijloacelor banesti prin sumele de dividende obtinute.
Fluxul mijloacelor banesti din activitatea de investitii include:
a) incasari banesti din iesirea de active pe termen lung;
b) plati banesti aferente crearii si procurarii de active pe termen lung;
c) dobinzi incasate;
d) incasari banesti sub forma de dividende;
e) incasari banesti din cota de participatie in capitalul intreprinderilor mixte;
f) incasari banesti din restituirea avansurilor sau rambursarea imprumuturilor (cu exceptia avansurilor si imprumuturilor institutiilor financiare);
g) plati de avans si imprumuturi acordate altor intreprinderi (cu exceptia avansurilor si imprumuturilor institutiilor financiare);
h) incasari banesti provenite din contractele futures, forvard, de optiune si swap, cu exceptia incasarilor in baza contractelor incheiate in scopuri comerciale si de dealer;
i) plati banesti pentru contractele futures, forvard, de optiune si swap, cu exceptia cazurilor in care contractele se incheie in scopuri comerciale si de dealer.

Activitatea financiara
17. Informatia privind fluxul mijloacelor banesti din activitatea financiara este foarte importanta, deoarece ofera utilizatorilor de rapoarte financiare posibilitatea de a determina cauzele majorarii sau diminuarii capitalului propriu al intreprinderii, modificarile si motivele acestora produse in marimea si componenta datoriilor pe termen lung si scurt. Mai mult ca atit, aceasta informatie este utila si la prognozarea cerintelor investitorilor si creditorilor privind viitoarele fluxuri de mijloace banesti.
Fluxul mijloacelor banesti din activitatea financiara include:
a) incasari banesti din emisiunile de actiuni si alte hirtii de valoare;
b) plati banesti proprietarilor in vederea procurarii sau stingerii actiunilor intreprinderii;
c) incasari banesti sub forma de credite si imprumuturi pe termen scurt si lung;
d) plati banesti pentru rambursarea creditelor si imprumuturilor pe termen scurt si lung;
e) incasari banesti de la arendasi din stingerea datoriilor aferente arendei finantate;
f) plata dividendelor;
g) incasari banesti din redevente.

Metodele intocmirii raportului privind fluxul mijloacelor banesti
18. Intreprinderea intocmeste raportul privind fluxul mijloacelor banesti conform metodei directe in baza datelor conturilor contabile. Informatiile obtinute prin aplicarea acestei metode evedentiaza principalele tipuri de incasari si plati banesti pe tipuri de activitati si pot fi utile la prognozarea fluxurilor mijloacelor banesti in viitor.
19. Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor banesti din activitatea operationala poate fi utilizata metoda indirecta, prin care rezultatul net din acesata activitate se corecteaza luind in considerare operatiile nonmonetare si modificarile marimei activelor curente si ale datoriilor pe termen scurt.

Fluxul mijloacelor banesti din operatii in valuta straina
20. Fluxul mijloacelor banesti provenit din operatiile in valuta straina se reflecta in raportul privind fluxul mijloacelor banesti in valuta nationala a Republicii Moldova la cursul de schimb al zilei de incasare sau plata a mijloacelor banesti.
21. Subdiviziunile structurale straine ale intreprinderii (intreprinderi fiice, filiale, sectii etc.) intocmesc raportul privind fluxul mijloacelor banesti in valuta tarii de resedinta.
Raportul privind fluxul mijloacelor banesti se prezinta intreprinderii mame in valuta nationala in conformitate cu regulile stabilite de Banca Nationala a Moldovei.
22. Fluxul mijloacelor banesti exprimat in valuta straina se reflecta in conformitate cu S.N.C. 21 'Efectele variatiilor cursurilor valutare'.
23. Profitul si pierderea aparute ca rezultat al modificarii ratei schimbului valutei straine, nu se considera ca flux al mijloacelor banesti. Insa influenta modificarilor in diferentele de curs valutar asupra mijloacelor banesti, care sint depozitate si urmeaza a fi platite in valuta straina este reflectata in raportul privind fluxul mijloacelor banesti. Acest lucru este necesar pentru asigurarea concordantei modificarii soldului mijloacelor banesti la inceputul si sfirsitul perioadei de gestiune. Marimea indicata a profitului (pierderii) se prezinta separat de fluxul mijloacelor banesti din activitatile operationala, de investitii si financiara si include diferentele aparute, daca acestea exista, cu conditia ca fluxul mijloacelor banesti se reflecta la cursul de schimb in vigoare la sfirsitul perioadei de gestionare.

