Cipru

C U P R I N S

CAPITOLUL I. Date generale

I.1. Date geografice generale

I.1.1. Denumirea tarii. Limba si moneda oficiala. Pagina istorica.

I.1.2. Asezarea geografica. Vecinii. Suprafata.

I.1.3. Conditii naturale. Relieful. Clima. Flora si fauna.

I.1.4. Date demografice.

I.1.5. Asezari umane. Orase.

I.2. Date economice

I.2.1. Indicatori microeconomici

I.2.2. Indicatori macroeconomici

CAPITOLUL II. Serviciile si utilitatile publice

CAPITOLUL III. Structura statala si administrativa

CAPITOLUL IV. Stadiul integrarii in Uniunea Europeana

CAPITOLUL V. Concluzii

CAPITOLUL I

I .1. DATE GEOGRAFICE GENERALE

I.1.1. Denumirea tarii. Limba si moneda oficiala. Pagina istorica.

Numele oficial este Republica Cipru (Kypriake Demokratia/Kibris Cumhuriyeti). Denumirea deriva din grecescul Kypros (in latina Kuprum ) care inseamna cupru, principala resursa minerala a tarii, devenind un insemnat furnizor al lumii antice.

Limbile oficiale ale statului sunt greaca si turca. Este cunoscuta si folosita in majoritatea oraselor si limba engleza, pentru a asigura o mai mare extensie a turismului, din ce in ce mai dezvoltat in ultimii ani.

STEAGUL REPUBLICII CIPRU

Moneda oficiala este Lira (1 Lira = 1.000 Mils). In prezent lira cipriota este legata de moneda euro, conform mecanismului de stabilizare monetara ERM2. Republica Cipru a aderat la acest mecanism, o "anticamera" de doi ani necesara pentru orice tara membra UE care doreste sa treaca la moneda euro.

Cu secole i.e.n. insula a fost populata de vechii greci, trecand succesiv in stapanirea Egiptului, a hittitilor si asirienilor, a persilor, apoi sub romani, iar la inceputul veacului al IV-lea e.n. sub bizantini. Pe la jumatatea secolului al VII -lea este ocupata de arabi, apoi de cruciati, iar in 1489 de republica Venetia, devenita mare putere maritima. Peste aproape un veac (1571) intra in stapanirea Imperiului Otoman, care aduce numerosi colonisti turci, schimband astfel structura etnica a insulei (20% din populatie la inceputul secolului XX). Dupa razboiul ruso-romano-turc din 1877-1878 Turcia cedeaza cu titlu provizoriu insula catre Anglia in urma hotararii Congresului de la Berlin. Aceasta o anexeaza in 1914, iar in 1925 o proclama colonie a Coroanei.

In urma luptei de eliberare nationala la 16 august 1960 isi obtine independenta in baza tratatului incheiat la Londra intre Cipru, Marea Britanie, Grecia si Turcia , devenite puteri garante, (Cyprus Act), ramanand insa mai departe in Commonwealth. Acest document prevede ca presedintele republicii sa fie un reprezentant al cipriotilor greci, iar vicepresedintele din partea comunitatii cipriote turce.

Incepand din anul 1963 reprezentantii cipriotilor turci n-au mai participat la conducerea tarii, iar in 1964, in urma unor incidente armate intre cele doua comunitati, Consiliul de Securitate a luat hotararea de a trimite forte de ordine care stationeaza si in prezent.

In iulie 1974, in urma unei lovituri de stat a Garzii Nationale Grecesti, care vizeaza alipirea insulei la Grecia, Turcia riposteaza debarcand forte armate care ocupa treimea de NE a insulei, partea orientala, unde locuiesc majoritatea cipriotilor turci.

Dupa aceste evenimente, pe 16 februarie 1975 a fost proclamat unilateral statul autonom si federat, iar din 1983 - "Republica Turca a Ciprului de Nord". Astfel aproximativ 200.000 ciprioti greci sunt expulzati in regiunile ocupate de fortele turce , iar 40.000 ciprioti turci , se refugiaza la randul lor in partea estica a insulei.

Marea Britanie pastreaza pe insula doua baze militare aeriene, la Akrotiri si Dekelia. Tratativele dintre cele doua comunitati, purtate sub egida ONU, nu sunt incununate de succes, divizarea insulei practic in doua state de sine statatoare mentinandu-se pana astazi, cu frecvente tensiuni intre cele doua comunitati de-a lungul liniei de demarcatie, in pofida trupelor ONU de mentinere a pacii stationate aici.

