CARACTERISTICILE ASEZARILE RURALE IN RAPORT CU MEDIILE NATURALE MAJORE

CARACTERISTICILE ASEZARILE RURALE IN RAPORT CU MEDIILE NATURALE MAJORE

I.Habitatul rural din cadrul geografic al campiilor

Campiile reprezinta cel mai favorabil areal pentru stabilizarea populatie, ele fiind cu mult premergatoare zonelor montane in ceea ce priveste umanizarea.Ele asigura permanenta si continuitatea procesului de umanizare a spatiilor.

Caracterul agro-cerealier da nota dominanta in specializarea economica a campiilor al caror rol favorabil in conditiile climatice normale asigura venituri mari si stabile populatiei rurale.

Valorificarea conditiilor de campie in directie predominant cerealiera a exercitat o puternica influenta de concentrare a elementului demografic.

Vaile largi,fertile,cu resurse de apa si climat favorabil au jucat un rol important in evolutia habitatului rural.De asemenea ,ele s-au constituit ca vatra de geneza a unor popoare si state.

Exemple :

Campia Mesopotamiei drenata de Tigru si Eufrat este cunoscuta din Antichitate, prin mari concentrari umane predominant urbane orasele Ur,Uruk, Ninive,Babilon,fiind printre cele mai vechi habitate urbane ale lumii.

Campia Indo-Gangetica este renumita printr-o foarte mare densitate marcata de centre urbane de mare interes economic.

Campia Nilului prezinta aspecte diferentiate,dar foarte vechi privind civilizatia umana si specificul habitatului rural.

Zonele costiere de campie din jurul Marii Mediterane au inscris semnificative concentrari umane. Prelungirile acestora in Romania si Polonia au constituit 'porti' in calea populatiilor migratoare care veneau din Campia Euro-Asiatica.

Padurile din campie si cele situate la contactul cu dealurile si podisurile au favorizat geneza mai multor state.Favorabilitatea lor esentiala consta in asigurarea conditiilor de viata datorita mediului specific pe care il formeaza.

In zonele de campie,elementul de reper in atractia populatiei si in intensitatea procesului de locuire il constituie clima.

Conditiile climatice reprezinta forta atractiei sau respingerii populatiei, concentrarii sau dispersiei acesteia,determinand concomitent progresia sau regresia gradului de concentrare demografica teritoriala.

La nivel macro-teritorial gasim numeroase exemplificari in cazul celor aproximativ 20 de milioane de kilometrii patrati cat reprezinta suprafata detinuta de deserturi (zone aride din Africa,Peninsula Araba,centrul si Vestul Asiei).La acestea se adauga zonele cu inghet permanent si marile intinderi de taiga.

Alaturi de clima,sol,pozitie geografica,in gama resurselor campiilor se inscrie si prezenta resurselor de ape curgatoare,respectiv al raurilor navigabile.In zona de campie, pe malurile acvatice au aparut asezari rurale diferentiate functional, asezari urbane si s-a diferentiat functia indeplinita de mediul natural respectiv (de la functia predominant cerealiera a aparut cea de transport,industrie,de turism.).

Bogatia si varietatea resurselor,ca si gradul ridicat de accesibilitate explica concentrarea unui numar mare de locuitori care reprezinta aproximativ 80% din populatia Terrei pe un spatiu destul de restrans.

Vaile raurilor (indiferent de marime) si zonele imediate aferente campurilor reprezinta ariile mari de organizare a vetrelor de sat din campie.

Campia prezinta forme morfostructurale diferite in functie de urmatoarele elemente :

1. prezenta apelor curgatoare ;

2. pozitia izvoarelor de apa potabila ;

3. adaposturile oferite de habitatul de campie ;

4. semnificatia si convergenta drumurilor (care au constituit factori ai genezei asezarilor targ.

Favorabilitatea habitatului de campie se exprima prin densitatea asezarilor rurale care oscileaza intre 2-6,8 sate pe 100 kilometrii patrati.

Sunt localitati cu marime demografica mare,cu suprafete mari si cu un potential economic mare.

In zona de campie se pot identifica mai multe tipuri morfostructurale :

satul de vale adunat-structuri rurale influentate de vai si de zone de contact campie-dealuri.Se caracterizeaza printr-o suprafata relativ redusa pe care se concentreaza centrul civic ;restul localitatii orientate tentacular pe axul vailor.

satul ingramadit-structuru rurale adunate de tip 'cuib',ingramadite adaptate zonelor de 'adapost'.

satul compus ingramadit si de-a lungul drumului-structuri rurale adunate care au originea 'drumul' indeosebi in zonele de contact.

satul dreptunghiular-structuri adunate influentate de proprietatile de umanizare a zonelor de campie cu agricultura intensiva.

satul circular-structuri adunate specifice colonizarilor comunitatilor etnice unitare(ucrainieni,rusi,bulgari,populatia bastinasa din Africa).

satul 'suveica'-structuri adunate influentate de 'jocul' factorilor naturali si social-economici.