Fluxul mijloacelor banesti in netto-baza
24. Fluxul mijloacelor banesti rezultat din activitatile operationala, de investitii si financiara poate fi prezentat in netto-baza astfel:
a) incasari si plati banesti in numele altor persoane, cind fluxul mijloacelor banesti reflecta mai intii activitatea altor persoane, apoi a intreprinderii. De exemplu, platile de chirie percepute in numele proprietarilor si platite acestora;
b) incasari si plati banesti in posturile cu o viteza mare de circulatie, sume mari si termen apropiat de stingere. De exemplu, in cazul operatiunilor de intermediere.

Posturi exceptionale
25. Fluxul mijloacelor banesti provenit din situatii exceptionale se reflecta distinct, in posturile exceptionale pentru ca utilizatorii sa poata intelege natura si influenta acestora asupra fluxului mijloacelor banesti curent si viitor ale intreprinderii.
Exemple de fluxuri ale mijloacelor banesti reflectate in posturile exceptionale:
a) incasari banesti de la autoritatile de stat, persoane fizice si juridice cu titlu de compensatii pentru acoperirea pierderilor provocate de calamitati;
b) iesiri banesti, de exemplu a numerarului de casa in caz de incendii, jafuri etc.

Dobinzi si dividende
26. Fluxul mijloacelor banesti sub forma de dobinzi si dividende incasate si platite se reflecta in raportul privind fluxul mijloacelor banesti separat.
Suma totala a dobinzilor, platite in cursul perioadei de gestiune, se reflecta in raportul privind fluxul mijloacelor banesti, indiferent de faptul daca aceasta a fost sau nu constatata drept cheltuiala in contul de profit si pierdere sau a fost capitalizata.
Dobinzile primite sint reflectate ca un aflux al mijloacelor banesti din activitatea de investitii, deoarece ele constituie plata pentru capitalul oferit altor intreprinderi. Dobinzile platite sint reflectate ca iesiri de mijloace banesti provenite din activitatea operationala, deoarece ele constituie plata pentru resursele utilizate, primite de la alte intreprinderi.
27. Dividendele incasate se reflecta ca un aflux al mijloacelor banesti din activitatea de investitii, deoarece acestea prezinta un venit din capitalul investit, iar dividendele platite - iesiri de mijloace banesti provenite din activitatea financiara, deoarece acestea constituie plati pentru cotele primite de la actionari in capitalul propriu.

Impozit pe venit
28. Impozitul pe venit platit se prezinta in raportul privind fluxul mijloacelor banesti printr-un post separat ca iesiri de mijloace banesti din activitatea operationala. Alte impozite platite se reflecta in componenta altor iesiri de mijloace banesti din activitatea operationala.

Finantari si incasari cu destinatie speciala
29. Mijloacele banesti intrate la intreprindere cu titlu de finantari si incasari cu destinatie speciala, pina la utilizarea lor conform destinatiei, constituie mijloace de imprumut si de aceea se reflecta in raportul privind fluxul mijloacelor banesti ca imprumuturi primite la compartimentul 'Activitate financiara'.

Investitii in intreprinderile fiice, asociate si mixte
30. Daca evidenta investitiilor in intreprinderile asociate sau fiice se tine conform metodei cheltuielilor, investitorul reflecta in raportul privind fluxul mijloacelor banesti nu toate intrarile si iesirile mijloacelor banesti care s-au produs intre acesta si beneficiarul investitiilor, dar numai dividendele primite.
31. Intreprinderea care raporteaza participarea la o intreprindere controlata mixt (S.N.C. 31 'Reflectarea in rapoartele financiare a participatiilor in intreprinderile mixte'), utilizind consolidarea proportionala, include in raportul sau consolidat privind fluxul mijloacelor banesti cota sa proportionala in miscarea mijloacelor banesti ale intreprinderii sub control mixt. Intreprinderea care raporteaza aceasta participatie, utilizind metoda participatiei prin cota, include in raportul privind fluxul mijloacelor banesti, un astfel de flux care a aparut ca rezultat al investitiilor acesteia in intreprinderea controlata mixt, precum si alte plati si incasari, efectuate intre aceasta si intreprinderea mixt controlata.

