Arii naturale protejate din Judetul Dambovita

Arii naturale protejate din Judetul Dambovita

Parcul Natural Bucegi, aflat pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova si Brasov, figureaza in Legea nr. 5/2000 cu o suprafata de 32 662 ha, din care 16 334 ha se afla pe teritoriul judetului Dambovita. Cuprinde o mare diversitate biologica, geologica, geomorfologica, carstul ce prezinta o importanta deosebita prin frumusetea peisajului si prin interesul stiintific: Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Zanoagei, Cheile Ursilor, Cheile Orzei, Cheile Tatarului, claile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline. Parcul Natural Bucegi a fost delimitat conform H.G 230/2003 si s-a stabilit zonarea lui interioara prin Ordinul MAPAM nr.

Frumusetea peisajului, completata de chei, pesteri, stanci cu forme curioase, cum sunt Babele si Sfinxul - multe dintre ele monumente ale naturii - minunata vale a Ialomitei si a afluentilor sai, padurile ce inconjoara poalele muntilor fac din zona muntilor Bucegi, una dintre cele mai pitoresti din tara, vizitata anual de numerosi turisti. In aceasta zona, pe teritoriul judetului Dambovita sunt construite cabanele: Babele, Bolboci, Zanoaga, Scropoasa, Padina. Hotelul Pestera, care poate gazdui peste 200 de turisti, ofera acestora posibilitati de cazare si servicii deosebite (restaurant, bar de zi, piscina, sala de bowling). De asemenea, pe muntele Paduchiosu, la granita dintre judetele Dambovita si Prahova s-a ridicat un complex turistic modern. Anual, elevi din toata tara isi petrec vacantele la taberele scolare Caprioara, Cerbu, Vanatoru, intru-un cadru natural deosebit din Muntii Bucegi.

Cai de acces

Cu mijloace auto, din DN 71 - Targoviste - Sinaia - se desprind urmatoarele trasee:

- DJ 714 : sat Glod - Sanatoriul Moroeni - plaiul Priporului -muchia Dichiului - cabana Zanoaga - cabana Bolboci -lacul Bolboci - cheile Tatarului - cabana Padina - hotel Pestera. Traseul masoara 34,8 km, din care sunt asfaltati doar primii 5 km, de la Glod pana la Sanatoriul Moroeni. Restul drumului este de tip forestier circulabil tot timpul anului.

- Dupa cota 1000 - muntele Paduchiosu - se urmareste in stanga, drumul de tip forestier care trece pe langa cabana Cuibul Dorului, apoi spre Muntele Dichiu si coborand la Zanoaga se ajunge in DJ 714, ruta devenind comuna cu reperele: cabana Zanoaga - cabana Bolboci - Lacul Bolboci - Cheile Tatarului - cabana Padina - Pestera Ialomitei - hotel Pestera;

- De la iesirea din Moroeni, se continua traseul spre stanga ( peste pod ), pe drumul industrial Pucheni - Muntele Lespezi, trecand pe langa taberele Caprioara, Cerbu, Vanatoru.

-         Cu telecabina din Busteni la cabana Babele

Poteci turistice marcate:

- Cruce albastra: Pietrosita - plaiul Lespezi - cabana Scropoasa - cabana Zanoaga - cabana Padina - hotel Pestera - cabana Babele;

- Cruce rosie: hotel Pestera - cabana Padina - saua Strunga - sub Strungile Mari - spre Moeciu, prin Vf. Pravalele si Vf. Bingaleasa;

- Banda albastra: cabana Vf. Omu - valea Ialomitei - hotel Pestera - saua Cocora-Laptici - cabana Piatra Arsa;

- Banda rosie: hotel Pestera - valcelul Laptici - saua Laptici - valea Izvorul Dorului -cabana Vf. cu Dor;

- Banda rosie: cabana si Vf. Omu - Vf. Gutanu - Vf. Batrana - saua Strunga sub Strungile Mici - saua Bucsa;

- Punct rosu: hotel Pestera - cabana Padina - saua Strunga - spre Moieciu de Sus prin Muntele Grohotisu, Poiana Gutanu, Muntele Plesa; 

- Triunghi rosu: hotel Pestera - valea Doamnelor - saua Batrana - spre Moeciu de Sus, prin Poiana Gutanu, Muntele Plesa ;

Rezervatiile naturale au un rol deosebit in protectia si conservarea unor habitate, specii de plante si animale salbatice,elemente si formatiuni geologice, speologice, paleontologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita. Cele mai importante valori naturale protejate sunt redate in cele ce urmeaza.

Rezervatii naturale cuprinse in Legea 5/ 2000

9 rezervatii naturale aflate pe teritoriul Parcului Natural Bucegi :

Orzea-Zanoaga - rezervatie naturala mixta

Rezervatia naturala Orzea - Zanoaga cuprinde sistemul carstic : cheile Zanoagei Mari, cheile Orzei, claile din Lespezi (monumente al naturii), frumoase paduri de molid (Picea abies), palcuri de larice (Larix decidua) si cateva exemplare de zambru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei si deasupra cheilor Zanoagei Mari. O vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcance se intalneste in cheile Zanoagei Mari: secara de munte (Secale montanum) - element mediteranean- balcanic, Iris dacica (Stanjenelul de munte) - edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) - element sud- european sporadic in Carpati, spinul (Carduus candicans) - element balcanic rar, in tara noastra, umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) - sporadica la noi, in Bucegi fiind intalnita si in Jepii Mici, , cosaci (Astragalus depressus) - ce se mai gaseste pe muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus amplexifolius, specii sporadice in Romania, Hepatica transsilvanica, etc.

Zanoaga- Lucacila - rezervatie naturala mixta (rezervatie stiintifica, in conformitate cu unele documente, inclusiv amenajament silvic/1989)

Rezervatia naturala Zanoaga - Lucacila cuprinde cheile Zanoagei Mici, cheile Zanoagei Mari (monumente al naturii), frumoase paduri de molid (Picea abies), palcuri de larice (Larix decidua) si cateva exemplare de zambru (Pinus cembra) pe malul drept al Ialomitei. O vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcance se intalneste la poalele peretilor sudici de calcare titonice al muntelui Zanoaga , numit si  Podul cu florile  si in cheile Zanoagei Mari: secara de munte (Secale montanum) - element mediteranean- balcanic, Iris dacica (Stanjenelul de munte) - edemism pentru Carpatii Sudici, Scorusul (Sorbus cretica) - element sud- european sporadic in Carpati, spinul (Carduus candicans) - element balcanic rar, in tara noastra, umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum) - sporadica la noi, in Bucegi fiind intalnita si in Jepii Mici, , cosaci (Astragalus depressus) - ce se mai gaseste pe muntele Domogled, caprifoiul (Lonicera caerulea) si Streptopus amplexifolius, specii sporadice in Romania.

