JUDETUL BIHOR

JUDETUL BIHOR 

Descriere generala 

Judetul Bihor este situat in nord-vestul Romaniei invecinandu-se si la nord cu judetul Satu Mare, limita vestica a judetului fiind data de frontiera de stat cu Ungaria .

Aproximativ din dreptul localitatii Boianu Mare si pana in varful Piatra Aradului (1428m), din Muntii Bihorului, se desfasoaralimita estica, care separa judetul Bihor de judetele Salaj, Cluj si Alba .

De la Piatra Aradului pana in apropiere de localitatea Ant se intinde limita sudica prin care se desparte de judetul Arad . Intre aceste limite ,teritoriul judetului se situeaza in cadrul atrei unitatii geografice majore : Campia de Vest, Dealurile Vestice si Muntii Apuseni.

Judetul Bihor are o suprafata de 7.544km2 (3,2% din teritoriul tarii) , are 624.972 locuitorii , ocupa locul 6 in functie de suprafata si locul 13 dupa numarul de locuitorii , intre cele 41 judete ale Romaniei . O treime din locuitorii judetului locuiesc in Municipiul Oradea-Resedinta Bihorului

Zona Muntoasa

Este reprezentata pe teritoriul judetului prin Muntii Bihorului si alti muntii cu o altitudine mai mica in jur de 1000de metri, acum ar fi Codru-Moma , Padurea Craiului si Muntele Ses.

Muntii Bihorului au altitudini cuprinse intre 1200-1800m, culminand in varful Cucurbata Mare la 1849m. In urma unei evolutii indelungate a reliefului a rezultat o asociere de suprafete de nivelare care au constituit din cele mai vechi timpuri , locuri favorabile atat pentru practicarea unei agriculturi pastorale.

In ansamblu relieful este reprezentat printr-o culme cu directia NV-SE , din carese desprinde lateral o serie de spinari muntoase , a caror altitudine scade in trepte inspre depresiunile tarii Beiusului si a Tarii Zarandului.

Muntii Padurea Craiului,situati intre Depresiunea Vadului si a Tarii Beiusului, au altitudinea cuprinsa intre 600si 800m. Vaile compartimenteazaspatiul montan in platouri de diferite dimensiuni, unele avand un procent insemnatde netezime, cum este cazul la Zece Hotare, Podul Glimeii, Damis etc

Dealurile Crisurilor

Imediat sub munti se desfasoara ,ca o treapta prelungita, o serie de culmi separate devai largi,insotite de terase . Acestea alcatuiesc Dealurile Crisurilor, care insotesc fara intrerupere poala Muntilor Apuseni,patrunzand si in interiorul lor de-a lungul vailor mari, unde se formeaza relieful depresiunilor Salajului, Vadului si Tarii Beiusului.

Altitudinea dealurilor scade la circa 600m, cat au in vecinatate muntilor , pana la aproximativ 200m, deasupra Campiei Crisurilor.

Campia Crisurilor 

Aspectele reliefului si particuralitatile de geneza permit distingerea in cadrul Campiei Crisurilor a doua unitati dinstincte, Campia inalta si Campia joasa.

Campia inalta s-a format in urma unui proces de acumulare si de eroziune, la nivelul teraselor, datorita apropieriizonei de subsidenta a Crisurilor. Desi dispus in trepte , suprafata reliefului constituie, in asamblu un plan usor in clinat ,de la 200m, cat are in vecinatatea dealurilor, pana la 110m spre Campia joasa.

Campia joasa constituie rezultatul procesului de acumulare si de eroziune prin divegare a retelelor hidrografice care coboara din regiunea mai inalta a judetului, cu precadere a Barcaului, a Crisului Repede si aCrisului Negru. Raurile care dreneza campia au albia putin adanca si nu sunt insotite de terase. In cadrul campiei apare un nivel mai inalt, alcatuit dintr-o serie de campii netede, neinundabile, cum ar fi partea sudica a Campiei Valea lui Mihai, Campia Barcaului, intre Crisul Repede si Barcau si Campia Salontei, la sud de Crisul Negru.