Cumpararea si vinzarea intreprinderilor fiice si
a altor intreprinderi
32. Fluxurile totale ale mijloacelor banesti, rezultate din cumparari si vinzari ale intreprinderilor fiice si ale altor intreprinderi vor fi prezentate in raportul privind fluxul mijloacelor banesti distinct si examinate ca activitate de investitii.
33. Intreprinderea trebuie sa dezvaluie in anexa la raport urmatoarele date generale vizind cumpararile sau vinzarile intreprinderilor fiice si ale altor intreprinderi in cursul perioadei de gestiune.
a) marimea totala a vinzarilor sau cumpararilor;
b) marimea cumpararilor sau vinzarilor platite contra mijloace banesti;
c) suma mijloacelor banesti de care dispune intreprinderea fiica sau alte intreprinderi vindute sau cumparate;
d) suma activelor sau datoriilor pe tipuri, cu exceptia mijloacelor banesti de care dispune intreprinderea fiica sau alte intreprinderi vindute sau cumparate.
34. Prezentarea distincta a rezultatelor fluxului mijloacelor banesti din cumparari si vinzari ale intreprinderilor fiice sau ale altor intreprinderi, de rind cu dezvaluirea distincta a marimii valorii activelor si datoriilor procurate sau vindute, se separa din fluxul total al mijloacelor banesti din activitatile operationala, de investitii si financiara. Datele privind fluxul mijloacelor banesti din vinzari nu sint scazute din volumul fluxului mijloacelor banesti provenit din cumparari, dar se reflecta distinct.
35. Suma totala a mijloacelor banesti platite sau incasate ca rezultat al vinzarii sau cumpararii intreprinderilor fiice sau a altor intreprinderi este reflectata in raportul privind fluxul mijloacelor banesti fara alte mijloace banesti incasate sau platite.

Operatii nonmonetare
36. Operatiile financiare si de investitii nonmonetare nu se includ in raportul privind fluxul mijloacelor banesti. Acestea vor fi dezvaluite in alte rapoarte financiare in vederea obtinerii informatiei necesare privind activitatea financiara si de investitii a intreprinderii.
37. Multe tipuri de activitate financiara si de investitii nu au o influenta directa asupra fluxului curent al mijloacelor banesti, dar influenteaza capitalul si structura activelor intreprinderii. Excluderea operatiilor nonmonetare din raportul privind fluxul mijloacelor banesti corespunde obiectivului prezentului raport, deoarece acestea nu includ fluxul mijloacelor banesti din perioada de gestiune.
Exemple de operatii nonmonetare pot fi:
a) achizitionarea activelor prin asumarea nemijlocita a angajamentelor respective sau in baza arendei finantate;
b) achizitionarea altor intreprinderi si active prin emisiunea de actiuni;
c) transformarea datoriei in capital propriu.
38. Informatiile privind operatiile nonmonetare, ce fac obiectul activitatilor de investitii si financiara, urmeaza a fi dezvaluite in anexele la raportul privind fluxul mijloacelor banesti, aceasta oferind posibilitatea utilizatorilor de rapoarte financiare de a evalua mai exact volumul activitatilor de investitii si financiara ale intreprinderii.

Componente ale mijloacelor banesti
39. Intreprinderea trebuie sa dezvaluie componentele mijloacelor banesti, precum si sa confirme coordonarea sumelor inregistrate in raportul privind fluxul mijloacelor banesti cu posturile similare, reflectate in bilantul contabil.
40. Intreprinderea dezvaluie politica de contabilitate, adoptata pentru determinarea componentelor mijloacelor banesti, in conformitate cu S.N.C. 1 'Politica de contabilitate'.