Ziua nationala a Ciprului este 1 octombrie.

In momentul de fata Republica Turca a Ciprului de Nord nu este recunoscuta pe plan international, ea nu poate participa la activitatile socio - culturale, economice si politice. In relatiile internationale Ciprul este reprezentat de cipriotii greci.

Astfel aceasta tara ramane divizata in doua cu o linie de aproximativ 180 km, numita Linia verde, dar speranta ca acest paradis natural va deveni un stat integru mai este inca vie in inimile tuturor cipriotilor.

I.1.2. Asezarea geografica. Vecinii. Suprafata.

Republica Cipru este situata in insula omonima din extremitatea orientala a Marii Mediterane, in apropierea litoralului Turciei si al Siriei, avand o pozitie de exceptionala importanta in centrul de convergenta dintre Europa, Asia si Africa.

La sud Ciprul este invecinat cu Turcia, la aproximativ 65 km, la 100 km vest cu Siria si la 270 km nord - vest fata de extremitatea sud - estica a Greciei - Kastellorizon.

Lungimea maxima a insulei este de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas la Cape Arnaoutis, iar latimea maxima, de la Cape Gata , din sud, la Cape Kormakiti, in nord, este de aproximativ 90 km.

Coordonatele insulei Cipru:

34"33' - 35"41' latitudine nordica

32"17' - 34"35' longitudine estica

Este a treia insula ca marime din Marea Mediterana, dupa Sicilia si Sardinia, avand o suprafata totala de 9.251 km², din care 9.240 km² formeaza uscatul, iar suprafata cipriota turca este de 3.355 km². Lungimea tarmurilor insulei - 737 km.

I.1.3. Conditii naturale. Relieful. Clima. Flora si fauna.

Lantul muntos ingust Kyrenia din nordul tarii, atinge inaltimea de 1.000 m, iar lantul muntos Troodos, mult mai mare, contine cel mai inalt varf din Cipru, varful Olimp (1953m). Intre cele doua lanturi muntoase se afla Campia Mesaoria, principala regiune agricola.

Ciprul nu are cursuri de apa permanente, doar cateva albii inunda campia pe timpul primaverii. Mai exista cateva lacuri cu apa dulce si doua lacuri cu apa sarata. Astfel insula are resurse de apa limitate, ceea ce a intensificat preocuparea statului cipriot privind solutionarea acestei probleme, printr-un proiect national de ordin economic si ecologic.

Clima este mediteraneana, cu precipitatii ce cad in intervalul octombrie - martie, mai bogate in vestul muntilor Troodos, (peste 80 cm/an) si mai scazute in Mesaoria (sub 35 cm³/an). Vara este calda datorita apropierii sale de sud - vestul Asiei. Temperatura medie la Nicosia este de 29ºC in iulie si de 10ºC in ianuarie.

Vegetatia, initial forestiera, a fost inlocuita in mare parte de culturi agricole si pasuni. Unele palcuri de pin negru si pin de Alep se intalnesc in arealul montan.

Ciprul are putine animale salbatice, in schimb, insula este vizitata de o mare varietate de pasari migratoare, pitpalacul, sitarul. In scopul asigurarii biodiversitatii teritoriului sau, in Cipru s-au delimitat cateva rezervatii si o regiune forestiera cu statut de rezervatie naturala.

I.1.4. Date demografice

Populatia totala a insulei este de aproximativ 793.100 locuitori, estimare facuta in 2003, din care 80,7% reprezinta populatia cipriota greaca (in care se include si populatia minoritara constituita din armeni, marocani, libanezi), 11% reprezinta populatia cipriota turca, iar restul de 8,3% este ocupat de straini cu resedinta in Cipru.

Densitatea populatiei este de 86 persoane/km².

Rata de crestere a populatiei: 0,57%.

Structura pe varste:

intre 0 - 14 ani: 22,4% (barbati 87.981 si femei 84.168)

intre 16 - 64 ani : 66,6% (barbati 258.414 si femei 252.778)

peste 65 ani : 11% (barbati 36.607 si femei 47.336)

Natalitatea este de 13,2 nasteri/1.000 locuitori (1,9 copii/femeie)

Mortalitatea este de 7,5 decese/1.000 locuitori

Longevitatea medie este de ani: - 76,0 ani la barbati

- 80,5 ani la femei

Populatia urbana este de 68,5%.