Turism  

Datorita peisajului multicolor, se pot distinge zone turistice dinstincte cu caracter specific.

O prima zona o reprezinta Oradea , oras resedinta de judet, impreunacu cele 2 renumite statiuni balneo-climaterice : Baile Felix-ce dateaza din secolul al 18-lea si Baile 1 Mai.

Obiectivele cultural-istorice ce confera zonei o deosebita importanta turistica sunt : Palatul Baroc si Basilica baroca (sec.18-lea),Muzeul Memorial 'Iosv Vulcan',Muzeul Memorial 'Ady Endre', Palatul si Pasajul 'Vulturul Negru', construite in stil secsionist, Teatrul de Stat in stil neoclasic , Cetatea medievala.

Baile Felix-centru turistic de renume European -este cel mai insemanat punct turistic al judetului .Efectele curative ale apelor geotermale sunt cunoscute si recunoscute inca din evul mediu Oserie de hoteluri cu baze proprii de tratament din Baile Felix, cum ar fi : International, Crisana, Mures, Somes sunt adevarate 'citadele ale industriei curative' ce au intrat demult in circuitul turistic international.

O alta zona turistica de mare importanta turistica o constituie partea de sud -est a judrtului. Muntii Bihorului-nucleul Carpatilor Occidentali cu varful Cucurbata Mare 1849m. In partea de nord a Muntilor Bihorului se situeaza platoul Padis (rezervatie geologica) cu un relief carstic cu diferite forme : lapiezurile, dolinele, marmitele, gurile de pestera.

Rezervatiile speologice din aceasta zona sunt :pestera si getarul 'Focul Viu' de 165m lungime, avenul 'Bortig' de 54m adancime , pestera 'Micula'.

Rezervatiile mixte sunt 'Cetatile Ponorului' ,'Cetatea Radesei', 'Valea Galbenei', Masivul Vladeasa si MuntiiCodru Moma, care cuprin numeroase obiective naturale, in specialforme carstice, multe de interes European. Poate fi mentiopnat si celebrul izbuc intermitent de la Calugareni, Pestera Campeneasca, care prezinta sub monumentul portal cea mai mare cascada subterana a tarii (40m).

Acestor masive li se adauga Tara Beiusului, privita ca o entitate etnografica perfect individualizata, care pasrteaza imaginea unor sate specializate pe anumite mestesuguri.Se pot vizita satele de olari, artaprelucrarii lemnului fiind repezentata prin celebra lada de zestre de la Budureasa sau tesaturile populare sunt caracteristice satelor Pietroasa si Valea de Jos.

Depresiunea Vad-Borod si Muntii Ses si Padurea Craiului din centrul judetului Bihor constituie o alta zona turistica ce cuprinde fenomene naturale carstice : Pestera Vantului, Pestera Vadu Crisului , Pestera batranului.

O alta zona turistica o reprezinta zona Campiei de Vest cu obiectivele turistice usor accesibile. Un element demn de interes este complexul lacurilor amenajate de la Cefa.

Tot in zona de campie se afala si statiunea balneo-climaterica Tinca , asezata pe pitorescul mal al Crisului Negru .Tot in zona de campie e situat municipiul Salonta, al doilea oras ca marime a judetului Bihor, cu Turnul ciunt in centrul urbei.

.In campia Ierului, in localitatile Otamani si Salacea se executa interesante inpletituri din stuf si nuiele. Tot in acest teritoriu, la Diosig, Salacea si Sacuieni pot fi admirate vechile pivnite de vinificatie

Conditiile naturale amintite favorizeaza turismul montan. Statiunea Stana de Vale, situata la altitudinea de 1100m in inima Muntilor Bihor, este o adevarata perla a Muntilor Apuseni, dispunand de un climat cu efecte terapeutice.