Specificul satelor din zonele de campie decurge din urmatoarele elemente :

relatia reciproca dintre vatra-mosie ;

modalitatile diferite de amenajare a vetrei ;

sisteme diferite de valorificare a patrimoniului funciar.

Asezarile rurale din campie sunt din punct de vedere demografic si morfo-structural favorizate de : - factorul natural ;

- elementele sociale ;

- factorii economici.

Habitatul rural este usor adaptabil amenajarilor de tip urban permitand echipari tehnico-edilitare chiar in actuala trama stradala.

2. Habitatul rural in zonele de deal si podis

Asezarile rurale din acest areal au fost favorizate de urmatoarele elemente :

caracterul topografic ;

complexitetea resurselor ;

accesibilitatea.

Functional,aceste spatii beneficiaza,atat de avantajele oferite de contactul cu campia, cat si de cele cu muntele. Ele prezinta similitudini cu spatiul de campie si cel montan,cum sunt resursele de apa si utilizarea agricola.

Configuratia spatiilor deluroase nu este foarte favorabila cailor de comunicatie,fapt ce influenteaza localizarea si structura habitarului rural.

Resursele oferite de mediul natural al dealurilor si podisurilor sunt complementare, cele mai simple fiind :

1. resursele funciare favorabile pomiculturii si viticulturii ;
2. pasunile si fanetele ;
3. resursele forestiere ;
4. bogatiile subsolului :carbuni,petrol,gaze naturale,sare,minereuri ;
5. vanatul.

Tipurile frecvente de asezari rasfirate sunt,fie sub 'forma de snur',specifice arealelor de contact munte-deal sau deal-campie ;sau sub 'forma de omida' de-a lungul apelor curgatoare sau drumurilor.

Conditiile economice care au generat procesele complexe de adaptare a colectivitatii umane la mediul au impus tipuri morfostructurale auxiliare de asezari foarte variate :de la simple liniare la dublu liniare ;rasfirari pluviareale si compactizari in diferite faze de formare.

Podisurile si mai ales cele tabulare(Tibet ;Anatoliei ;Iranului ;Columbiei ;

Abisiniei ;Transilvaniei) sunt favorabile habitatului uman.Restrictivitatea podisurilor este data de relief si de conditiile climatice.

Zonele marginale care primesc precipitatii mai bogate sunt solicitate de habitatul uman si de praticarea activitatilor agricole, cresterea animalelor fiind activitatea de baza a populatie(Podisul Tibet ;Podisul Anatoliei ;Podisul Iranului).

Podisurile din zonele tropicale (Boliviei ;Mexicului ; Guatemalei ;Costa Rica,etc)bine populat,ariile de locuire si tipurile de asezari fiind influentate de culturile de cafea.

Podisurile din zonele subtropicale(Podisul Iranului ;Anatoliei ;Messeta Spaniola) sunt valorificate agricol prin pastorit si mai putin prin culturile agricole.

Podisurile de mare altitudine genereaza aspecte pregnante de omogenitate rasiala si religioasa(fortareata budismului dinTibet)ca urmare a restrictivitatilor generate de slaba accesibilitate.

In Romania zona de deal si podis a constituit de la inceputul Evului Mediu pana la sfarsitul sec.al-XIX-lea un areal caracterizat printr-un avans demografic si economic cu un caracter animalier decat cerealier. Aceasta pozitie favorabila a fost determinata de urmatoarele elemente :

cauze de ordin istoric ;

instabilitatea politico-sociala din zona de campie ;

motivari de natura geologica si geografica ;

resurse de lemn ;

pasunile si fanetele naturale ;

bogatiile subsolului ;

adaposturile naturale.

Aceste cauze au constituit elementele care au facut din zonele de deal si podis o arie geografica de maturizare continua si afirmare istorico-sociala a satului autohton liber .

In aceasta zona geografica sunt concentrate aproximativ 20% din numarul total al satelor romanesti.

Pe fondul general geografic al Subcarpatilor populatia rurala a creat o economie rurala specifica mai complexa pe planul utilizarii agricole,caracterizata prin inbinarea discontinua a suprafetelor valorificate prin pomicultura,viticultura si cresterea animalelor,industria extractiva si industria lemnului.

De aici rezulta caracterul dispersat si extensiv al asezarilor rurale si activitatile productive legate de utilizarea terenurilor agricole restranse si foarte faramitate,caracteristici care dau nota dominanta a satului subcarpatic.

Aglomerarile rurale din Subcarpati sunt mici si foarte mici,marea majoritate a satelor avand sub 1000 de locuitori.Chiar si Muscelele Argesului,cu un mediu natural care a inlesnit initiativa creatoare a omului pana la nivelul formatiunilor statale feudale :40 de sate au astazi intre 500-1000 de locuitori si 39 de sate au intre 1000-2500 de locuitori.In a-II-a categorie intra localitatile in care se desfasoara activitati legate de exploatarea carbunelui(Berevoiesti)fiind depasite de sate care cumuleaza si alte activitati industriale(Domnesti-2500 locuitori) unde populatia participa la muncile forestiere sau la activitati industriale din orase (Bugia de Jos).

