Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

CLIMA ROMANIEI

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



CLIMA ROMANIEI

Romania are un climat temperat-continental moderat.



Clima Romaniei este determinta de interactiunea completa a mai multor factori genetici:

Factorii radiativi

Zona paralelei de 45s latitudine N beneficiaza de un regim radiativ relativ moderat insa cu diferentieri regionale atat latitudinal, cat si altitudinal.

Radiatia solara la latitudinea tarii noastre, are valori de 125 kcal/cm/an in sudul tarii, iar in nordul Podisului Moldovei, ajunge la 115 kcal/cm/an. La nivelul M. Negre valorile sunt de 135 kcal/cm/an, iar pe culmile inalte ale Carpatilor circa 100 kcal/cm/an.

Factorii dinamici

La nivelul tarii noastre au fost puse in evidenta patru forme principale ale circulatiei aerului,cu implicatii directe asupra climei.

Circulatia vestica are o frecventa de 45% din total, manifestandu-se atat in perioada calda cat si in cea rece a anului. Efectele sunt iernile blande, cu precipitatii sub forma de ploaie, precum si gradul ridicat de instabilitate specific anotimpului cald.

Circulatia polara are o frecventa de 30% din total. Aceasta antreneaza mase de aer de origine oceanica de la latitudini polare, avand ca efect scaderea temperaturii, cresterea nebulozitatii si precipitatii sub forma de averse.

Circulatia tropicala, cu o frecventa de 15% din cazuri influenteaza clima Romaniei sub forma unui aer mai cald, venit dinspre Asia Mica, sau cald si umed, venit dinspre Marea Mediterana.

Circulatia de blocare are loc deasupra continentului in timp ce se instaleaza o zona de presiune ridicata, care deviaza perturbatiile ciclonale, determinand o vreme frumoasa, cu cer senin, calduroasa vara si lipsita de precipitatii iarna.

Marea Neagra - exercita o influienta climatica redusa, ce se manifesta doar prin brize diurne si modificari termice pe o fasie ingusta la tarm(ierni relativ blande si veri lipsite de canicula).

Factorii fizico-geografici

Relieful prin altitudine, orientarea catenelor muntoase, expozitia versantilor, introduce modificari locale destul de insemnate: scaderi de temperatura in raport cu inaltimea si cresterea cantitativa a precipitatiilor.

ELEMENTELE CLIMATICE

Temperatura aerului

Ca urmare a desfasurarii teritoriului Romaniei pe circa 5s latitudine, se inregistreaza o distributie neuniforma a valorilor medii anuale de temperatura intre nordul si sudul tarii:

- 11s C in sudul Campiei Timisului, Lunca Dunarii, Pod. Dobrogei de Sud sau D. Dunarii,

- 8-9sC in Podisul Sucevei, Campia Somesului.

Temperatura medie anuala a aerului scade cu altitudinea:

- 10s-11C in regiunile de campie (sudul Cp. Timisului, Cp. Romana si sudul Dobrogei)

- 8-10sC in regiunile de deal si podis(Podisul Getic, Podisul Moldovei, Dealurile de Vest si Podisul Mehedinti)

- 7- 8s C in Subcarpati,

- in regiunile montane, mediile anuale variaza intre 6C(1000m) si 0, -2sC pe varfurile de peste 2200 mm/an.

In depresiunile intramontane, in special cele inchise, se manifesta fenomenul de inversiune termica in perioada rece a anului(Ciuc, Giurgeu, etc. ).

Temperaturile medii ale lunilor extreme - ianuarie, iulie - sunt diferentiate pe trepte de relief.

In luna iulie, temp. medii oscileaza intre 23sC in Cp. Romana si in Pod. Dobrogei si 5-6sC pe varfurile cele mai inalte ale Carpatilor.

20 si 21sC in Cp. de Vest,

18 si 21s C in regiunile de dealuri si podisuri,

16sC la1000de metri altitudine,

5.5sC, la 2500 de metri.

In luna ianuarie, temperatura medie este pozitiva doar in sud-estul extrem al litoralului dobrogean(0.3sC) si scade pana la -11sC in Varful Omu.

-2sC in Campia de Vest

-3sC in Campia Romana, Podisul Barladului, Dealurile de Vest.

intre -4sC si -6sC, in unitatile deluroase din exteriorul si interiorul Carpatilor,

izoterma de -6sC marcheaza altitudinea de 1000 m, respectiv contactul dintre munti si dealuri.

Amplitudinea termica anuala destul de ridicata reflecta gradul de continentalism al climei, avand valori de: 24-26sC pentru Campia Romana si Dobrogea,

20-21sC pentru podisurile extracarpatice din dealurile submontane,

17-18sC in Muntii Carpati.

Precipitatiile atmosferice variaza in timp si in spatiu, cantitatile cele mai mari fiind specifice lunilor mai si iunie.

Variatiile spatiale sunt date atat de desfasurarea altitudinala a reliefului, cat si de caracteristicile maselor de aer .

Precipitatiile medii anuale variaza intre 350-400 mm/an, pe litoralul Marii Negre, si peste 1400 mm/an, in Muntii Apuseni.

400 - 500 mm/an in Campia Baraganului si Dobrogea de Sud,

500-600 mm/an in centrul si vestul Campiei Romane si in Masivul Nord-Dobrogean

600 mm/an - Campia de Vest, Podisul Moldovei, Podisul Getic,

600-700 mm/an Subcarpatii Moldovei,

700-800 mm/an in Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii si in Depres. Colinara a Transilvaniei.