In ultimi ani, complexul de la barajul Lesu, situat in vecinatatea lacului de acumulare de pe Valea Iadului a dobadit un loc de seama in turismul montan. Alte puncte de atractie pentru turistii sunt :Pestera Ursilor de la Chiscau, Pestera de la Meziad, Valea Draganului, Izvorul Somesului, lacul termal din statiunea 1Mai, Poiona Florilor.

Comuna Capalna

Capalna este o localitate in judetul Bihor, Transilvania, Romania.

Comuna Capalna este asezata in zona de ses, la 63km de Oradea pe DJ 768/A

Comuna Capalna este acatuita din 5 sate, are o suprafata totala din 5 sate, are o suprafata totala de 5.489ha si o populatie de 2013locuitori.Satele din comuna Capalna : Capalna, Ginta,Rohani,Saldabagiu Mic, Suplacu de Tinca.

Ca si activitate specifica a zonei amintim turismul. Principalele obiective turistice ale comunei sunt monumente istorice : 'Ratu Mare'(asezare ,per. Dacica), monumente arhitectonice : biserica de lemn 'Sf. Nicolae'(1724), biserica de lemn 'Sf. Ierarh Nicolae'(1769).

In Ginta ca si resurse antropice avem o biserica, o moara veche si un baraj mic pe Crisul Negru.

Imagine Ginta si raul Crisul Negru

Raul Crisul Negru

Crisul Negru este unul din cele trei Crisuri (Alb,Repede si Negru) care se varsa sub denumirea de Cris (Koros) in Tisa (Tisza) pe teritoriul Ugariei avand o lungime de 560km.. Aceasta regiune fiind denumita si Tara Crisurilor.

Crisul Negru se formeaza in Muntii Apuseni la confluenta a doua brate :Crisul Poieni si Crisul Baitei in dreptul localitati Stei. Raul care are o lungime de 144km pe teritoriul Romaniei, strabate depresiunea Beius, Dealurile de Vest, curgand prin localitatea Nucet, Stei, varsandu-se in Ungaria in Crisul Alb dupa care in Tisa. Pe o portiune de 5,3km raul marcheaza frontiera romano-ungara.

Date geografice

zona de izvorare- Baita, Bihor

cota de izvor  -1460m

emisar  -Crisul Dublu

punct de varsare-Gyula(Ugaria)

Date hidrologice

bazin de receptie  -4450km2

.lungimea cursului de apa  -560km

Date generale

.Tari tranversante -Romania-Judetul Bihor

-Judetul Arad

-Ungaria -Comitatul Bekes

Legenda Crisurilor

Locuitori Tarii Crisurilor s-au obisnuit cu toponimele locale pentru apele curgatoare. Numele raurilor pe care le vad zilnic nu au o semnificatie deosebita. Fie ca e vorba de Crisul Repede,C.Negru, C.Alb,C.Varatec, C.Baitei,C.Mic, C.Pietros, Poiana Crisului, acestea toate reprezinta simple denumiri de ape. Predecesori le-au botezat Crisuri, adica 'rauri de aur' pentru ca in undele lor limpezi au zarit lucid firicelele pretiosului metal, fapt care le-a sugerat existenta unor zacaminte de aur in apropierea izvoarelor.