Publicitatea informatiei suplimentare
41. In anexa la raportul privind fluxul mijloacelor banesti intreprinderea trebuie sa dezvaluie, insotind aceasta publicitate de comentariile administratiei, suma soldurilor considerabile de mijloace banesti care sint inaccesibile pentru utilizare de catre un grup de intreprinderi constituit din intreprinderile mama si fiice. Acestea cuprind, de exemplu, soldurile de mijloace banesti detinute de intreprinderea fiica, care isi exercita activitatea in tara in care se efectueaza controlul asupra schimbului valutar, sau in care exista alte restrictii juridice, din cauza caruia soldurile devin inaccesibile pentru utilizare comuna de catre intreprinderea mama sau alte intreprinderi fiice.
42. Pentru o evaluare mai exacta a situatiei financiare a intreprinderii, utilizatorii rapoartelor financiare solicita informatii suplimentare privind:
a) suma imprumuturilor neutilizate care poate fi folosita in activitatea operationala ulterioara;
b) suma totala a fluxului mijloacelor banesti pe tipuri de activitati, ce fac obiectul participatiei in intreprinderi mixte, pentru care intreprinderea raporteaza utilizind metoda consolidarii proportionale;
c) suma totala a fluxului de mijloace banesti care reflecta marirea capacitatii de productie, indiferent de fluxul mijloacelor banesti necesare pentru mentinerea activitatii operationale.
Aceasta informatie permite utilizatorilor rapoartelor financiare sa stabileasca rationalitatea si eficacitatea investirii de mijloace in vederea mentinerii sau sporirii capacitatii de productie. Intreprinderea care nu efectueaza investitii in aceste scopuri supune riscului viitoarele venituri pentru asigurarea unei lichiditati curente si platilor catre proprietari;
d) suma fluxurilor mijloacelor banesti care constituie rezultatul activitatilor operationala, de investitii si financiara pe fiecare segment industrial si geografic (S.N.C. 14 'Informatii financiare privind sectoarele'). Aceasta permite utilizatorilor rapoartelor financiare sa inteleaga mai bine legatura dintre fluxurile mijloacelor banesti in activitatea economica atit in ansamblu, cit si pe componente si sectoare.

Data intrarii standardului in vigoare
43. Prezentul standard intra in vigoare incepind cu data de 1 ianuarie 1998.

Anexa nr. 1 la S.N.C. 7
"Raportul privind fluxul mijloacelor banesti"

RAPORTUL PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BANESTI

de la _________________pina la _______________200___

Conducatorul unitatii     Contabil-sef

1. Obiectiv: certificarea exhaustivitatii informatiilor legate de evenimentele si tranzactiile investitiilor financiare

2. Metode: investigatii de calcul

3. Documente: extrase de cont bancare, registrul de casa, cecurile platite/assimilate, procese-verbale ale sedintelor Consiliului de Administratie, contractele de credit cu bancile sau alte institutii financiare, confirmari primite de la banci, balanta de verificare, bilant, contul de pofit si pierdere.

4. Calcule si analize:

V. Opinii:

Noi, auditorii, acordam opinie cu rezerve asupra exhaustivitatii informatiilor legate de evenimentele si tranzactiile investitiilor financiare pe termen scurt contabilizate. Rezervele noastre se bazeaza pe:

Bibliografie:

• Standardul International de Contabilitate IAS 2;
• "Audit financiar", Conf. univ. dr. Cristina- Gabriela Jinga, Ed. ASE, Bucuresti, 2009
• "Procedurile controlului intern si auditul financiar" , Vol.1, Gheorghe Popescu, Ed. Gestiunea, Bucuresti, 1997
• " Contabilitatea societatilor comerciale", Mihai Ristea, Mirela Dima, Ed. Universitara, Bucuresti, 2003;
• "Contabilitate", Nicoleta Coman, Catalina Gorgan, Ed. Infomega, Bucuresti, 2008;
• " Contabilitate financiara a agentilor economici din Romania", Ed. Intelcredo Deva, 1999