Cheile Tatarului - rezervatie naturala mixta

Rezervatia naturala, Cheile Tatarului, pe langa vegetatia termofila, cu elemente floristice rare pe care le ocroteste si frumusetea pisajului, reprezinta si o interesanta rezervatie geologica si paleontologica, ce cuprinde sistemul carstic Tataru : lapiez, doline, cheile Tatarul Mare (monument al naturii) Pestera Ursului si Pestera Mica (din cheile Tatarul Mare), o fauna fosila abundenta si diversa.

Sectorul cel mai frumos al cheilor Tatarul Mare - situate la coada lacului Bolboci - se afla in aval, pe cca. 300 m, unde Ialomita s-a adancit in prelungirea sud - estica a masei de calcar jurasic a Muntilor Tataru. Aici, pe versantul stang al vaii Tatarului, la altitudinea de 1548 m, se vad deschiderile celor doua pesteri - Pestera Ursului si Pestera Mica - cele mai inalte statiuni paleolitice de la noi din tara - urmele de vatra si prezenta oaselor aschiate in cantitati destul de mare sunt marturii ca omul le-a folosit ca adapost in perioadele de retragere a gheturilor Wurmiene. In Pestera Mica din cheile Tatarului s-a semnalat prezenta speciilor: Onychiurus armatus, O. subgranulosus, Stenophylax perimistus, S. Vibex speluncarum. In Pestera Ursului s-au gasit: Encytraeus albidus, Parasitus niveus, Lepidocyrtus serbicus, Tomocerus flavescens, Neelus murinus. Desi nu au dimensiuni mari si o micromorfologie variata, cele doua pesteri prezinta interes si datorita fosilelor de Ursus spelaeus, gasite aici.

Rezervatia cheile Tatarului retine atentia prin fauna fosila existenta aici, in stratele de calcar jurasic.

Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive, ale malmului, fiind inzestrate cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei (D. Patrulis), apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive ale malmului, fiind inzestrat cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei, apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. Stratele doggerului superior, apar pe ambii pereti ai cheilor, la baza calcarelor albe - cenusii, masive ale malmului, fiind inzestrat cu o fauna fosila abundenta. Pe versantul drept al Ialomitei, apar atat bathonianul, cat si callovianul inferior. Stratul ce apartine bathonianului este format din calcare galbui si brun - roscate cu multe fosile. El se iveste si in malul stang al Ialomitei

In aceste calcare se gasesc fosile de Phylloceratidae si Litoceratidae, prezente si in calcarul de la Strunga si masivul Horoaba. Sunt abundente si specii de Procerites, printre care se gasesc si specii de talie mare ca Procerites clausiprocerus, Procerites imitator si unele forme noi de Choffatia. Fata de calcarul pasului Strunga, in cel al cheilor Tatarului sunt numerosi reprezentanti ai familiei Macrocephalitidae : Macrocephalitidae sp. si Pleurocephalites sp.

Cacarul callovianului inferior din versantul drept al Ialomitei, prezinta si concretiuni de limonit. Acesta contine o interesanta fauna de amoniti, la partea superioara a stratului fiind numeroase exemplare de talie mare ale speciei Macrocephalitidae , iar la partea superioara a stratului se gaseste specia Proplanulites. Aceasta specie inedita, indica prezenta zonei cu Sigaloceras calloviense. Se mai pot mentiona pentru aceleasi calcare si formele de : Choffatia sp., Loboplanulites sp., Sowerbyceras subtortisulcatus.

Turbaria Laptici - rezervatie naturala botanica (rezervatie stiintifica, in conformitate cu unele lucrari din literatura de specialitate)

Tinovul Laptici, desi mic si izolat geografic de zonele mari de tinoave din Romania ocroteste o serie de elemente floristice nordice rare, unele chiar relicte si o microfauna caracteristica mlastinilor oligotrofe, deosebit de interesanta si variata. In Bucegi, aglomerari de Sphagnum se intalnesc in mai multe puncte, dar tinovul Laptici este singurul unde acesta se gaseste in masa compacta, formand depozite de turba, de 1 m grosime.

Sphagnumul retine o mare cantitate de apa, in care se dezvolta o microflora bogata si variata. Dintre briofite se pot aminti genul Sphagnum (muschi de turba) cu numeroase specii ; Sphagnum acutifolium, Sph. fuscum, Sph. medium, Sph. recurvum, Sph. plumulosum, Sph. megellanicum si alte specii de briofite ca : Tayloria acuminata, Tayloria tenuis, Polytrichum commune, P. strictum, P. gracile, Dicranum scoparium, iar dintre criptogamele vasculare : Lycopodium selago, Selaginella selaginoides, Equisetum palustre, E. variegatum.

In pernitele de Sphagnum vegeteaza o serie de plante superioare care s-au adaptat mediului oligotrof : Agrostis rupestris, Alchemilla alpestris, Caltha laeta, un numar mare de specii din genul Carex, , Hieracium auricula, specii ale genului Eriophorum, Trifolium pratense, Valeriana simplicifolia. In acest tinov se intalnesc si o serie de plante lemnoase din speciile : molid (Picea abies), pin (Pinus montana), mesteacanul (Betula pubescens, Betula pendula), ienuparul pitic (Juniperus sibirica), salcie (Salix myrtilloides - salcia de turba, Salix phylicifolium - salcia pitica), afin (Vaccinum myrtillus), merisor de munte (Vaccinum vitis-idaea, V. uliginosum). Molizii si pinii care au crescut in mlastina sunt slab dezvoltati, avand un aspect tipic (piperniciti, cu ramuri dese si frunze mici).

Acesta rezervatie adaposteste raritatile floristice : Salix myrtiloides (salcia de turba) - relict glaciar, de origine nordica, aflata in unica statiune din tara , cea mai sudica din Europa si care numai in Coreea si Manciuria se gaseste in statiuni mai sudice decat aici, apoi Salix phylicifolius, Valeriana simplicifolius si oreofitul balcanic Swertia punctata.

Microfauna tinovului este bogata in specii, cele mai multe fiind specii reofile, caracteristice apelor de munte. Majoritatea speciilor sunt sfagnobionte si sfagnofile. Se gaseste aici o bogata fauna de nevertrebate, reprezentata de specii din Ciliata, Turbellaria, Nematoda, Oligochaeta, Tardigrada. Rotiferele se gasesc in numar mare de specii considerate tipic stagnofile, caracteristice pentru apele acide ale mlastinilor oligotrofe de turba (tinoave) de tip nordic. Dintre Thecamoebae amintim genurile Aracella, Centropyxis, Corythion, Difflugiella, Euglypha, Nebela, Sphenoderia, etc. Se intalnesc de asemenea reprezentanti din increngatura Molusca, ordinele Copepoda, Ostrocoda, Amphipoda, Ephemeroptera, Plecoptera, Trichoptera, Coleoptera, Diptera (fam. Chironomidae, Simulidae, Culicide, Tabanide).

Pestera- Cocora sau Cocora - Valea Horoabei - rezervatie naturala mixta

Rezervatia naturala Pestera - Cocora cuprinde sistemele carstice Batrana - Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Pestera Ialomitei, Pestera Pustnicul (monumente ale naturii) si sistemul din Valea Horoabei: lapiez, Cheile sau Canionul Horoabei, Izbucul din Horoaba, Turnul Seciului (monumente ale naturii). Pestera Ialomitei, sapata in calcarele jurasic-superioare din culmea sud-estica a muntelui Batrana, la 1530 m este o pestera mare, dispusa pe doua etaje, care insumeaza 804 m de galerii fosile si active.

Cea mai mare parte din suprafata rezervatiei este acoperita de molidisuri, caracteristice pe calcare titonice si bine reprezentate pe muntele Cocora si la poalele muntelui Batrana. Se mai gasesc aici numeroase palcuri de larice (Larix decidua) pe stancile din Cheile Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Batrana, muntele Cocora, palcuri sau exemplare izolate de zambru ( Pinus cembra)- relict glaciar in valea Lesnitei, pe Valea Horoabei, pe muntele Cocora si in valea Suchelnitei, pe muntele Batrana.

O vegetatie subalpina deosebit de bogata se afla in cheile Ursilor, valea Horoabei, valea Lesnitei si in pajistile din imprejurimi: Festuca apennina, F. saxatilis, Viola biflora, Valeriana montana, Valeriana tripteris, Arabis alpina, Cortusa matthioli, Poa alpina, Poa nemoralis, Ranunculus repens, Carduus personata, Luzula albida, Geranium phaeum, Silene vulgaris, Hieracium bifidum, Hieracium aurantiacum, Saxifraga cuneifolia, Polygonum bistorta, Rumex arifolius, Delphinum intermedium, Atragene alpina, Lilium martagon, Dentaria bulbifera, Spiraea ulmifolia, Heracleum palmatum, Soldanella montana, Veronica urticifolia, Campanula abietina, Senecio fuchsii, Caltha laeta, Thymus alpestris, Equisetum hiemale, Cystopteris fragilis, C. montana, Cerastium lanatum, etc.

Ca raritati floristice intalnim: paiusul (Festuca apennina) - in valea Lesnitei si cheile Ursilor, bulbucii de munte (Trolllius europaeus)- in cheile Pesterii, angelica (Angelica arhangelica) - in valea Horoabei, cheile Pesterii, cheile Ursilor, Gentiana punctatata, Gentiana bulgarica, Nigritella nigra - in cheile Pesterii, Gentiana phlogifolia - in cheiele Pesterii, nopticoasa (Hesperis moniliformis) - endemism relictar pentru Bucegi, stanjenelul de munte (Iris dacica) - endemism pentru Carpatii sudici, secara de munte (Secale montanum) - element mediteranean- balcanic, care vegeteaza din abundenta pe peretele din muntele Batrana, la circa 100 m deasupra intrarii in pestera Ialomitei, precum si pe peretele sudic al Batranei, intre pestera Ialomitei si Turnul Seciului. Alte specii endemice intalnite in cuprinsul acestei rezervatii : Dianthus gelidus, Dianthus tenuifolius, Dianthus spiculifolius, Draba haynaldii, Saxifraga demissa, Trisetum macrotrichum.

Pe valea si masivul Horoabei exista cateva puncte fosilifere unde in orizontul de calcare jurasice a fost identificata o bogata fauna fosila. In sudul cheilor Pesterii, la baza peretelui de calcar al masivului horoaba, pe versantul drept al Ialomitei apare un strat de dogger. La partea lui superioara sunt calcare limonititice ce contin o fauna de cefalopode similara cu cea din pasul Strunga. Fauna bathonianului din acest punct cuprinde urmatoarele specii : Holcophylloceras mediterraneum, Lissoceras psilodiscus - dintre cefalopode ; echinoderme mari - Rhabdocidaris copeoides si dinti de Sphenodus.

Calcarele bathonianului din canionul horoabei, de culoare galbuie - verzuie este situat pe un orizont de gresii. Peste stratul de calcar al bathonianulyui urmeaza calcare fine albe sau roz, care contin o bogata fauna de amoniti si brahiopode inedite ce apartin oxfordianului, fiind una din rarele faune ale oxforidianului din Carpati. Ea cuprinde printre alte specii prezente si in alte puncte fosilifere, formele de amoniti : Phylloceras antecedens, Holcophylloceras zignoianum si reprezentanti de talie mica ai genului Enospidoceras.

In masivul Horoabei sunt prezente si depozitele Kimmeridgianului mediu si superior cu o fauna bogata in cefalopode, lamelibranhiate cu cochilia subtire, echinoide si crinoide.

Fauna terestra din Pestera Ialomitei cuprinde specii subtroglofile: Fridericia ratzeli, Parasitus nivenus, Euryparasitus emarginatus, Ceratophysella sigillata, Onychiurus armatus, Folsomia listeri, Lepidocyrtus serbicus, Catops tristis, Duvalius procerus, Nictus crenatus. A fost semnalata aici prezenta unei subspecii endemice de Amphipod, Niphargus carpathicus cavernicolus. In Grota Ursilor - un imens gol subteran al pesterii, lung de 75 m, lat de 30-40 m si inalt de 25 m s-au descoperit numeroase schelete de Ursus spelaeus.

Poiana Horoaba - rezervatie naturala botanica

Rezervatia ocroteste o vegetatie specifica etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum, care cuprinde raritati precum Gentiana bulgarica.

Poiana Crucii - rezervatie naturala botanica

Rezervatia ocroteste o vegetatie specifica etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum , care cuprinde raritati precum Gentiana bulgarica, Gentiana verna

Pestera Ratei - rezervatie naturala mixta ( geologica - geomorfologica, speologica)

Rezervatia cuprinde sistemul carstic Ratei de pe valea Rateiului: Cheile Rateiului (monument ale naturii), chei meandrate cu un numar de 17 pesteri de mici dimensiuni, care reprezinta foste pierderi fosile ale raului Ratei si sistemul endocarstic pestera Ratei (monument al naturii).

Pestera Ratei formata din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje (unul activ si doua fosile), cu o dezvoltare de cca. 8000 m si 0 denivelare de +67 m, este o pestera gigantica si reprezinta cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Este printre putinele pesteri din Romania in care se intalnesc concomitent concretiuni de calcit, gips si aragonit. In diverse puncte ale pesterii se intalnesc stalactite fistulare, stalactite excentrice, gururi, perle de caverna, coralite, draperii, stalagmite lumanare, coloane si domuri.

Pestera Ratei este dezvoltata in cea mai mare parte in calcare jurasice superioare. La baza acestora se afla un sistem de jaspuri (callovian superior) contact litologic ce poate fi urmarit in pestera in zona unora dintre galeriile active (Meduza si Sala Mare). Deasupra calcarelor sunt dispuse conglomeratele de Bucegi superioare (albian) in masa carora s-a dezvoltat o portiune importanta din Galeria Noua. Acest contact poate fi urmarit si in alte puncte din pestera (Meduza, Galeria Diaclazelor, Galeria cu Argila, etc

In arealul pesterii Ratei au fost semnalate: o specie noua de Parastenocaris (Doina Zincenco - 1970), precum si cateva specii subtroglofile (Stelian Grigore - 1980) Oxychilus glaber (Gastropoda), ,Microptera nycterobia (Tricohoptera), Scoliopteryx libatrix (Lepidoptera), Rhymosia fasciata (Diptera), Myotis myotis (Chiroptera). Alte specii din fauna terestra a pesterii : Paranemastoma sillii, Neanura plena, Thaumanura carolii, Onychiurus armatus, O. carpaticus, Folsomia quadriocellata, Stenophylax permistus, S. vibex speluncarum, Micropterna sequax, Limonia nubeculosa.

Plaiul Hotilor sau Punctul fosilifer Plaiul Hotilor - rezervatie naturala paleontologica

La est de soseaua ce trece prin Plaiul Hotilor se poate observa o succesiune caracteristica in formatiunile de flis cretacic si anume, trecerea de la Hauterrivian la Barremian, intr-o cuta rasturnata, care face ca termenii sa se succeada in ordine inveversa. De la vest spre est apar roci argilo - marnoase, cenusii - galbui (strate de omarnic barerremiene), peste care urmeaza marne tari, foioase cu resturi de plante incarbonizate, apoi conglomerate tilloide cu blocuri de calcare tithonice si sisturi argilo - marnoase dure cu vine de calcit, ce apartin stratelor de Sinaia superioare. Pe cei doi versanti ai sai apar si blocuri masive de calcar ce contin o bogata fauna fosila de Stramberg.

Fauna olistolitelor de calcare tithonice din stratele de Sinaia din Plaiul Hotilor este asemanatoare cu cea din Plaiul Domnesc, formele enumerate si consideratiile prezentate acolo fiind valabile pentru ambele puncte fosilifere. S-au determinat peste 250 de specii de cefalopode, brahiopode, lamellibranhiate, gasteropode; dintre acestea 80 de specii apartin bivalvelor.

In orizontul flisului cretacic este caracteristica, Lamellaptychus angulocostatis. In stratele barremianului inferior sunt fosilele amonitului de talie mica, Phylloceras tethys alaturi de resturile unor plante terestre bine conservate.

2 rezervatii naturale din - afara Parcului Natural Bucegi :

Plaiul Domnesc - rezervatie naturala paleontologica, aflata in cuprinsul Muntilor Bucegi

Stratele de Sinaia, entitate stratigrafica bine conturata in cadrul zonei interne a flisului din Carpatii Orientali, a fost separata in trei subdiviziuni ce corespund unor complexe litologice distincte. Dintre acestea Stratele de Sinaia superioare se caracterizeaza, printre altele, si prin prezenta in partea de sus a unor nivele conglomeratice. Este vorba de conglomerate tilloide, cu matrice argilo-marnoasa, slab cimentate si care cuprind, pe langa galeti, si blocuri de volume considerabile. Astfel de blocuri, de 100-500 mc, formeaza adevarate klippe, de fapt olistolite, ce sant constituite din sisturi cristaline si calcare, de diferite tipuri. Se citeaza astfel calcare eotriasice, calcare medio-triasice, calcare apartinand partii inferioare a Neojurasicului, calcare tithonice si calcare berriasiene. In general toate calcarele sant fosilifere, un loc deosebit, din acest punct de vedere, ocupandu-l insa calcarele tithonice, prin abundenta faunei pe care o contin.

Olistolitele din Plaiul Domnesc au fost puse sub ocrotire ca fiind deosebit de bogate si interesante in ce priveste continutul paleontologic.

La Plaiul Domnesc exista un masiv mai mare de calcare, precum si un mare numar de blocuri mai mici, toate cuprinse in orizontul de conglomerate de la partea superioara a Stratelor de Sinaia. Fauna acestor calcare este foarte bogata si ea cuprinde mai bine de 250 specii. Cele mai numeroase sant bivalvele (in jur de 80 specii), intre care sant frecvente speciile de Chlamys, Plagiosroma, Spondylus, Astarte, Gervillea, Avicula, Plicatula, Ostrea, Valettia. Urmeaza gasteropodele (circa 60 specii), intre care se pot cita Nerinea, Neritopsis, Oonia, precum si Protocypraea tithonia. Cu totul remarcabila este fauna de crustacei, una din cele mai bogate din lume, cuprinzand circa 40 specii si subspecii (Glaessneropsis, Prosopon, Galathea, Pithonoton etc.), cu numeroase forme noi pentru stiinta. Urmeaza ca frecventa cefalopodele (17 forme), in general de talie mica cu specii de Haploceras, Beriasella, Duvalia, Aprychus etc., apoi brahiopodele (15 forme), intre care genurile Terebratula, Terebratulina, Zeilleria etc. Lista se completeaza cu numerosi corali, spongieri si hidrozoare, inca neinventariate si nestudiate.

Printre toate aceste forme, numeroase sant noi pentru stiinta iar altele au o distributie paleogeografica interesanta, aparand in Cehoslovacia, Austria, Franta de sud sau Sicilia. Asa de exemplu Protocypraea tithonia primul ghioc aparut in lume, nu este cunoscut decat din Sicilia si de aici.

Izvoarele de la Corbii Ciungi - rezervatie naturala mixta (rezervatie stiintifica dupa unele lucrari din literatura de specialitate), aflata pe teritoriul administrativ al comunei Corbii Mari.

Cai de acces : Rezervatia este accesibila ruland pe autostrada Bucuresti - Pitesti pana in dreptul localitatii Corbii Mari. De la ramificatia spre localitatea Potlogi se urmareste drumul DN 61 spre Corbii Mari, care merge paralel cu autostrada. La cca. 2 Km dupa iesirea din com.Corbii Mari spre com. Izvoru (fost Corbii Ciungi, jud. Giurgiu), pe partea dreapta a soselei, ( la cca. 200 m de sosea) se afla rezervatia Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi.

Complexul de izvoare de la Corbii Ciungi reprezinta o adevarata ' oaza acvatica cu flora si fauna relicta in Campia Romana '. Descoperitorii complexului de izvoare de la Corbii Ciungi, L. Botosaneanu si St. Negrea au efectuat studii faunistic- ecologice temeinice, semnaland prezenta a numeroase grupe de hidrobioniti. Dintre aceste grupe numeroase, cele mai remarcabile din punct de vedere ecologic si arealistic, al elementelor endemice si relicte, s-au dovedit a fi turbelariatele, rotiferele, caldocerele, ostracodele, amphpodele, tardigradele, trichopterele si hidrahnelele.

Compexul de izvoare, mlastinile de izvor si paraiasele colectoare din zona adapostesc o variata fauna relicta, caracteristica apelor reci de munte si apelor subterane, specifice tinuturilor nordice, multe dintre populatiile unice prezente aici fiind pe cale de disparitie: turbelariatul Dugestia gonocephala, trichopterele Adicella filicornis, Lithax obscurus si Notidobia ciliaris, hidrachnelele Sperchon clupeifer, Arrenurus octagonus, Tartarothyas romanica, rotiferele Habrotrocha elegans, Lecane mira, Cephalodella nana. Din abundenta de alge ce se dezvolta in complex cea mai interesanta este rodoficeul nordic Hildenbrandtia rivularis (alga rosie). Prezenta unica a acestei interesante rodoficee in izvoarele Campiei Romane la numai 110 m altitudine merita subliniata, deoarece H. rivularis (destul de rara in flora algologica a Romaniei) populeaza pe tot parcursul arealului sau paraiele reci si limpezi ale regiunilor montane, la altitudini de peste 1000 m (exceptie, o gasire in Campia Padului). Coloniile acestei specii rare, inrudite cu specia marina H. prototypus din Marea Neagra, trebuie considerate drept relicte, pastrate exclusiv in conditiile speciale din izvoarele de la Corbii Ciungi, respectiv marea constanta a factorilor abiotici (temperatura, pH, debit, regim de oxigen).

Rezervatii naturale, declarate in cursul anului 2003 prin hotarari ale consiliilor locale

Rezervatie naturala de narcise din valea Neajlovului - comunele Visina si Petresti - rezervatie naturala botanica, ce ocroteste specia Narcissus stellaris.

Cai de acces:

- Se urmareste DJ 611, Gaesti - Selaru, pana la cca. 2,5 Km de la iesirea din localitatea Petresti, in apropierea podului peste raul Neajlov. In amonte de pod, la cca. 800 m, pe malul stang al raului Neajlov se afla rezervatia naturala de narcise.

- Din autostrada Bucuresti - Pitesti, in dreptul localitatii Petresti se trece pe DJ 611 si se urmareste traseul de mai sus.

Avand in vedere conditiile hidrologice si pedologice, in rezervatie se instaleaza diverse asociatii de plante - acvatice, palustre, de locuri umede si moderat - uscate, in alcatuirea carora intra ; Narcissus stellaris, Lema minor, Marsilea quadrifolia, Myriophyllum verticillatum, Potamogeton crispus, Ranunculus aquatilis, Ranunculus sceleratus, Ranunculus repens, Ranunculus ficaria, Ranunculus illyricus, Gliceria plicata, Montia fontana, Carex vesicaria, Alopecurus pratensis, Festuca pseudovina, Festuca rupicola, Poa bulbosa monstr.vivipara, Holoschoenus vulgaris.

Dominanta pe aceasta suprafata este specia Narcisus stellaris (narcise sau coprine). Fitocenozele cu narcissus stellaris se incadreaza in asociatia Festucetum rupicole.

In asociatie se intalnesc specii interesante si cu valoare deosebita ; Ranunculus illvricus, Verbascum phoeniceum, Ajuga genevensis albiflora, Montia fontana, Cerastium dubium etc.

Se intalnesc aici trei specii trecute pe Lista Rosie : Narcissus stellaris, Marsilea quadrifolia, Montia fontana precum si speciile de origine sudica : Crysopogon gryllus, Ranunculus illyricus, Ornithogalum refractum, Cerastium dubium si unele elemente circumpolare : Poa pratensis, Potentila argentea, Ranunculus sceleratus, Agrostis tenuis, Cardamine pratensis.

Monumente ale naturii:

monumente ale naturii din judetul Dambovita ce se afla in perimetrul rezervatiilor

naturale din Parcul Natural Bucegi, cuprinzand formatiuni geologice, geomorfologice, speologice, peisagistice, hodrologice :

In perimetrul rezervatiei Valea Horoabei -Pestera - Cocora :

Cheile Ursilor;

Pestera Ialomitei ;

Cheile (canionul) Horoabei;

Izbucul din Horoaba;

Punctele fosilifere de pe valea Horoabei; poza *Calcare pe valea Horoabei

Turnul Seciului ; poza* Turnul Seciului

In perimetrul rezervatiei naturale cheile Tatarului:

Cheile Tatarul Mare ;

In perimetrul rezervatiilor naturale Zanoaga - Lucacila si Orzea - Zanoaga:

Cheile Zanaoagei Mici ; poza *Cheile Zanoagei Mici

Cheile Zanoagei Mari ;

Cheile Orzei ; poza *Cheile Orzei

Claile din Lespezi ;

In perimetrul rezervatiei naturale Pestera Ratei :

Pestera Ratei ;

Cheile Rateiului ;

In cuprinsul Parcului Natural Bucegi mai pot fi mentionate si urmatoarele monumente ale naturii :

Cheile Brateiului ; poza * Cheile Brateiului

Coltii Brateiului ; poza*Coltii Brateiului

Babele ; poza*Babele

Sfinxul ;

Izbucul Coteanu , pe Valea Coteanu; *Izbucul Coteanu

Avenul din Piciorul Babelor;

Platoul cu ciuperci de Gresie ;

Mecetul Turcesc ; poza *Mecetul Turcesc

Cascada Doamnei, pe valea Doamnei, in partea de nord ; poza*Valea Doamnei - cascada II

Cascada Obarsia, in partea de nord ; poza*Cascada obarsia

Pietrele de la Omu.

Calcarele de la Strungulita

Plante si animale ocrotite

Dintre speciile de plante ocrotite de lege aflate in zona montana si limitrofa (Subcarpati) se pot mentiona: Pinus cembra (zambrul), Taxus baccata (tisa), Gentiana lutea (ghintura galbena), Leontopodium alpinum (floarea de colt sau siminic), Trollius europeus (bulbucii de munte), Daphne blagayana (iedera alba), Dianthus spiculifolius (garofita), Dianthus tenuifolius, Angelica archangelica (angelica), Rhododendron kotschyi (smirdarul sau bujorul de munte), Nigritella nigra si Nigritella ruba (sangele voinicului), Larix decidua (zada sau larice), Salix myrtilloides (salcia de turba), Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Secale montanum (secara de munte), Festuca apennina (paiusul), Hesperis moniliformis (nopticoasa), Iris dacica (stanjenelul de munte), Hepatica transsilvanica, etc.

poze *Floare de colt 5 ; *Rhododendron pe Vanturis ; *Sangele voinicului ; *garofita - Dianthus spiculifolius ; * jnepenis si zambru (Pinus cembra) pe valea Obarsiei

In zona colinara si de campie sunt ocrotite de lege: narcisa (Narcissus stellaris)-in pasunile din localitatile Visina, Petresti, Dragomiresti, Ungureni, Viisoara; endemismul relictar din perioada tertiara Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) ce vegeteaza in luminisurile padurilor subcarpatice si in padurile montane, coboara pana in zona de campie - Targoviste, Contesti ; Bujorul romanesc (Peonia peregrina) - in poienile insorite de pe raza localitatilor Racari, Ghimpati, Potlogi; papucul doamnei (Cypripedium calceolus) - specie de orhidee intalnita si in padurile de foioase din zona Targoviste- Gorgota.

poza * Hepatica transsilvanica

Cele mai reprezentative specii endemice din flora judetului Dambovita sunt: Athamanta turbit, subsp. hungarica (Zanoaga, Lespezi), Dianthus glacialis subsp. gelidus (Vf. Omu, muntele Batrana), Draba haynaldii (Babele, Batrana, Vf. Omu), Eritrichium nanum (Lespezi), Festuca bucegiensis (Vf. Omu, Obarsia, Doamnele), Festuca nitida (Doamnele, Valea Obarsiei, Valea Sugarile); Hepatica transsilvanica (padurile subcarpatice si montane, dar si in zona de campie), Hesperis matronalis, subsp. moniliformis (Valea Horoabei, Cheile Ialomitei, Cheile Tatarului), Saxifraga mutata subsp. demissa (Lespezi, Zanoaga, Batrana, Cheile Ialomitei, Valea Obarsiei, Babele). Astragalus australis, ssp. Bucsecsi (muntii Bucegi), Thesium kernerianum (Vf, Omu), Trisetum macrotrichum (Cheile Zanoagei, Cheile Ialomitei, Cheile Ursilor, Muntele Cocora).

Ca specii de animale ocrotite din judetul Dambovita (cuprinse si in prevederile sau anexele conventiilor ratificate de Romania) se pot cita urmatoarele mamifere si pasari: Linx linx, Felis silvestris, Ursus arctos, Rupicapra rupicapra, Bison bonasus (zimbrul) - un numar de 33 de exemplare se afla in cea mai mare rezervatie de zimbrii din Romania, numita Rezervatia Neagra din cadrul ocolului Silvic Bucsani.

poza * Zimbru - zimbraria Bucsani

Dintre pasari amintim : Tetrao urogallus (cocosul de munte), Aquila chrysaetos ( acvila de munte), Aquila clanga (acvila tipatoare mare), Aquila pomarina (acvila tipatoare mica), Aquila heliaca (acvila de camp), Buteo buteo (sorecarul comun), Falco tinnunculus (vanturelul rosu), Falco vespertinus (vanturelul de seara), Pernis apivorus (viesparul), Milvus milvus (gaia rosie), Circaetus gallicus (serparul), Otus scops (ciful pitic), Bubo bobo (bufnita), Ciconia ciconia (barza alba), Ciconia nigra (barza neagra), etc. Unele specii de pasari cum sunt : Gypaetus barbatus, Gyps fulvus, Aegypus monachus, Otis tarda sunt elemente disparute in judetul Dambovita si care trebuie reintroduse in aceasta zona, avand in vedere importanta lor stiintifica si ecologica.

O parte din speciile de fauna din judet sunt considerate rare : Chaetonotus multisetosus, Macrobiotus hibernicus, M. montanus, Hypsibius clavatus, H. tenuis, Oxytrips bicolor, etc.

Dintre speciile endemice montane specificam gasteropodele : Monacha vicina, Alopia canescens, A.nixa, Acme politaoedogira, Acme similis,Wastus venerabilis, etc. coleoptere : Carabus arvensis carpathicus, C. planicollis carpathica, C. obsoletus carpaticus, Nebria transsilvanica, Trechus carpaticus ; lepidoptere : Erebia pharte romaniae, Erebia prone, Tortrix wassiana ; amfibieni : Triturus montandoni.

De o deosebita importanta sunt animalele relicte glaciare semnalate in muntii Bucegi si in sudul judetului, in rezervatia Izvoarele reci de la Corbii Ciungi. Dintre relicte au fost identificate in muntii Bucegi urmatoarele : coleoptere - Nebria gyllenhali, Bembidon fellanideubeli, Amaraerratica, A. quenseli, helophorus glacialis, Hypnoidus rivularis, Pterostichus Kokeili ; lepidoptere - Argynnis pales arsilache, Pyrgus andromedae, Orodennais quenseli, Phiacia grisescens, Orenaia alpestris La acestea se adauga cele din Izvoarele de la Corbii Ciungi  care adapostesc o variata fauna relicta, caracteristica apelor reci de munte si apelor subterane, specifice tinuturilor nordice, multe dintre populatiile unice prezente aici fiind pe cale de disparitie: turbelariatul Dugestia gonocephala, trichopterele Adicella filicornis, Lithax obscurus si Notidobia ciliaris, hidrachnelele Sperchon clupeifer, Arrenurus octagonus, Tartarothyas romanica, rotiferele Habrotrocha elegans, Lecane mira, Cephalodella nana. Din abundenta de alge ce se dezvolta in complexul de izvoare cea mai interesanta este rodoficeul nordic Hildenbrandtia rivularis (alga rosie), destul de rara in flora algologica a Romaniei si numai la altitudini de peste 1000 m.

Arbori seculari (avand varste cuprinse intre 100 si 500 de ani) si arbori din specii ocrotite ce

ar putea fi declarati monumente ale naturii, aflati pe teritoriul urmatoarelor localitati din judet:

Targoviste

2 stejari - Inspectoratul de Politie Dambovita ;

1 stejar - str. Justitiei, nr.2;

1 stejar - Liceul Carabela ;

platan, larice, pini, molizi, tei, castan, frasini, alti arbori seculari - Muzeul Scriitorilor Damboviteni ;

1 nuc american - str. Vasile Carlova, nr. 184; * Nuc american targoviste

1 nuc american - parcul Mitropoliei;

1 salcam boieresc - Piata Revolutiei; *Sophora japonica - salcam boieresc Targoviste

1 tei -*Tei secular - biserica Targului

Gaesti

Stejari (cca. 40), platani (cca. 18), castani, castani comestibili, pin, plop negru - Parcul Central, Parcul Olanescu ;* Castan comestibil - Gaesti

Gheboieni : 1 stejar de cca. 500 ani - pe valea Tisei ;

Baleni platani - sediu Primarie ;

Morteni : 2 stejari,  tufanul lui Constantin Iordache  si  tufanul lui Draghici  ;

Crangurile : 1 stejar - sat Patroaia, langa scoala;

Contesti : 3 plopi albi - pe DC 42 ; 1 stejar  - sat Balteni;

Corbii Mari : 1 ulm secular - la iesirea din com. Corbii Mari, spre Giurgiu, pe DN 61 (stanga), vis- a vis de rezervatia Izvoarele de la Corbii Ciungi ; *Ulm secular 2- Corbii Mari

Cornatelu : 1 tei ; 1 platan - sat Bolovani Vale ;

1 ulm - sat Alunisu ;

padure cu arbori seculari (30 ha), in spatele satului Corni ;

Vacaresti : plopi, tei, frasini, salcami boieresti, in comuna si la Palatul Vacarestilor, pe DJ 721;

Ocnita : stejari seculari - pe Valea Resca ;

Scheiu : stejari seculari - pe Valea Ostrii, izlazul Ocnarilor ;

Ciocanesti : stejari seculari- Palatul Cantacuzino ;

Bucsani : arbori seculari din speciile : plop alb, jugastru, platan, tei, larice, ulm, carpen, castan, stejari ; alti arbori seculari - Parcul Dalles, pe DJ 711B ; * stejari seculari - parcul Dalles

Finta : 2 plopi albi si 1 stejar in izlazul comunal ; 1 tei, langa monumentul eroilor;

Nucet: arbori seculari in Padurea Manastirii Nucet;

Voinesti: 2 nuci, in punctul Izvorul ; 1 tei, in punctul Lacul, satul Manga ;4 plopi, in punctul Puntea inalta, satul Manjina, 1 stejar in punctul Gura Vaii lui Bar - satul Gemenea ; grup de stejari seculari in punctul Fulgeresti, satul Manga.

Cheile Ialomitei

Alaturi de Varful Omu, de babe si Sfinx, Cheile Ialomitei reprezinta unul dintre reperele peisajului geomorfologic al Muntilor Bucegi. In numar de zece, cheile de pe valea superioara a Ialomitei s-au format datorita adancirii raului in blocurile de calcare triasice si jurasice, incorporate in formatiuni de roci mai recente - cretacice - si mai putin dure - conglomeratele de Bucegi.

Salba de chei

De mentionat ca in Muntii Bucegi se mai intalnesc chei si pe alte vai. Cele mai numeroase si mai interesante sunt pe vaile Izvorul Dorului, Horoabelor, Bratei.
Varsta cheilor si bazinetelor este considerata miocen, geneza lor fiind inclusa etapei morfo-sculpturale Rau-Ses (a formarii suprafetelor medii carpatice).

Martor al erei glaciare

Cheile, precum si Pestera Ialomitei sunt incluse in cadrul unei importante rezervatii naturale din Muntii Bucegi - Horoabel-Ursilor. Cu toate acestea, obiectivele mentionate, unice, sunt vulnerabile. Valorificarea spatiului montan inseamna dezvoltare durabila, nu inlocuirea componentelor naturale cu cimentul constructiilor ridicate chiar pe teritoriul rezervatiilor naturale!

ECOTURISM CULTURAL LA PESTERA IALOMITA

Cheile Orzei		Cheile Tatarului	Cascada din pestera	Altarul din pestera
PESTERI
TURISM ACTIV - PESTERILE DIN ROMANIA   Din cei 237.500 km2 ai suprafetei Romaniei, rocile favorabile formarii si dezvoltarii pesterilor (calcare, calcare cristaline, dolomite, gresii, conglomerate, sare) ocupa 6.320 km 2 (2,6% din teritoriu). Pesterile romanesti au inceput sa fie mentionate din secolul al XVII-lea, literatura speologica si geografica mondiala facand deseori referiri la ele. Pentru Pestera Veterani (Muntii Almajului), data fiind importanta strategica, s-a facut unul din primele planuri topografice din lume (1692). In secolul al XIX-lea este mentionata Pestera Zmeilor de la Onceasa (Muntii Bihor), unde s-au descoperit sute de schelete de urs de pestera (Ursus spelaeus). In 1897 apare, pentru Pestera Ialomitei (Muntii Bucegi), prima monografie in limba romana a unei pesteri. In 1903 avem primul ghid turistic al unei zone carstice (Muntii Bihor). La trecerea dintre secolele XIX si XX au fost facute si primele amenajari turistice ale unor pesteri: Pestera Ialomitei (Muntii Bucegi), Pestera Meziad (Muntii Padurea Craiului), Ghetarul de la Scarisoara (Muntii Bihor), Pestera de la Vadul Crisului (Muntii Padurea Craiului). La 26 aprilie 1920, fostul explorator al Antarcticei, Emil Racovita, atras apoi de lumea pesterilor, infiinteaza la Cluj-Napoca primul institut de speologie din lume. Astfel, noua stiinta, pentru care se facusera la nivel mondial descoperiri, explorari si cercetari, capata un statut oficial, iar Cluj-Napoca devine centrul international al cercetarilor de biospeologie. In 1886 are loc, se pare, prima explorare a unor puturi din Romania, atingandu-se cota 84 in Pestera Mare de la Soroniste (Muntii Mehedinti). Cunoscuta pe circa 1.100 m inca din 1863, cifra importanta atunci pe plan european, Pestera Meziad (Muntii Padurea Craiului) depaseste, in 1932, lungimea de 4 km explorati. In 1965, o echipa de la Institutul de Speologie descopera urme foarte vechi de pasi omenesti in Pestera Ciur-Izbuc (Muntii Padurea Craiului). Din cele 14 pesteri de pe glob, unde s-au gasit astfel de urme, aici s-au numarat cele mai multe: 400. In 1965 incepe activitatea speologilor amatori. Ei vor descoperi prelungiri spectaculoase in pesteri anterior cunoscute si vor monopoliza activitatea de descoperire. In Romania erau cunoscute: 73 de pesteri in anul 1884; 200 in anul 1915; 500 in anul 1945; 984 in anul 1965. Consecinta a activitatii amatorilor, in 1976 se cunosteau 1.973 de pesteri, iar in anul 1978 repertoarul national cuprindea 3.400 de pesteri. Astazi sunt inventariate peste 12.500 de cavitati. In 1965 erau cunoscute 13 pesteri mai lungi de 2 km (din care 1 mai lunga de 10 km) si 6 mai adanci de 100 m. Astazi, numarul marilor cavitati a ajuns la 76 pesteri mai lungi de 2 km (din care 10 mai mari de 10 km) si 86 pesteri mai adanci de 100 metri. Cea mai lunga cavitate din Romania este Pestera Vantului (Muntii Padurea Craiului): 50 km. Cea mai mare denivelare negativa se inregistreaza in Avenul de sub Coltii Grindului (Masivul Piatra Craiului), 540 m, iar cea mai mare denivelare pozitiva in Pestera Sura Mare (Muntii Sureanu), 405 m. Cea mai mare verticala subterana se afla in Clocoticiul din Carca Paretilor (Muntii Valcan) si masoara 121 de metri ; explorarea apartine Clubului "Emil Racovita" din Bucuresti. Cea mai mare cascada subterana: in Pestera Gavanului de la Gura Cerului (Podisul Somesan), 52 de metri. Explorarea ii apartine aceluiasi club bucurestean. In Romania exista cateva zeci de pesteri in sare, cea mai mare avand 3.234 metri lungime si -42 metri denivelare. Este parcursa de doua paraie sarate si ofera, printre alte atractii de interes stiintific, o gama deosebita de formatiuni extrem de divers colorate. Se gaseste la Manzalesti, in Muntii Buzaului, si a detinut mai multi ani primul loc din lume la lungime (explorata de Clubul "Emil Racovita" din Bucuresti). In 1978, in Pestera din cariera Cuciulat (Podisul Somesan), o echipa a Clubului Emil Racovita Bucuresti a descoperit primele picturi paleolitice din centrul si sud-estul Europei: un cal, o felina, o silueta umana. Cercetatorii de la Institutul de arheologie au stabilit vechimea lor la circa 12.000 de ani. In Pestera lui Adam (Muntii Cernei), cavitate termala, cu apa si aer cald de pana la 45C, exista stalactite lungi de 4 -8 cm, groase de circa 1 cm, care penduleaza la suflarea aerului cald In Romania au fost descoperite 10 pesteri cu ghetari subterani: in Muntii Bihor si in Muntii Fagarasului. Ghetarul de la Scarisoara (Mun t ii Bihor) are un ghetar de 50.000 m 3 . Clubul "Emil Racovita" Bucuresti a descoperit zeci de pesteri la peste 2.000 metri altitudine. Cea mai de sus este situata in Muntii Fagarasului, la 2.517 metri. In 1989, cu ocazia Congresului International de Speologie de la Budapesta, Comisia pentru Mari Pesteri a Uniunii Internationale de Speologie a elaborat o sinteza a informatiilor despre pesterile din lume, cantonate in roci necalcaroase. Cea mai mare diversitate de pesteri in astfel de roci a fost inregistrata pentru Romania. Multe dintre aceste pesteri ocupa pozitii de frunte in clasamentele mondiale pentru lungimi si/sau denivelari. Unele cavitati sunt electrificate: Pestera Ursilor de la Chiscau (Muntii Bihor), Pestera Muierii (Muntii Parang), Pestera Ialomitei ( Muntii Bucegi ), Pestera de la Vadul Crisului (Mu ntii Padurea Craiului ). In alte pesteri sunt facute numai amenajari sumare si puteti beneficia de serviciile unui ghid. Informatii suplimentare: Clubul de speologie "Emil Racovita" Bucuresti, Ica Giurgiu, Andrei Samoil; www.muntiicarpati.alpinet.org; muntiicarpati@pcnet.ro; telefon: 311.28.22, 683.51.03.