CARPATII - STUDIU DE CAZ

CARPATII - STUDIU DE CAZ

Carpatii reprezinta un lant montan tanar, puternic arcuit, dezvoltat intre Valea Dunarii, in Depresiunea Vienei, si Valea Timokului. Acestia continua lantul montan al

Alpilor,cu care se aseamana din punct de vedere petrografic si structural.Dincolo de

Valea Timokului incep Muntii Stara Planina.La exteriorul muntilor Carpati,dincolo de

un sir discontinuu de depresiuni si culoare pericarpatice,precum Depresiunea Moravei,

Depresiunea Ostrava-Cracovia,Depresiunea Sandomir,se dispun Masivul Boemiei,Lisa Gora ,Platforma Podolica,Podisul Moldovei,Podisul Getic.In interior ,rama montana inchide alte doua mari depresiuni,respectiv Depresiunea Panonica si Depresiunea Transilvaniei,din care ultima este cea mai vasta depresiune intermontana.

Carpatii se desfasoara pe 1300 de kilometri,pe teritoriul a sase state :Slovacia,Polonia,Ucraina,Ungaria,Romania si Serbia.Pe teritoriu tarii noastre,Carpatii se desfasoara pe o lungime de peste 800 de kilometri.

In spatiul Carpatilor se disting doua mari grupe:

.Carpatii Nord-Vestici ,din care fac parte Muntii Tatra,Muntii Beskizi

Muntii Matra-Bukk si Depresiunea Bratislavei ;

.Carpatii Sud-Estici,desfasurati in cea mai mare parte pe teritoriul Romaniei

numiti si Carpatii Romanesti si impartiti,in functie de pozitia lor fata de

Depresiunea Transilvaniei,in :Carpatii Orientali,Carpatii Meridionali si Carpatii 

Occidentali.

Carpatii Nord-Vestici se desfasoara spre vest pana la Bazinul Vienei si spre est,pana la pasul Dukla.Orientarea generala este spre vest-est.Analiza hartii arata ca inaltimea din masivele ce compun aceasta diviziune au o altitudine din ce in ce mai mica,spre Campia Panonica.La limita cu aceasta,pe liniile de fali formate in urma individulizarii Bazinului Panonic,se gaseste o zona vulcanica .Altitudinile mari,de peste 2000 m,au permis instalarea ghetarilor in partea centrala ,pe un substrat format din sisturi cristaline.Catre limita cu Carpatii de Sud-Est,siturile cristaline inceteaza,din cauza prabusirilor sau a coborarilor tectonice.La fel si nord, unde muntii se reduc doar la zona flisului,unde gresiile au o mare extindere.

In cuprinsul Carpatilor de Nord-Vest,Muntii Tatra Mare ating altitudinea maxima din intregul lant carpatic, adica 2655 m, in varful Gerlachovka.Acestia reprezinta un nod orohidrografic,iar suprafetele de nivelare ,evidente si in Carpatii Meridionali, sunt bine individualizate.O alta caracteristica este data de prezenta depresiunilor,atat in partea centrala, cat si pe margini,precum Bazinul Liptov,Bazinul Nowy Targ,Depresiunea Hron etc.

► Muntii Tatra Mica, desi au altitudini mai mici, care urca pana la 2000 m

(2043 m in varful Dumbier), au pastrat pe culmile cele mai inalte urme glaciare, la care se alatura formele reliefului periglaciar ,de asemenea bine conservat.

Fragmentarea tectonica intensa a acestui sector carpatic a generat horsturi nu prea inalte.Altitudinile coborate se datoreaza si faptului ca sunt formati din roci dure, acoperite insa de o covertura sedimentara groasa.

In continuarea orogenului carpatic, se gaseste Grupa Beskizi , cu altitdini reduse,explicate prin alcatuirea lor petrografica , predominant du flis dispus in cute solzi. Ating altitudinea maxima de 1725 m, in varful Babia Gora.

In sud-est ,masivele denumite Carpatii Mici si Carpatii Albi au culmi dispuse parale pe directia vest-est ,cu altitudini reduse, in general sub 1000 m.

La sud, Muntii Tatra Mare si Tatra Mica , apartinand zonei externe a lantului montan, sunt compusi din calcare si gresii si au ,la fel ca si Beskizii , bazinete suspendate si depresiuni tectonice sau erozive ,unele din ele dispuse longitudinal.

La sud de Muntii Tatra Mica se intalnesc Muntii Metaliferi ai Slovaciei , in parte formati din eruptii vulcanice. Ca urmare , prezinta resurse miniere pretioase .In cuprinsul lor, vaile au aspect de canion.

►Muntii Matra-Bkk au aspect insular, de aici provenind si denumirea lor de  muntii insulari ai Ungariei de nord .Muntii Matra(1014 m)constituie o ramificatie a Carpatilor, alcatuita din roci vulcanice si orientata nord-vest - sud est, in timp ce Muntii Bkk urca pana la 959 m.

