MUNTII GlURGEULUI SI PESTERA SUGAU

MUNTII GlURGEULUI

** PESTERA SUGAU

Sinonimii : Pestena Sugo ("murmur").

Localizare si cai de acces. Pestera Sugau e situata in decorul pitoresc al munceilor de la poalele Muntilor Giurgeului, cu paduri de brad si poieni de un verde crud, mentinute de clima mai rece a acestor locuri, ce reprezinta polul frigului din tara noastra. Pe aceste meleaguri pesterile sunt o raritate, caci muntii sunt alcatuiti mai mult din sisturi cristaline si roci vulcanice. Pestera Sugau este gazduita de o fasie ingusta de calcare cristaline care se dezvolta in versantii Muntelui Sipos.

Drumul spre obiectiv incepe din Soseaua nationala care merge de la Gheorgheni la Izvorul Muresului, in localitatea Voslobeni, un drum forestier urca in lungul para'ului Chindeni (Loc), intalnind dupa cca 5 km Paraul Pesterii, un mic afluent dreapta. Urcam poteca pe valea acestuia si dupa 350 m pe vale si inca un urcus de 150 m in versantul stang, intalnim izvorul Sugau, resurgenta apelor din pestera. Putin mai sus se afla intrarea.

Date istorice. Cunoscuta de mult de localnici, a fost cercetata indeaproape in 1964 de M. Dumitrescu si T. Orghidan, oare au cartat-o si au studiat-o din punct de vedere biospeologic.

Mai tarziu ea a devenit terenul de activitate al speologilor amatori din Gheorgheni, care au amenajat-o partial.

Descriere. Pestera Sugau are o lungime de 350 m si galerii dispuse pe mai multe niveluri. Galeria Principala are orientare est-vest si are o lungime de 75 m. Din galeria principala se ajunge intr-o sala de 15 m lungime, cu planseul in panta. Din sala pornesc mai multe galerii laterale. Ramificatia nordica este dezvoltata pe un sistem de diaclaze inguste, in cea mai mare parte dificil de parcurs. Ramificatiile sudice au aspect mai complicat, labirintic si prezinta alternativ zone de ingustare si largire. In toate aceste galerii nu exista decat apa de infiltratie. Etajul activ, respectiv izvorul subteran tal parcului Sugau, nu a fost complet explorat.

Pestera Sugau prezinta interes prin speleotemele sale calcitice (curgeri parietale, stalagmite, stalactite conice, stalactite-buzdugan), dar mai ales prin cele aragonitice, ea fiind una dintre pesterile relativ putine la numar, in care se mai poate admira podoaba unora dintre cele mai fragile si mai miraculoase tesaturi minerale, acele si jerbele de aragonit

Din pacate si aceasta pestera a platit un greu tribut acelor turisti care vin in pesteri pentru a lua cu ei ca prada bucati din zestrea atat de greu agonisita a florilor de piatra.

Conditii de vizitare. Fiind partial amenajata, prima parte poate fi vizitata in tinuta obisnuita. Accesul este permis numai cu ghid si cu aprobarea Muzeului din Gheorgheni, fiind declarata rezervatie speologica.

Bibliografie. Tr. Orghidan, M. Dumitrescu (1965), M. Bleahu si col. (1976).