Inainte de iulie 1974 populatia era mai densa in Campia Mesaoria (100 locuitori/km²) si mai rara in Sud-Vest (40 locuitori/km²). In 1974 200.000 ciprioti greci s-au refugiat din zona ocupata de trupele turcesti, orasele Famagusta, Kyrenia si Morphou fiind complet evacuate. Ulterior , au fost colonizati in aceasta zona circa 80.000 turci din Anatolia. In prezent 2/3 din populatie traieste la mai putin de 10 km de tarmul marii.

Culte. Din totalul populatiei cipriote, 78% sunt adeptii religiei ortodoxe, 18% sunt musulmani, iar 4% include adepti ai religiilor Romano-Catolice, Crestin-Araba, Evreiasca. Membrii comunitatii grecesti adera la Biserica Ciprului care este in concordanta cu biserica Ortodoxa Estica, iar minoritatea turca este in mare majoritate de religie musulmana.

I.1.5. Asezari umane. Orase.

Capitala Ciprului este Nicosia, oras situat in partea central-nordica a tarii (campia Mesaoria), la 150 m altitudine., cu o populatie de 206.000 locuitori in partea guvernata de Republica Cipru

Cunoscut in antichitate sub numele de Ledra, Leukos din 280 i.Hr., sub cel de Leukotheon, orasul este cucerit in timpul cruciadei a 3-a, in 1192, de Richard Inima de Leu, devenind capitala regatului latin condus de Guy de Lusignan. Cucerit de venetieni (1489) si de turci (1571), centru administrativ al coloniei cipriote (1925) Lefkosia (in turca Lefcosa) devine, in 1960 capitala statului cipriot independent. In 1974 turcii au invadat si ocupat teritoriul insulei, practice au "taiat" capitala in jumatate. Dupa caderea Zidului Berlinului, Nicosia a ramas singura capitala divizata militar din Europa. Capitala, inconjurata de fortificatii venetiene din secolul al XVI-lea, e un oras al contrastelor. Un cartier renumit este "Laïki Geitonia", o regiune de deplasare pedestriana, e renovata cu acuratete de arhitecti pentru a pastra atmosfera traditiei. Situat pe raul Pedieas, Nicosia este important centru economic al Ciprului, cu o industrie diversificata, cu o activitate financiara si comerciala notabila. Activ punct turistic in Mediterana rasarireana. Primul centru cultural al tarii. Situarea sa pe linia Attila, de separare - de facto - dintre cele doua comunitati, diminueaza rolul polarizator pe care, de regula, il are o capitala asupra spatiului national.

Al doilea oras ca marime, Limassol (161.200 locuitori), aflat in partea de sud a Ciprului, este cel mai mare port al tarii si cea mai importanta statiune turistica. Larnaca, situat in NE insulei, (72.000 locuitori) este o alta statiune importanta, al doilea port comercial, ca importanta. Aici de gaseste Aeroportul International , iar in nordul urbei se afla rafinaria de petrol a insulei.

Turcii au ocupat majoritatea statiunilor turistice din Keryneia si Ammochostos, guvernul si sectorul privat investind masiv, mai ales in districtul Paphos, compensand dificultatile economiei locale .

Exista de asemeni trei societati stiintifice, doua institute de cercetare. O importanta culturala deosebita o prezinta :Muzeul de Bijuterii, Muzeul Monedei Cipriote, Muzeul "Leventis", cu valoroase exponate anticesi medievale.

Principalele zone sau obiective: orasele Lofkosia si Gazi Magusa/Famagusta (biserici catolice din sec.XII - XIV, transformate in moschei, palatal Venetian, sec.16), apoi Aghios Iakovos (cu cele mai vechi temple din Cipru), Salamina (vestigii romane), Enkomi (vestigii elenistice), Kakopetreia (biserica sec. 11), manastirea Kykkos, orasele Paphos si Lemessos.

I.2. DATE ECONOMICE

I.2.1. INDICATORI MICROECONOMICI

Agricultura

Aproape 40% din suprafata Ciprului este folosita pentru agricultura, 10% pentru pasunat. Peste 10% din forta de munca este angajata in agricultura, dar acest procentaj este in continua scadere. Multe parcele mici au fost unite in ferme mari, ceea ce esueaza folosirea metodelor de irigare, confruntandu-se cu deficiente in ceea ce priveste resursele de apa. Aproximativ 400 km² din suprafata terenului sunt irigati, in special in Campia Mesaoria. Majoritatea fermierilor sunt organizati in asociatii mici, private si utilizeaza o tehnologie foarte dezvoltata. Principalele culturi sunt: graul, orzul (1/3 din suprafata agricola), cartofii si legumele, iar maslinele sunt raspandite chiar si in unele zone mai putin fertile. Se exporta ca trufandale citrice si struguri. Multi versanti au fost terasati, perpetuandu-se astfel productia de vin (tinuta in secret) din cel mai vechi din lume.

Industria

¼ din populatia activa este angrenata in industrie, relativ diversificata, una din principalele activitati fiind productia de fabricate pentru consumul local si cu preponderenta pentru export in ultimile doua decenii, tigarete, bauturi, textile (Lefkosia, Gazi Mangusa) , ciment (Vasilikos), mobile, produse farmaceutice, articole electrotehnice, derivate petroliere (Larnax). Multe din industriile traditionale utilizeaza produse agricole.

Somajul este practic inexistent - 4,2%. Exista mai degraba un deficit de forta de munca suplinit in parte prin imigrari.

Mineritul

Insasi numele insulei vine de la cuprium, numele roman al cuprului, acest mineral fiind inca exploatat. Al doilea mineru ca importanta este azbestul. Printre alte zacaminte se poate mentiona gipsul, sarea si marmura. Una dintre cele mai importante resurse naturale ale Ciprului il constituie peisajele muntoase si cele de litoral, asigurand functionarea facila a turismului.

Transportul si telecomunicatiile

Nu exista sistem de cai ferate in Cipru, si mai mult de jumatate din cei 13.000 km de sosea este pavata. Compania aeriana din Cipru asigura zboruri prin aeroporturile internationale din Nicosia si Paphos (pe teritoriul cipriot grecesc) si Tymbou (pe teritoriul cipriot turcesc). In traficul turistic e folosit mai ales aeroportul (nou) din Larnax, cel din Lefkosia fiind inchis din iulie 1979.

Surse importante de venituri sunt flota comerciala (navele inscrise sub pavilion cipriot insumeaza 24 mil t.r.b., ocupand locul 4 pe glob). Principalul port este Famagusta. Se pot aminti si celelalte porturi importante ca fiind: Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos. Vasilikos.

Reteaua de telefonie interna este dezvoltata, utilizandu-se tehnologia moderna si cea mobila. Numarul utilizatorilor de internet este in continua crestere, astfel incat exista 6 furnizori de servicii de acest gen.

Turismul

Marcat dupa 1974 de separarea de facto a tarii in doua entitati economice cu nivele si ritmuri de dezvoltare diferite, Ciprul cunoaste , mai ales in sectorrul greco-cipriot, o dinamica economica sustiunuta, bazata in principal pe turism ( peste 1,7md$ anual incasar, c1/4 din PIB). 2.100.000. turisti (1997) - in partea greaca a Ciprului (45% din Marea Britanie, 10% din tarile scandinave, 8.4% din Germania s.a.) si 351628 turisti in partea turca a Ciprului (1994); venituri din turism: 1.68 md $ (1996).

Cu ocazia desfasurarii Raliului Ciprului, acesta fiind inclus in cadrul Campionatului Mondial de Raliuri, sunt atrasi un numar mare de turisti , agentiile de voiaj avand oportunitatea de a oferi vizitarea tarilor invecinate in vase luxoase de croaziera. Operatorii de turism ofera excursii atractive (ce satisfac toate gusturile vizitatorilor) pe meleagurile pitoresti ale acestei insule istorice .

Din 24 mai 2004, cetatenii UE, inclusiv grecii ciprioti, pot trece granite cu entitatea turceasca din Cipru doar pe baza cartii de identitate. Masura de facilitare a trecerii frontierei de acestia a fost luata pentru o dezvoltare mai rapida a sectorului turismului din regiunea separatista.

I.2.2. INDICATORI MACROECONOMICI

Insula Cipru are o populatie de numai 793,000 de locuitori si un produs intern brut de 15.419 miliarde de dolari, raportati la cursul interbancar (by current exchange rate), sau de 15.8 miliarde de dolari, (by purchasing power parity- PPP), estimari relizate in anul 2004.. PIB-ul pe cap de locuitor este de 19.633 dolari/cap de locuitori (Ciprul ocupa locul 33 intr-un clasament de 178 de tari) . Media Pib-ului in perioada 2000 - 2004 a fost de 3,4%, iar in perioada 1995 - 2004 a fost de 4,0%.

Conditiile economice excelente pe care le ofera tara la ora actuala au permis atingerea unei rate a somajului de 4,2%, media UE fiind de 8,2%.