800 - 1200 mm/an in Muntii Carpati

Cele mai ridicate valori de 1200-1400 mm/an se inregistreaza in spatiile cu altitudini de peste 2000 m

peste 1400 mm/an pe crestele cele mai inalte din Muntii Retezat - Godeanu, Parang, Fagaras, Rodnei, Maramures, precum si varfurile muntilor Bihor si Vladeasa

Vanturile se datoreaza circulatiei generale a atmosferei si conditiilor fizico-geografice variate, ce caracterizeaza teritoriul Romaniei.

Vanturile predominante sunt legate de circulatia generala a maselor de aer deasupra tarii noastre, acestea putand suferi insa modificari de directie datorita arcului carpatic. Culmile inalte ale laturii de vest a Carpatilor sunt dominate de vanturile de vest in proportie de , cele care vin dinspre estul; continentului reprezentand doar 1/5 din timpul anual. La altitudini mai joase, dominatia vanturilor de vest scade la 60%, circulatia aerului find influentata nu numai de expunerea versantilor ci si de orientarea culmilor.

Crivatul bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat(in Moldova, in estul Cp. Romane, producand cele mai puternice viscole din Romania).

O ramificatie a sa patrunde peste Muntii Nemira, Depres. Brasov, cunoscut sub denumirea de Nemira.

Austrul , o componenta mediteraneana cald si uscat vara, ploios iarna sufla mai ales vara in vestul Campiei Romane si in sudul Campiei de Vest.

Baltaretul ia nastere deasupra Baltilor Dunarii si sufla spre Campia Baraganului vara, cand temperatura aerului ramane mai coborata deasupra baltilor. Efectul pe care il induce este acela de atenuare a temperaturilor ridicate.

Vantul Mare are un caracter foehnic. Masele de aer escaladeaza partea sudica a Carpatilor si coboara pe cea nordica incalzindu-se puternic si producand topirea brusca a stratului de zapada, iarna tarziu si primavara devreme. Efectele acestui vant se resimt mai ales in depresiunile Fagaras si Sibiu.

Brizele marine se resimt pe o fasie de cativa km pe tarmul Marii Negre(15-25 km).

Ziua, briza de mare duce la o scadere a temperaturii aerului pe tarm, determinand temperaturi mai moderate, comparative cu partea vestica a Podisului Dobrogei.

REGIONAREA CLIMATICA A ROMANIEI

Dispunerea in trepte a reliefului Romaniei determina prezenta urmatoarelor regiuni climatice:

Regiunea(climatul)de campie cuprinde campiile si dealurile joase, cu alt. mai mici de 300m.

Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale ce varieaza: 9sC in Campia Somesului si Campia Moldovei peste 11sC in sudul Campiei Timisului, sudul Campiei Romane si sudul Dobrogei.

Precipitatiile variaza: 650 mm/an in Campia de Vest, 500-600mm/an in vestul si Campiei Romane

sub 500mm/an in est.

Regiunea(etajul) de dealuri si podisuri

- se caracterizeaza prin scaderea temperaturii medii anuale cu altitudinea de la 10sC la 8sC, in timp ce precipitatiile medii anuale cresc cu altitudinea, dar si de la est la vest, de la 600mm/an la 800mm/an.

La contactul dintre deal si munte, in regiunea depresiunilor submontane, precum si in depresiunile intracolinare, se produc frecvente inversiuni de temperatura, mai ales iarna.

Uneori, local, isi fac prezenta si efectele de foehn(in Subcarpatii Curburii, Pod. Mehedinti, Culoarul Alba Iulia-Turda, Depres. Fagaras).

Regiunea(etajul) de munte

se caracterizeaza prin scaderea temperaturii medii anuale cu altitudinea:

8sC, la limita exterioara a muntelui,

6sC(la 1000m),

0C la altitudinii de 2000 m.

- pe versantii adapostiti, sunt prezente vanturi cu efecte de foehn, efectele fiind resimtite in depresiunile submontane.

- in depresiunile intramontane, mai ales iarna, sunt prezente inversiuni termice, insotite, uneori, de ceturi si depuneri de chiciura. De aceea, cele mai scazute temperaturi se inregistreaza in depresiunile Brasov, Giurgeu, Ciuc.

Pe fondul climatului temperat-continental, pe teritoriul tarii noastre se propaga o serie de influiente climatice exterioare, generate de masele de aer in miscare, barate de o parte sau alta a Carpatilor.

Astfel, s-au putut diferentia mai multe nuante ale climatului cu infuiente:

I.      Oceanice, in partea de nord-vest si in partea centrala a tarii, cu un climat umed si moderat termic;

II.   Submediteraneene, in SV tarii, cu ploi de toamna si ierni blande;

III.   De tranzitie de la influientele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate, in partea central-sudica, cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna;

IV.  De ariditate(continentale) in Baragan, in vestul Pod. Dobrogei si in Podisul Moldovei, cu ierni foarte reci, veri fierbinti, cu secete frecvente;

V.    Baltice, in NE tarii(Pod. Sucevei) cu precipitatii bogate, iarna cu temperaturi foarte scazute;

VI.  Pontice, in lungul litoralului, cu ierni blande si veri calde; circulatia locala a maselor de aer sub forma brizelor provoaca in perioada calda a anului moderarea temperaturii si cresterea umezelii aerului pe o fasie de 25-30 km de tarm.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4009
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved