ASPECTE ALE DEGRADARII MEDIULUI IN MUNICIPIUL ONESTI

ASPECTE ALE DEGRADARII MEDIULUI IN MUNICIPIUL ONESTI:

"Groapa de gunoi"

Localizarea zonei degradate

Actualul depozit de deseuri menajere,denumit "Rampa de gunoi Filipesti",este amplasat pe partea dreapta a drumului european E574,Onesti-Brasov,pe malul raului Oituz,si nu are nicio protectie impotriva scurgerilor levigatului in sol,care polueaza atat solul cat si subsolul.

Depozitul de deseuri menajere existent este prevazut pentru inchiderea definitiva in 2009.Conform Planurilor Operationale Regionale,din 2009se va incepe construirea unu nou depozit ecologic zonal in zona industriala a orasului.Conform Planului National de Gestionare a deseurilor,acesta va deservi un numar de 38 de localitati.In centrele mai importante,datorita distantelor mari pana la acest depozit,se vor realiza statii de transfer.Colectarea deseurilor de pe o asemenea arie administrativa va implica odata cu transferul deseurilor si intensificarea traficului cu mijloace auto specifice.Drept urmare se vor lua masuri privind buna gestionare a circulatiei pe drumurile publice,precum si masuri pentru depozitarea corespunzatoare a deseurilor recuperate.Concomitent,se va alcatui un plan de masuri care va prevedea circuitul deseurilor slectate de la depozitul conform,pana la prelucratori.

Daca in urma studiilor de specialitate se va constata ca deseurile colectate corespund din punct de vedere caloric,se intentioneaza tratarea acestora in instalatii specializate de incinerare,iar energia termica si electrica produsa va fi folosita pe plan local.

Managementul actual al deseurilor pesupune colectarea deseurilor neselectate in pubele din plastic de 0,25 mc si metalice de 1 mc,amplasate in incintele blocurilor pe platforme de gunoi neamenajate cu toate dotarile,respectiv alimentarea cu apa,canalizare.

Blocurile cu regim de inaltime P+9E si P+10E,au prevazut din constructie un sistem de colectare a deseurilor prin tibigane interioare si containere colectoare.Transportul se face cu mijloace suto specializate noi,fiin asigurat de catre firma operatoare S.C. SERVSAL SRL Onesti.Serviciul nu este concesionat pana in prezent.

Se intentioneaza concesionarea serviciului de salubritate in vederea stabilirii unui cadru de functionare adecvat cerintelor Uniunii Europene.Managementul deseurilor va cuprinde amenajarea platformelor de gunoi,colectarea selectiva,transportul acestora,

valorificarea deseurilor selectate,incinerarea deseurilor nevalorificabile cu recuperarea energiei produse,realizarea unui noi depozit ecologic conform si inchiderea celui vechi cu reintroducerea sa in circuitul natural,toate acestea in vederea reducerii poluarii solului,

subsolului si aerului.

Unitatile economice produc deseuri specifice domeniului de activitate industrial,

fiind preluate si depozitate in depozite speciale.Astfel SC CHIMCOMPLEX SA Borzesti,are un depozit de deseuri care este depasit fizic si intentioneaza sa construiasca un alt depozit care sa corespunda normelor actuale in domeniu.

Deseurile lichide sunt transportate la statia de epurare de la Javreni.Aceasta statie este prevazuta cu doua trepte,una mecanica si una biologica,dar necesita modernizarea acesteia.

Cauzele poluarii in municipiu sunt nerespectarea regulamentelor de utilizare a instalatiilor de protectia mediului,poluarii accidentale,managementul de medii necorespunzatoare,dificultatii economice si intensificarea traficului.

Strategia in domeniul mediului,pentru viitor,a autoritatilor locale este asigurarea unei dezvoltari durabile a localitatii,cu toate implicatiile sale.

Poluarea solului

Fenomenul poluarii

Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om , pentru speciile din ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu , ca rezultat al introducerii in mediu a poluantilor , care reprezinta deseurile activitatii umane .

Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici

poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii , cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii

cresterea poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza

limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu cunoastem capacitatea de suport a ecosferei

exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii , cauzele fiind multiple : costul ridicat , ignoranta , intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor .

Astfel factorii mediului : apa , aerul , solul , sunt modificati in urma folosirii lor de catre om , aparand poluarea ca un aspect implicit al vietii , in desfasurarea careia , unele produse rezultate din procesele fiziologice si din activitatile omului si animalelor devin reziduuri ce pot incomoda bunul trai si buna dezvoltare a ecosistemelor in functie de natura si cantitatea lor .

In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane , elementele vitale : aerul , apa , solul - sunt invadate de mase de reziduri care depasesc puterea naturala de transformare si de integrare in factorii de mediu , care devin insuficienti si inutilizabili de catre om .

In atmosfera se revarsa fum , pulberi , gaze nocive din cosurile uzinelor , din tevile de esapament ale automobilelor , din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale si , mai putin neglijabil din fumatul tutunului .

In sursele de apa se scurg efluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si microorganisme evacuate din activitati casnice sau cu substante variate provenite din industrie .

Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale , care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti .

Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot factori poluanti :

cresterile de temperatura (ale apelor)

zgomotele

modificarile campurilor electrice si magnetice naturale

prezenta undelor electromagnetice naturale

In sfera psihicului se manifesta efecte poluante produse de afectarea esteticii naturale prin distrugerea vegetatiei , degradarea reliefului natural , acumularea de reziduuri , dar si prin constructii inestetice , reclame violente si absurde , zgomote excesive , etc . Intervine si " explozia informationala " , folosirea excesiva a mijloacelor tehnice moderne ( radioul , televiziunea , presa ) pentru difuzarea in masa a unor produse pseudo artistice sau suparatoare carora li s-a atribuit calificativul " poluare mentala " .

Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii un mers ascendent continuu , o evolutie ingrijoratoare , cantitatea de poluanti fiind intr-o continua crestere .

Poluarea este consecinta unor activitati umane si inlaturarea ei este o problema de corectare a erorilor ce o provoaca .

Poluantii pot fi :

- substante chimice    - pesticide

- petrol, titei , gaze

- metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg )

- ingrasaminte

- substante organice

- factori fizici    - zgomot

- izotopi radioactivi

- caldura

- factori biologici    - germeni patogeni

Poluarea cu reziduri

Poluarea este evidenta in cazul solului . Rezidurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acoperta uscatul , ambianta imediata de viata a oamenilor , tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile .

Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa , fiind locul de intalnire al poluantilor :

pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol .

apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-l spre adancime

raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate .

Aproape toate rezidurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol .

Poluarile directe ale solului provin din :

aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat .

scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri .

Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice . Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum similar .

Gunoaiele orasenesti

Fiecare locuitor din orasele europne "produce" cam 1 Kg de gunoi pe zi . In SUA cantitatea de gunoi este de trei ori mai mare si crste cu 2,5 % pe an . Asta reprezinta 500.000.000 tone de reziduuri solide care trebuie colectate , evacuate si tratate .

Automobile abandonate , aparate electronice , ambalaje , ziare , ziare , carti , haine , incaltaminte , resturi alimentare , cladiri demolate , mobile , cadavre de animale , tot ceea ce si-a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi .

Compozitia

In privinta gunoaielor se constata diferente considerabile in functie de zona geografica , de nivelul de viata si de obiceiurile locuitorilor . Compozitia variaza si dupa anotimp .

Exemplu : Compozitia medie a gunoiului din Berkeley , SUA .

Colectarea

Mentinerea curateniei urbane e o sarcina pe cat de elementara pa atat de dificil de rezolvat , in mare masura din cauza unei mentalitati neglijente - gestul spontan de raspandire a gunoiului .

Multiplicand cel mai marunt deseu - mucul de tigara (0,5) cu un milion (consumul zilnic intr-un mare oras) rezulta 500 kg de gunoi , chinuitor de greu de colectat .

Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o educare adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti . In plus , printre gunoaie exist o multime demateriale recuperabile- sticla , metal , hartie . Pentru a colecta cantitatile de gunoi produse zilnic intr-un mare oras sunt necesare mijloace de amploare .

Depozitarea si prelucrarea

De obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului , in gropi existente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide , inevitabile . In decursul anilor , dupa ce a uratit peisajul , a poluat aerul si apele subterane , putrefactia holdei de gunoi se sfarseste .Ramane un amestec de reziduuri care impiedica utilizarea solului .

Concluzionam ca pentru volumele anuale de gunoaie si in conditiile crizei de terenuri din zonele urbane , aceasta evacuare rudimentara nu se mai poate considera satisfacatoare .

In tarile straine inca din secolul trecut (1870) s-a introdus incinerarea gunoaielor cu valorificarea partiala a caldurii pentru producerea de abur si curent electric .

Depozitarea controlata a gunoaielor , cu asigurarea conditiilor de fermentare aeroba , permit transformarea lor in conditii igienice , intr-un compost stabil , utilizabil ca amendament in agricultura . Analizele tehnico - economice au stabilit ca aceasta este metoda optima pentru reziduurile colectate din asezari mici si mijlocii . Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnica , de la simpla depozitare controlata pana la instalatii perfectionate , de mare productivitate , in care se realizeaza prelucrarea mecanica si fermentarea intensiva la flux continuu , iar compostul obtinut este comercializabil.

Concluzionam ca si gunoiul poate fi valorificat .

Combaterea poluarii

In combaterea poluarii solului este precumpanitor aspectul organizatoric. In acest sens sunt de preferat solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane , sau tehnologice in cazul reziduurilor industriale .

In plus , sistematizarea si coordonarea adecvata a unor actiuni de detaliu poate preveni situatii grave , economisind totodata mijloace importante . Un exemplu concludent il prezinta poluarea din exploatarile petroliere , care , prin dispozitive simple si masuri locale consecvent aplicate, se poate inlatura , realizandu-se astfel si protectia calitatii apelor .

Eficienta pe care o poate avea educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului este cea mai ingenioasa solutie tehnica de remediere a poluarii .

Judetul Bacau are cele mai mari probleme in ce priveste poluarea mediului, comparativ cu toate celelalte judete din zona Moldovei. Aceasta este concluzia unei dezbateri publice privind planul regional de mediu al regiunii de dezvoltare Nord-EstDin pacate pentru bacauani, in judet sunt probleme atat in ce priveste poluarea apelor de suprafata si a celor subterane, cat si a aerului si a solului.Din punctul de vedere al poluarii aerului, probleme sunt in municipiul Bacau si in Onesti. In Bacau, zona critica, din punct de vedere al riscurilor, este in partea de sud a orasului, din cauza prezentei platformelor Amurco, Letea si CET Bacau.

Produsele petroliere afecteaza solul..In Onesti, prezenta platformei petrochimice Borzesti face ca riscul poluarii aerului sa fie foarte ridicat.Nici in ce priveste poluarea apelor de suprafata lucrurile nu sunt mai bune. In raul Siret sunt deversate apele uzate cu specific menajer de la RAGC Bacau, Letea Bacau sau Sofert Bacau, dar si dejectiile de porci ale fermei Agricola International.

In zona Onesti, raul Trotus poate fi poluat din deversarile de la Carom Onesti, RAFO Onesti, Chimcomplex Onesti si Apa Canal.

"O alta sursa ce ar putea fi considerata zona critica, dar care se intinde pe o arie mai mare de raspandire, o constituie activitatea de extractie si transport produse petroliere, activitate care este desfasurata de catre Petrom SA, sucursala Moinesti", a precizat Ana Maria Turbatu, consilier superior in cadrul Agentiei Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) Bacau.

Lista potentialelor riscuri nu se opreste insa aici si, de departe, cele mai mari probleme se inregistreaza la capitolul poluarii apelor subterane. Raportul realizat de specialistii ARPM Bacau arata ca principalele surse care conduc la aparitia unor zone critice sunt RAFO Onesti, Chimcomplex Onesti, Carom Onesti, Sofert si Petrom Onesti.

"In plus, la acest capitol trebuie luate in calcul dejectiile de animale de la complexele de crestere a animalelor, care din cauza lipsei amenajarilor pot conduce la afectarea surselor de alimentare cu apa a gospodariilor individuale din mediul rural", mai spune consilierul Ana Maria Turbatu.

Plan regional de actiuneSpecialistii in domeniu au cazut de acord ca planul regional de actiune in domeniul mediului trebuie sa cuprinda toate punctele critice in ce priveste poluarea mediului.

"Toate investitiile care se fac pentru rezolvarea problemelor de mediu trebuie cuprinse in planul regional de actiune pentru mediu. Toate obiectivele de mediu care trebuie rezolvate trebuie sa fie transparente, pentru ca ulterior finantarea postaderare se va face pe baza necesitatilor din planul regional", a precizat Iulian Movila, directorul ARPM Bacau.

De opt ori mai putine spatii verzi..Locuitorii din apropierea combinatului au fost subiect de studii medicale, astmaticii si batranii raman in casa cand este ceata de amoniac, iar cei care indraznesc totusi sa iasa pe strada o fac cu batista la nas.

Au existat perioade cand combinatul chimic a poluat chiar si trei zile la rand orasul. Combinatul a fost amendat in repetate randuri cu cele mai mari sume permise de lege, adica 250 de milioane de lei vechi, dar toate amenzile au fost contestate in instanta.

Orasul Bacau duce si o lipsa acuta de spatii verzi, a caror suprafata este de circa opt ori mai mica decat normele europene. In suprafetele considerate ca spatii verzi existente in municipiul Bacau sunt incluse si cimitirele din oras.

POLUAREA CU PULBERI IN SUSPENSIE IN MOLDOVA.Agentia Pentru Protectia Mediului Suceava a informat Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor despre producerea unui fenomen de poluare a aerului cu pulberi in suspensie, incepand cu ora 22.00, din data de 23.03.2007, manifestandu-se prin depunerea unui praf fin, vizibil la suprafata carosabilului, cat si pe autovehiculele stationate, informeaza un comunicat remis AMOS News. Fenomenul de poluare, initial sesizat de cetatenii orasului Suceava, a fost confirmat pe o arie mult mai larga, la nivel judetean cat si in judetele limitrofe (Iasi, Botosani, Neamt si Bacau), unde s-au confirmat de catre reprezentantii ISU a unor efecte similare, de depunere din suspensie a unor pulberi pe suprafata terenului.

Ca urmare a convocarii de urgenta a Comitetelor Judetene pentru Situatii de Urgenta din judetele afectate de poluarea cu pulberi in suspensie, dupa ora 22 s-au efectuat analize de calitate a aerului, prin punerea in functiune a Laboratoarelor Mobile pentru masurarea calitatii mediului aflate in dotarea APM-urilor judetelor respective.

Analizele probelor de aer recoltate in judetele afectate au evidentiat depasiri ale valorii maxim admisibile in aer pentru indicatorul pulberi in suspensie. In ceea ce priveste valorile de radioactivitate, acestea se mentin la parametrii normali, nefiind detectata nici o depasire a valorii fondului natural.

Deasemenea la restul de indicatori de calitate ai aerului, respectiv pH si sulfati, nu s-au constatat depasiri, acestea incadrandu-se in valorile limita admisibile.

Pentru clarificarea sursei fenomenului de poluare, s-a luat legatura cu consulul Romaniei de la Cernauti, pentru obtinerea unor detalii suplimentare referitoare la sursa de poluare si un posibil efect transfrontalier.

Comitetele Judetene pentru Situatii de Urgenta din zonele afectate monitorizeaza permanent evolutia situatiei, iar laboratoarele mobile ale APM-urilor preleveaza probe in vederea monitorizarii continue a fenomenului de poluare cu pulberi in suspensie.

Duminica s-au continuat observatiile in teren, fiind recoltate probe si efectuandu-se masuratori de laborator. Analizele efectuate pe probele recoltate nu au evidentiat depasiri la parametrii fizico-chimici si radioactivi, fiind semnalate numai cresteri ale concentratiei de pulberi in suspensie (praf).

Norul de praf rosiatic nu prezinta pericol pentru sanatatea populatiei, insa monitorizarea fenomenului continua.

In prezent depunerile atmosferice se incadreaza in limite normale, nefiind pusa in pericol sanatatea populatiei, spun specialistii de la Ministerul Mediului. Reprezentantii Agentiilor judetene de Protectie a Mediului si ai Comisariatelor judetene ale Garzii Nationale de Mediu din judetele afectate supravegheaza si monitorizeaza permanent calitatea aerului.

Pentru clarificarea sursei fenomenului de poluare, s-a luat legatura cu consulul Romaniei de la Cernauti, pentru obtinerea unor detalii suplimentare referitoare la sursa de poluare si un posibil efect transfrontalier.

Poluarea apei sau a aerului
Poluarea apelor si a aerului, la noi este in special rezultatul dezvoltarii industriei extractiei petrolului de pe valea Tazlaului Sarat in amonte si extinderea chimizarii agriculturii.
- Tazlaul Sarat poluat cu petrol, apele lui neputand fi folosite pentru irigatii;
- Paraul Gazului poluat cu petrol si saruri 80/1000 de la atelierul central Moinesti;
- Paraul Cacacii si Cernului poluate de sectorul zootehnic.
Aerul este poluat prin tratarea culturilor cu insecto-fungicide pentru distrugerea bolilor si daunatorilor. Sunt zile, in special in lipsa vegetatiei, cand aerul este puternic incarcat cu gaze toxice de la combinatul chimic Onesti.

Pentru obtinerea unei tone de hartie de imprimanta sunt sacrificati 24 de copaci, iar pentru o tona de hartie de ziar 12 copaci trebuie sa cada. Hartia poate fi reciclata de pana la sapte ori, fara adaosuri de fibre noi, iar fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci.

PROIECTUL "COPACUL DE HARTIE"

Copacul de hartie e un proiect care se bazeaza pe un concept foarte simplu: adunam hartie de la diverse companii, dar si de la populatie, vindem hartia unor centre de colectare si cu banii obtinuti astfel cumparam puieti, pe care ii plantam pentru a reface mediul inconjurator. Acest proiect este in aplicare in zona Bucurestiului, dar si noi cei din Onesti am dori sa facem o echipa de voluntariat ( proiectul a fost inceput si se planteaza 1.120 de copacei in Bucuresti ).

Ce ne spune noua doamna Claudia Catana despre proiectul Copacul de hartie:

De-a lungul timpului, am reusit sa atragem de partea noastra 300 de companii si zeci de persoane fizice de la care am colectat aproape 100 de tone de hartie si peste 12 tone de carton. In saptamana aceasta, toate tonele de hartie colectate vor fi transformate in copacei. Sase luni de la lansarea proiectului am avut doar o masina imprumutata, pentru caratul hartiei, dar am incercat cat am putut sa facem fata solicitarilor.

- Ce va determinat sa initiati un asemenea proiect?

- Am pornit de la faptul ca se taie padurile fara discernamant. Este o mare inconstienta, care are efecte dezastruoase asupra noastra. Tot intrebandu-ma de ce nu se si replanteaza daca tot se taie, am ajuns usor la observatia ca in jurul nostru e plin de mormane de gunoi in care hartia e amestecata cu plasticul si cotoarele de mere.

De cand ma stiu am crescut cu cei 3R (reducere, refolosire, reciclare) in cap. Initial am crezut ca va fi foarte simplu sa initiez un proiect de genul acesta: sa reciclez si, la schimb, sa cumpar copaci. Dupa atatea luni de proiect, imi dau seama ca nimic nu a fost atat de usor.

La inceput, am dus lipsa de resurse umane si financiare. In mod surprinzator, multa lume a crezut ca suntem o echipa foarte mare si foarte puternica din punct de vedere financiar. Noi insa eram doua fete, care au pornit la drum fara niciun buget alocat si cu doar doua ajutoare. Caram hartia cu o masina imprumutata, care se mai si strica uneori.

- De unde vi se trage acest puternic simt ecologic?

Am crescut la tara, intr-un sat de langa Deva, unde bunicii din partea tatalui mi-au oferit sansa sa invat sa respect natura. Cele mai pregnante amintiri sunt mirosul de iarba proaspat taiata si cel al curateniei de primavara, cand se varuiau copacii si se ardeau frunzele uscate de prin curte. Cred ca am ramas cu acele momente in subconstient, iar acum, primavara si toamna, am nevoie de "miros de curatenie si verde".

De aceea mi-am dorit sa fac ceva pentru ca lumea sa se bucure de cat mai mult verde. Mi-am dat seama ca nevoia de verde nu este numai una personala, este o necesitate a tuturor. Acum, dupa demararea acestui proiect, am siguranta ca, atunci cand au posibilitatea, oamenii se implica. Chiar daca e nevoie de un proces de invatare si reeducare, in timp, sunt convinsa ca un proiect similar va fi mult mai usor de implementat.

- V-ati temut ca lumea nu o sa va creada ?

- Am pornit proiectul cu gandul ca ne va fi foarte greu sa convingem lumea sa stranga hartia. Ne temeam ca nu vom avea timpul necesar sa atragem resurse, ca nu vom avea timpul necesar sa crestem. Nu ne-am imaginat nicio secunda ca proiectul va avea un asemenea impact si ca, intr-un timp extrem de scurt, vom fi realizat ceea ce, de fapt, ne propusesem sa realizam in doi ani. Proiectul a crescut ca in povesti, "intr-un an, cat altii in sapte".

Pe de alta parte, succesul nu ne-a fost insa de folos, ba chiar s-a intors impotriva noastra. Au existat multe persoane care ne-au criticat ca am pornit acest proiect fara resurse. Dar am intalnit oameni cu rabdare, care ne-au sprijinit sa prindem "radacini puternice". Cu bucurie spun ca proiectul a atras multe persoane care s-au implicat activ. Am avut parte de ajutor sub diverse forme: un nou site, articole de promovare, mentionarea pe bloguri, donatii individuale si, bineinteles, implicarea unor sponsori sau a celor care doneaza hartia.

- Aveti si un serviciu?

- Dupa sapte ani de colaborare "full time" la Fundatia Romanian Angel Appeal (RAA), am renuntat la acel loc de munca si am ramas colaborator la numai cateva proiecte ale fundatiei. Au existat cateva luni in care am suprapus munca de la RAA cu "copacelul", insa, din iulie, mi-a fost imposibil sa le fac pe amandoua. Am decis sa imi dedic aproape tot timpul proiectului Copacul de hartie.

- Ai vreun regret vizavi de acest proiect?

- Au existat cateva greseli. De exemplu, n-am oprit intrarea in proiect in momentul in care am avut probleme mari cu masinile, ceea ce ne-a creat neplaceri pentru ca, desi lumea ne suna sa mergem sa luam hartie, noi mai intarziam cateodata. O alta greseala ar putea fi faptul ca nu am impus din start o cantitate minima de hartie pentru care ne deplasam.

Ne-am bazat pe bunul-simt si nu am luat in calcul spaima pe care o provoaca, intr-o incapere, un morman de hartie. Apoi, desi aveam mare nevoie de ajutor, nu l-am cerut transant. Am presupus ca lumea isi va da singura seama de nevoile noastre.

Prin acest interviu cu doamna Claudia Catana, care ne-a ajutat sa intelegem ce inseamna sa faci bine pentru tine si cei din jur, am vrut sa aratam o modalitate in care s-ar putea face bine naturii in care noi traim .

Fiecare arunca in cosul de gunoi sau pe strada hartie . ceea ce inseamna o parte dintr-un copac. Oare nu ar putea face ceva bun cu acea hartie? Nu ar putea-o transforma intr-un copacel , care dupa ce creste poate fi transformat intr-o tona de hartie?

Ajutati de doamna Claudia Catana prin sfaturile ei am dori ca in scurt timp sa demaram si noi acest proiect, chiar daca toate acestea au fost scrise pentru proiectul la Geografie.

Vom incerca sa colaboram si sa ne indrume intr-un prim pas.

Urati-ne succes!

Pe baza celor spuse mai inainte am realizat si un scurt interviu, deplasandu-ne initial la Servsal iar apoi la groapa de gunoi a Municipiului Onesti. Nu am fost ignorati, cei de acolo au fost amabili sa ne raspunda si a urmat o serie de intrebari din partea noastra dupa cum urmeaza:

Pricope: "Cand s-a infiintat aceasta groapa si ce cantitate de deseuri se aduce la groapa in fiecare an?"

D-na: "In aceasta groapa se depoziteaza deseuri din anul 1956 si in fiecare an se aduc aici aproximativ 70.000 m3 deseuri.

Cimpoesu: "Ce suprafata are groapa ? "

D-na: "Are 2,6 hectare si este imprejmuita si pazita."

Marascu: "Cum intretineti aceasta groapa astfel incat sa nu degradeze mediul?"

D-na: "Se fac anual analize de aer, sol si apa, iar lucrarile de intretinere constau in compactare si tasare."

Semeniuc: "La ce distanta se afla de raul Oituz? L-a afectat vreodata?"

D-na: "Se afla la mai mult de 50 m de albia raului Oituz si nu l-a influentat nici macar la inundatii."

Bostan: "Ce tipuri de deseuri sunt aduse aici la groapa?"

D-na: "Sunt primite deseuri nepericuloase, deseurile municipale.nu se primesc deseuri industriale, ci doar cele menajere"