Legenda spune ca demult, pe cand oamenii si uriasii traiau impreuna, jos, in campie, traia un crai lacom dipa aur care a auzit ca in muntii dinspre rasarit ar fi o baie(mina) de aur foarte mare. dar locul unde se afla aceasta nu-l stia decat Cris-cel -Batran si cei trei fii ai sai, Craiul a pus soldatii sa-i prinda, i-a inchis si i-a batut, doar-doar v-a afla de la ei unde este comoara. Batranul a murit in chinuri, dar nu a divulgat secretul cel mare. Feciorii, inspaimantati, au hotarat sa destainuie locul sis a scape cu viata, sa poata razbuna moartea batranului lor tata. Au pornit ei spre soare-rasare, spre locul baii de aur, cu pasi nesiguri, insotiti de soldatii de paza. Dupa trei zile si trei nopti de mers istovitor , cei trei nu s-au mai inteles in privinta drumului de urmat, fiecare aratan alta cale. Feciorul cel mare zicea ca trebuie tinut drumul spre rasarit, ceilalti doi drumul bun ar fi mai la miazazi. Fiind iute din fire, fratele cel mare se supara pe ceilalti doi si porni val-vartej incotro gandea el ca e bine, insotit de o parte din soldatii craiului.Mijlociul, umn flacau balan, si mezinul un baetandru oacheas, au apucat-o spre miazazi. Dar dupa un timp, fratelui mic i se paru, totusi, fratele mare avu dreptate si o lua si el spre soare rasare. Au ratacit ei asa, insotiti de soldatii craiului, multe zile si nopti in cautarea baii de aur. in cele din urma, feciorul care apucase spre miazazi dadu in muntii peste comoara. Dar in clipa in care vru s-o arate soldatilor, iesi din baie Valva Comoriisi il fermeca, prefacandu-l in stana de piatra iar pamantul calcat de picioarele lui in apa curgatoare. La fel facu si cu ceilalti doi frati ai sai, ca acestia sa nu poata gasi niciodata comoara. Nici soldati nu avura o soarta mai buna, Valva Comori transformandu-i in ape mici, repezi, curgatoare. Asta este povestea celor trei cautatori ai baii de aur care au devenit Crisul Repede, cel iute din fire, Crisul Negru, cel oaches si Crisul Alb, cel balan ,si a soldatilor craiului care-i insotea, deveniti de asemenea crisurii. Sanele lor de piatra vor mai fi si acum la izvoarele raurilor, de nu le-o fi macinat ploile si vanturile.

Ca orice legenda,si aceasta are un sambure de adevar crisurile, indeosebi cel Alb, isi are izvorul in zona zacamintelor de aur ale Apusenilor si au o directie de curgere de la est la vest, Crisul Alb si cel Negru confluand cu Crisul Dublu, care apoi isi uneste apele cu cel Repede, formand Crisul Triplu sau Crisul Comun.

Pensiunea Lena 

Este o pensiune agroturistica axata pe cresterea animalelor, a cailor pentru agrement. Se preda cursuri de echitatie pentru incepatori, se inchiriaza echipamentul necesar. Pentru iubitori de pescuit, pensiunea este amplasata pe malul stang a Crisului Negru unde se poate pescui.

Pensiunea Lena este situata in satul Ginta, comuna Capalna pe malul stang al Crisului Negru, in apropiere de statiune balneoclimaterica Tinca.

Situata pe malul Crisului Negru pensiunea Lena, ofera pe langa cazare, odihna,relaxare si agrement.Un sejur la pensiunea noasra, va ofera pe langa orele de echitatie si pescuit sportiv si alte posibilitati de recreere :

plimbari in padurea din apropiere

plimbari cu atv-ul

plimbari cu bicicletele

traseu turistic la Stana de Vale-Pestera Ursilor

tratament la tinca

plimbare cu barca

pescuit si vanatoare

Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Facilitati de cazare in pensiunea Lena :

17 camere din care :

-7 camere cu 1 pat matrimonial

-8 camere cu 2 paturi single

-2 apartamente

camerele sunt dotate :

-televizor

-cablu tv

-baie separata

-apa calda

-apa rece

-incalzire

Tarifele practicate de catre pensiune :

pentru camere - 80lei/noapte

pentru apartamente - 160lei/noapte

-imagine din curte

Determinarea capacitatii optime de primire si a necesarului de construit

-imagine cu cai din grajd

Valoare pensiuni se ridica la suma de 800.000 de mii de eoro invedtitie in constructia si amenajarea ei :cumpararea terenului si amenajarea lui. Este o investitie rentabila din punct de vedere economic deoarece este o zona cu potential turistic, are un cadru natural frumos si in zona nu se afala nici o forma de cazare.