Rata inflatiei inregistreaza in 2004 valori scazute, de 2,3% . Rata anuala a inflatiei din zona euro avea valoarea de 2,1% in luna iulie, cele mai slabe rate ale inflatiei au fost observate pe luna iulie in Suedia (0,7%), Cipru (1,3), pe cand in Grecia 3,9-4%. Media inflatiei in perioada 2000 - 2004 a fost de 3,1%, iar in ultimii 10 ani de 2,8 %.

Indexul nivelului preturilor a fost in anul 2004 de 0,98. iar la nivelul economiei mondiale , mediul macroeconomic al Republicii Cipru s-a situat pe locul 45 din 104 tari (world ranking position).

CAPITOLUL II

SERVICIILE SI UTILITATILE PUBLICE

Importanta unui sistem efectiv de servicii publice a aparut in Cipru de la invazia si ocuparea militara turca din 1974.

Sistemul educational este centralizat cu servicii, transferuri, promovari si probleme disciplinare, acesta fiind mentinut de comunitatile grecesti si turce. Invatamantul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educatiei. Zece ani de scoala elementara sunt obligatorii pentru toti copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani. Scolile functioneaza in fiecare oras si fiecare sat care are un numar mai mare de 15 copii. Studiile superioare sunt oferite de o Universitate- University of Cyprus si 5 colegii.

Serviciile de sanatate se intalnesc in trei mari sisteme: Sectorul guvernamental al sanatatii, Sectorul privat al sanatatii si un sector de nevoi speciale ale unui segment de populatie.

Industria energetica produce anual aproximativ 3.000 miliarde kWh si consuma cam tot atat, de aceea importurile si exporturile de energie elecrica sunt inexistente.

Sistemul de Asigurari Sociale imparte populatia in trei categorii: persoane angajate, angajati proprii si contribuabili voluntari. Strainii care lucreaza in Cipru au dreptul sa fie asigurati voluntar.

O scurta trecere in revista a sistemul cipriot de taxe si impozite, care va demonstra  de ce Ciprul este tara "paradisului fiscal":
Impozitele pe venit au fost fixate in asa fel incat sa conduca la consolidarea economica si la formarea clasei de mijloc: veniturile de pana la 10.000 de lire (1 lira cipriota = 1,6 dolari) nu sunt impozabile, iar celor peste 10.000 lire li se aplica un impozit de 20%, impozitul cel mai mare, de 30%, fiind aplicat veniturilor care depasesc 20.000 de lire.
Impozitul aferent veniturilor rezultate din vanzarea bunurilor imobiliare situate in Cipru sau a partilor unor companii care detin proprietati in Cipru, este de 20%. Veniturile realizate din vanzarea actiunilor listate pe piata oficiala de capital sunt scutite de impozitul aplicat veniturilor rezultate din castiguri. Impozitul pe proprietatile imobiliare, platit de proprietari in fiecare an, este stabilit in functie de valoarea proprietatii. Sunt exceptate de la aceasta taxa proprietatile cu valoare de pana la 100.000 de lire. Proprietatile estimate la peste 100.000 de lire sunt impozitate anual cu 0,25% din valoarea lor, impozitul ajungand pana la 0,4% in cazul proprietatilor a caror valoare depaseste 500.000 de lire.

Intreprinzatorilor li se ofera o multitudine de facilitati, astfel incat Republica Cipru sa devina si mai atractiva pentru societatile multinationale, care folosesc din ce in ce mai mult aceasta tara ca baza a activitatilor lor internationale in domeniul commercial, financiar si de investitii.

Pentru companii, Ciprul prezinta, practic cele mai avantajose conditii fiscale in randul tarilor din Europa Centrala si de Est. Este vorba, inainte de toate, de impozitul pe profit, de 10%, dar si de nivelul scazut al taxei pe valoarea adaugata, care este de 15%. De-a lungul timpului, a fost constituita in Cipru o retea de tratate de evitare a dublei impuneri, care permite oamenilor de afaceri sa evite taxarea dubla a veniturilor rezultate ca dividende, dobanzi si drepturi de autor si a incurajat venirea a tot mai multi investitori. Lucrurile stau bine si in cazul celeilalte parghii  de sustinere a afacerilor: accesul la capital.  Nivelul mediu al dobanzilor la credite de 5,5% cele mai "scumpe" credite avand dobanzi cuprinse intre 7,2 si 8%. Media dobanzilor la depozite este de 3,25% nivelul maxim al dobanzilor la credite putand atinge 4,5 - 5%.