Gradul avansat de dispersie si modul dominant al existentei satelor sunt puse in evidenta si de densitatea asezarilor rurale.

Fata de media nationala de 6,4 sate pe 100 de kilometri patrati,dealurile inregistreaza densitati de 8,1-12 sate pe 100 de kilometri patrati.

Roirile pastorale pe fondul extensiv al economiei animaliere ca si facilitatile economice de care s-au bucurat 'inmuguririle' din partea satului-matca de valmasi din care s-au desprins,ar putea constitui o explicatie a acestei pulverizari

Analiza localizarii aglomeratiilor rurale arata o predominare a asezarilor insirate pe vai,pe coama sau spinarile reliefului inalt,ca si pe partile domoale ale versantilor unde gospodariile se disperseaza pana la o totala contopire cu mosia transformata intr-o imensa vatra de sat.

Acest lucru reflecta modul in care componenta geografica intra in partile concret materiale ale satului,in morfologia acestuia.

3.Habitatul rural din arealul montan

Muntele a imprimat un mod de viata cu trasaturi distincte care pastreaza elementele de baza ale autenticitatii vietii populatiilor carora le apartine.

Spatiul montan detine aproximativ a-5-a parte din uscatul planetei care este de aproximativ 30 de milioane de kilometri patrati.

Aproximativ a zecea parte din populatia Globului,respectiv 600 de milioane,isi are locul de bastina in spatiul montan.

Spatiul montan se distinge printr-o mare diversitate geografica si demografica astfel din totalul populatiei montane,doua cincimi se afla in Muntii Anzi,Hymalaia si muntii izolati din Africa.Exista masive montane(Kenia,Virunga-Rwanda) unde densitatea depaseste 400 de locuitori pe 100 de kilometrii patrati.

Caracteristica fundamentala a spatiului montan consta in marea biodiversitate generata de conditiile de viata.

Diversitatea florei constituie o sursa genetica vitala pentru securitatea alimentara a populatiei prezente si viitoare.In afara de diversitatea naturala care include plante comestibile si medicinale,locuitorii muntilor pastreaza soiuri esentiale de cereale contribuind la mentinerea varietatii genetice si la imbunatatirea rezistentei la boli(in Anzi se cultiva arborele de cacao si circa 200 de specii de cartofi,in provincia muntoasaYunan se cultiva aproximativ 500 de specii de ierburi medicinale care sunt valorificate la targul anual).

Varietatea de specii de animale este remarcabila,intinse teritorii constituindu-se ca refugii(sanctuare)pentru animale din zona se campie,deal sau munte.Muntii Kenya siTatra sunt insule biologice in mari de mediu transformat antropic.

In masivul Kinabalu din statul malaezian Sabah traiesc 4500 de specii de plante adica mai mult de 25% din toata flora SUA.

In marele parc national Smoky Montains din SUA cresc peste 1400 de varietati de specii de flori si peste 100 de specii de copaci,mai multe decat in Europa.

In acest cadru se desfasoara cele mai variate tipuri morfostructurale de asezari.In aparenta preponderenta este data de tipurile risipite,dar si acestea sunt pe spatii montane reduse,cele mai caracteristice apartinand Alpilor, Pirineilor si Carpatilor.

Prin formele lor topografice,prin prezenta depresiunilor si vailor,spatiile montane favorizeaza tipurile morfo structurale compacte sau rasfirate de asezari umane.

Elementele specifice care dau nota oecumenizarii spatiului montan pot fi grupate astfel :

diversitatea fenomenelor naturale influentate de relief ;

capacitatea de adaptare activa a colectivitatilor umane influentate de functionalitatile spatiale si de conditionarile istorice.

1) Diversitatea fenomenelor naturale genereaza o complexitate ecologica pentru fiecare componenta a reliefului oferind conditii proprii de adaptare economica si sociala.Adaptarea mai mult sau mai putin activa este determinata, in principal se conditiile social-itorice specifice fiecarei unitati montane cuprinse in limitele unei etnii sau unui stat national.

Se creaza rapoarte progresive care fundamenteaza ecosistemele om-natura in cadrul caruia teritoriul se inscrie prin functii distincte:

a)     economice;

b)     sociale;

c)      ecologice

Anumite unitati montane adapostesc locuri sfinte fara deosebire de aspect, localizare sau dimensiuni,muntele are valente unificatoare cu adanci semnificatii religioase si artistice:Olimp-Europa;muntele din Peninsula Sinai;Kailas din Tibet; Fujisan din Japonia,etc.

Datorita tendintei lor de inaccesibilitate si de trai dificil,muntii au oferit adesea,adapost refugiatilor,populatiei indigene si minoritatilor etnice.