►Depresiunea Bratislavei, aflata in prelungirea Depresiunii Vienei, are altitudini de numai 100-160 m si relief neted.fiind o adevarata arie de discontinuitate in arealul carpatic.In cuprinsul ei, Dunarea se desface in doua brate care se deschid larg si tentacular spre nord-est si est.

Cea mai ampla zona carpatica este considerata cea de-a doua mare diviziune,si anume ,Carpatii de Sud-Est .Limitati spre nord-vest de pasul Dukla , ei ating altitudinea maxima de 2544 m in varful Moldoveanu din Carpatii Meridionali.Au latimi cuprinse intre 35 si 160 km si o densitate a fragmentarii intre 0,5 si 6 km/km . In interiorul lor,Dunarea formeaza o vale ingusta ,sub forma de defileu, in partea lor sud-estica.

Intre pasul Dukla si granita de nord a Romaniei, se afla ramificatia nordica a acestei grupe ,si anume Carpatii Padurosi .In ceea ce priveste regiunea carpatica de pe teritoriul Ucrainei,aceasta este constituita predominant din flis(mai ales conglomerate si gresii)si are inaltimea maxima de 2058m in varful Hovarla , din Masivul Cernohora. In partea de sud-est, predomina versantii prapastiosi ,la poalele carora dezagregarea a dus la aparitia unor ample mase de grohotis.Recutai in cuaternar, ei prezinta urmele glaciatiunii in partea superioara.

Carpatii sunt alcatuiti din roci mult mai variate decat Alpii sau Pirineii : roci metamorfice, platforme de eroziune, vai inguste cu versanti cu panta mare, sedimentare( calcare, conglomerate, gresii) si vulcanice(in masive izolate din Orientali).

Carpatii Orientali incep la granita cu Ucraina si se continua pana la Valea Dambovitei si prezinta , comparativ cu celelalte masive carpatice,cea mai clara distributie zonala.Sunt alcatuiti din trei unitati tectonice distincte :zona vulcanica,zona cristalino-mezozoica,redusa ca suprafata, dar si cea mai inalta,si zona flisului. Acestea sunt dispuse pe directia nord-vest - sud-est.Paralelismul culmilor este evidentiat si de prezenta culoarelor de vale ,longitudinale sau transversale .De remarcat este faptul ca in vestul Carpatilor Orientali se intinde cel mai lung lant vulcanic din Europa .De asemenea, in partea lor sudica ,exista cratere vulcanice bine pastrate,spre exemplu,craterul Muntelui Ciomatu Mare, cu lacul vulcanic Sf. Ana .In partea sudica a acestei grupe, se afla Depresiunea Brasov, de tip tectono-eroziv ; care este si cea mai intinsa din acest spatiu carpatic.

Carpatii Meridionali au un relief mai putin diversificat decat cel al Orienatlilor,dar trasaturi morfologice mai specaculoase.Sisturile cristaline, dispuse peste nuclee granitice , au cea mai mare dezvoltare si impun atat masivitatea , cat si altitudinea mare a acestora .Sunt fragmentatide vai si de culoare tectonice , care ii separa de unitatatile invecinate .Pe culmile montane au fost identificate trei suprafete de nivelare(eroziune) :Borascu(2000-2200m),Rau Ses(1600-1800m),Gornovita(1000 m).Un anumit grad de diversificare a peisajului este dat de existenta calcarelor,care au favorizat aparitia reliefului carstic ,nota caracteristica fiind data de prezenta reliefului glaciar .Pozitia mai sudica decat a Muntilor Tatra a condus la marea dezvoltare a ghetarilor de tip pirenian,,cel putin in timpul ultimei faze glaciare.

Carpatii Occidentali sunt considerati o sinteza a intregului lant carpatic ,datorita modului de formare,alcatuirii petrografice si a caracterelor morfostructurale.

Carpatii Occidentali au altitudinea medie de numai 550 m.Inaltimea maxima este de 1849,in varful Curcubata,din Muntii Bihor.Ca urmare a fragmentarii tectonice puternice ,in spatiul Carpatilor Occidentali s-a costituit un relief format din horstuti si grabene.Lipsa formelor reliefului glaciar este compensata de dezvoltarea mare pe care o are relieful carstic,aici fiind pesterile Scarisoara , Vantului,Ursilor etc.

Sub raport bioclinatic,ca urmare a pozitiei lor continentale, cu slabe influente oceanice ,si a altitudinilor mai mici decar ale Alpilor ,cantitatea de precipitatii este mai redusa (700-1500 mm/an).

Pe verticala,se desfasoara padurile de stejar si fag,care continua cu paduri de conifere,cu etajul subalpin si, pe alocuri,cu cel alpin.

In spatiul Carpatilor exista numeroase noduri orohidrografice,ca urmare a fragmentarii accentuate a reliefului.Astfel, 20% din suprafata Carpatilor reprezinta spatii depresionare.Alimentarea raurilor se face predominant pluvial si nival.