Totodata, Ciprul beneficiaza de un sistem legislativ extrem de simplu si precis, inspirat din common-law-ul britanic. Sistemul ofera companiilor stabilitatea legislativa de care au nevoie pentru a demara afaceri si pentru a-si construi planuri pe termen lung.

CAPITOLUL III

STRUCTURA STATALA SI ADMINISTRATIVA

Ciprul este o republica prezidentiala relativ tanara, potrivit Constitutiei din 16 august 1960. Presedintele statului este ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani.

REGIMUL POLITIC

Ca partide politice cu locurile cele mai mai multe in Parlament se amintesc:

Miscarea Democrata - DISY, fondata in 1976;

Partidul Progresist al Munciptorilor - AKEL, fondat in 1941, succesor al Partidului Comunist din Cipru;

Partidul Democrat - DIKO (de centru dreapta).

AUTORITATEA LOCALA

Teritoriul Ciprului este impartit in 6 diviziuni administrative (districte): Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Nicosia si Paphos.

Orasele mari sunt administrate de consilii municipale, iar cele mici sunt guvernate de un conducator, numit munkhtar ajutat de azas - un comitet al persoanelor mai in varsta "sfatul batranilor".

AUTORITATEA EXECUTIVA

Puterea executiva este exercitata de presedinte si vicepresedinte (alesi de cele doua comunitati, greaca si turca) impreuna cu Consiliul de Ministri (7 ministri greci si 3 ministri turci) numiti de presedinte si, respectiv vicepresedinte.

MINISTERELE:

Ministerul Sanatatii

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Finantelor

Ministerul de Interne

Ministerul de Asigurari Sociale

Ministerul Apararii

Ministerul Justitiei si a Ordinii Publice

Ministerul Educatiei si Culturii

Ministerul Comertului, Industriei si Turismului

Ministerul Muncii si Comunicatiilor

Ministerul Agriculturii, Resurselor Naturale si Mediului.

AUTORITATEA LEGISLATIVA

Republica Cipru are un sistem prezidential - nu are Prim Ministru.

Oficial, Constitutia a ramas valabila dar, dupa retragerea comunitatii turce de la guvernare (1963) si, mai ales, dupa crearea unui stat separat in nordul insulei (1974), fiecare comunitate are propriul presedinte , Consiliu de Ministri, Parlament si organe judiciare. "Republica Turca a Ciprului de Nord" (recunoscuta doar de Turcia) are propria sa Constitutie, aprobata prin referendum la 08.06.1975, propriul Parlament (Adunare Legislativa), format din 50 membri si un presedinte, care exercita puterea printr-un Consiliu de Ministri.

Conform prevederilor constitutionale, puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral si de Camera Reprezentantilor formata din 80 de membri, alesi prin vot direct pentru un mandate de 5 ani, 56 de catre comunitatea greaca si 24 de catre comunitatea turca. Locurile pentru comunitatea turca nu mai sunt ocupate din anul 1963.

AUTORITATEA JUDECATOREASCA

Sistemul judiciar este condus, in ambele comunitati, de Curtea Suprema de Justitie si de cele subordinate acesteia.

REGIMUL POLITIC

Ca partide politice cu locurile cele mai mai multe in Parlament se amintesc:

Miscarea Democrata - DISY, fondata in 1976;

Partidul Progresist al Munciptorilor - AKEL, fondat in 1941, succesor al Partidului Comunist din Cipru;

Partidul Democrat - DIKO (de centru dreapta).

CAPITOLUL IV

STADIUL INTEGRARII IN UNIUNEA EUROPEANA

Relatia dintre Cipru si Uniunea Europeana dateaza din 1972, cand Guvernul Republicii Cipru a semnat Acordul de Asociere cu Comunitatea Economica Europeana.

La 3 iulie 1990 s-a inaintat cererea oficiala de aderare la Uniunea Europeana.

In data de 31 martie 1998 au inceput negocierile cu 6 tari candidate: Cipru, Cehia, Estonia, Polonia, Slovenia si Ungaria, iar la 13 decembrie 2002 s-a lansat din partea Uniunii Europene initiativa de aderare.

Acordul de aderare de la Atena a fost semnat de catre presedintele Republicii, Tassos Papadopoulos la 16 aprilie 2003.

1 MAI 2004 - Republica Cipru a fost declarata membra deplina a Uniunii Europene, alaturi de alte noua tari (Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia si Ungaria).

Ciprul constituie un caz aparte in randul celor 10 tari care au aderat la Uniunea Europeana la 1 mai 2004. Tensiunile existente in aceasta tara intre cele doua comunitati conlocuitoare: greaca si turca, ce nu pot fi despartite, dar nici nu au vrut sa se uneasca, a pus, de multe ori, sub semnul intrebarii integrarea insulei Cipru in Uniune. In cele din urma, la 1 mai 2004, partea greaca a Ciprului (Republica Cipru) a aderat la UE, dupa ce majoritatea populatiei grecesti respinsese, cu doar sase zile inainte, prin referendum, planul de reunificare al insulei propus de ONU si sprijinit de UE. Se pare ca, in ciuda problemelor interne din Cipru, in deicizia Uniunii au cantarit mult mai greu performantele economice ale insulei si faptul ca, in timp, tara reusise sa implementeze o reforma economica ce dusese la aparitia unui adevarat paradis fiscal.

Primele euro -alegeri au stabilit un numar de 6 deputati, din cei 59 de candidati, care sa reprezinte Ciprul in Parlamentul European.

Apartenenta la alte tipuri de organizati:i

Din anul 1960, Republica Cipru face parte din Organizatia Natiunilor Unite.

Ciprul este membru in urmatoarele organisme ONU si Agentii specializate din cadrul sistemului ONU:

Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD);

Fondul Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF);

Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO);

Agentia Nationala pentru Energie Atomica (IAEA);

Banca Internationala pentru Reconstructie si dezvoltare - Banca Mondiala (IBRD);

Asociatia Internationala pentru dezvoltare (IDA);

Corporatia Financiara Internationala (IFC);

Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (ICAO);

Organizatia Internationala a Muncii (IMF);

Uniunea Internationala a Comunicatiilor (ITU);

Organizatia Natiunilor Unite pentru Invatamant, Stiinta si Cultura (UNESCO);

Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala(UNIDO);

Uniunea Postala Universala (UPU);

Organizatia Mondiala a sanatatii (WHO);

Organizatia Mondiala pentru Protectia Proprietatii Intelectuale (WIPO);

Organizatia Meteorologica Mondiala (WMO).

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Ce a insemnat integrarea in UE pentru Cipru?
Odata cu integrarea, renuntarea la taxele ce erau percepute pentru importuri a condus la scaderea multor preturi la produsele de consum, ceea ce a avut ca urmare si cresterea consumului intern.

Cipru a devenit un loc bine cunoscut in care investitorii internationali si societatile multinationale detin, planifica si administreaza investitii transfrontaliere. Acest lucru se datoreaza in principal urmatoarelor :

regimul favorabil existent in Cipru in ceea ce priveste impozitul pe profitul societatilor, cu cel mai redus nivel de impozitare globala din Uniunea Europeana;

reteaua foarte buna de tratate privind evitarea dublei impuneri pe care Republica Cipru o are cu peste 40 de state;

directivele UE privind societatile afiliate si respectiv dobanzile si redeventele care au sporit activitatea republicii Cipru dupa admiterea acesteia in UE.

Avantajele economice pe care le ofera Cipru :

lipsa legislatiei SSC . In Cipru nu exista conceptul de "legislatie SSC" (societate straina controlata), conform careia profiturile realizate de filialele straine ale unor societati rezidente in Cipru din finantari, acordarea de licente, (activitati "passive") etc. sunt incluse in baza de impozitare a societatilor din Cipru;

taxe competitive pentru constituirea si administrarea societatilor;

valoarea redusa a capitalului social obligatoriu;

un sistem legislativ puternic bazat pe dreptul civil englez;

pozitie geografica strategica.

In Cipru, datorita legislatiei fiscale liberale, isi au sediu peste 17.000 de firme straine, din care 28 mari banci.

Fiind recunoscuta numai de Turcia, partea cipriota turceasca se confrunta cu mari dificultati in reglementarea finantarilor straine, si intr-un mod firesc firmele externe evita sa investeasca in aceasta zona. De aceea Turcia acorda sprijin direct sau indirect in turism, educatie, industrie pentru a-si mentine pozitia strategica in teritoriu.

Fara discutie, integrarea a adus beneficii imense Ciprului, care a reusit sa-si puna pe deplin in valoare pozitia geografica, tara fiind situata la intersectia drumurilor care leaga Europa de Africa si de Orientul Mijlociu. Fara a avea o economie bazata pe ramuri industriale care sa exceleze si sa creeze productivitate - o tara cu numai 790.000 de locuitori, Ciprul a putut sa-si ofere serviciile firmelor care au folosit zona ca punct de tranzit. Exportul cipriot reprezinta 4,8% din exportul realizat la nivelul Uniunii Europene. Odata cu integrarea, renuntarea la taxele ce erau percepute pentru importuri a condus la scaderea multor preturi la produsele de consum, ceea ce a avut ca urmare si cresterea consumului intern.

B I B L I O G R A F I E

1. Enciclopedia Marshall Cavendish;

2. Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu - Sisteme comparate de Administratie Publica Europeana;

3. Claudiu Giurcaneanu - Statele pe harta Lumii, Editura Politica, Bucuresti,1983;

4. Horia C. Matei, Silviu Negut, Ion Nicolae, Caterina Radu - Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucuresti, 2001;

5. www. consulco.com/ro/jurisdictions/cipru/teste

6.www.bizwords.ro/article/economie

7.www. infoeuropa.ro

8.www.wikipedia.com

9.https://dataranking.com/country

Republica Cipru are un sistem prezidential relativ recent- nu are Prim Ministru. Teritoriul tarii este impartit in 6 diviziuni administrative (districte):

Oficial, Constitutia a ramas valabila dar, dupa retragerea comunitatii turce de la guvernare (1963) si, mai ales, dupa crearea unui stat separat in nordul insulei (1974), fiecare comunitate are propriul presedinte , Consiliu de Ministri, Parlament si organe judiciare. "Republica Turca a Ciprului de Nord" (recunoscuta doar de Turcia) are propria sa Constitutie, aprobata prin referendum, propriul Parlament , format din 50 membri si un presedinte. Conform prevederilor constitutionale, puterea legislativa este exercitata de un Parlament unicameral si de Camera Reprezentantilor formata din 80 de membri, alesi prin vot direct pentru un mandat de 5 ani, 56 de catre comunitatea greaca si 24 de catre comunitatea turca (locuri ramase neocupate).

Ciprul constituie un caz aparte in randul celor 10 tari care au aderat la Uniunea Europeana. Tensiunile existente in aceasta tara intre cele doua comunitati conlocuitoare: greaca si turca, ce nu pot fi despartite, dar nici nu au vrut sa se uneasca, a pus, de multe ori, sub semnul intrebarii integrarea insulei Cipru in Uniune. In cele din urma, la 1 mai 2004, partea greaca a Ciprului a aderat la UE, dupa ce majoritatea populatiei grecesti respinsese, cu doar sase zile inainte, prin referendum, planul de reunificare al insulei propus de ONU si sprijinit de UE. Se pare ca, in ciuda problemelor interne din Cipru, in deicizia Uniunii au cantarit mult mai greu performantele economice ale insulei si faptul ca, in timp, tara reusise sa implementeze o reforma economica ce dusese la aparitia unui adevarat paradis fiscal.

Odata cu integrarea, renuntarea la taxele ce erau percepute pentru importuri a condus la scaderea multor preturi la produsele de consum, ceea ce a avut ca urmare si cresterea consumului intern.

Cipru a devenit un loc bine cunoscut in care investitorii internationali si societatile multinationale detin, planifica si administreaza investitii transfrontaliere.

Avantajele economice pe care le ofera Cipru :

pozitie geografica strategica.

un sistem legislativ puternic bazat pe dreptul civil englez;

lipsa conceptului de "legislatie SSC" (societate straina controlata), conform careia profiturile realizate de filialele straine ale unor societati rezidente in Cipru, acordarea de licente, sunt incluse in baza de impozitare a societatilor din Cipru;

taxe competitive pentru constituirea si administrarea societatilor;

valoarea redusa a capitalului social obligatoriu;

Fiind recunoscuta numai de Turcia, partea cipriota turceasca se confrunta cu mari dificultati in reglementarea finantarilor straine, si intr-un mod firesc firmele externe evita sa investeasca in aceasta zona. De aceea Turcia acorda sprijin direct sau indirect in turism, educatie, industrie pentru a-si mentine pozitia strategica in teritoriu.

Indiscutabil , integrarea a adus beneficii imense Ciprului, care a reusit sa-si puna pe deplin in valoare pozitia geografica, tara fiind situata la intersectia drumurilor care leaga Europa de Africa si de Orientul Mijlociu. Fara a avea o economie bazata pe ramuri industriale care sa creeze productivitate - o tara cu o populatie redusa, Ciprul a putut sa-si ofere serviciile firmelor care au folosit zona ca punct de tranzit. Odata cu integrarea, renuntarea la taxele ce erau percepute pentru importuri a condus la scaderea multor preturi la produsele de consum, ceea ce a avut ca urmare si cresterea consumului intern.