Indicatorii de mediu asupra calitatii solului in Romania

Pe terenurile agricole calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai mare de una sau mai multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului. Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe cazuri factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

O influenta aparte asupra calitatii solului exercita reactia solului ( gradul de acididate sau bazicitate care este data de raportul dintre concentratia de ioni de H si OH). Astfel, solurile acide sunt sarace sau uneori, total lipsite de Ca element important pentru viata plantelor si, de asemenea, lipsite de unele microelemente (bor, molibden, cobalt). Reactia puternic alcalina a solului determina blocarea unor microelemente (Zn,Cu,Mn,Bo,etc) si, prin urmare, carente in ceea ce priveste aprovizionarea plantelor. Aceste soluri au proprietati fizice nefavorabile, nu au structura, au porozitate mica, practic sunt impermeabile.

Cunoasterea reactiei solului ajuta la stabilirea formei sub care trebuie folosite ingrasamintele chimice pe diferite soluri. Alt factor limitativ natural il constituie lipsa apei din sol care, se resimte acut exact in perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apa a solului o reprezinta precipitatiile, la care se adauga intr-o mica masura vaporii de apa din atmosfera. Unele soluri pot primi apa din panza freatica, din scurgerile de suprafata sau din interiorul solului ( cazul solurilor situate la baza versantilor din irigatie.. Pierderea apei din sol poate avea loc ca urmare a trecerii acesteia in atmosfera prin evaporatie directa la suprafata solului sau prin transpiratia plantelor

Evaporatia consta in trecerea sub forma de vapori ai apei solului la suprafata acestuia si raspandirea vaporilor rezultati in atmosfera numai prin actiunea caldurii solare. Daca solul este aprovizionat cu apa din panza freatica, pierderea de apa este compesata cu apa care se ridica prin capilaritate si solul ramane umed. In cazul in care solul nu se gaseste sub influenta apei freatice, evaporarea duce la micsorarea treptata a umiditatii solului, adica se produce usacrea acestuia la suprafata. Lipsa apei din sol se datoreaza si consumului acesteia de catre plante prin transpiratie. Apa se poate pierde si prin infiltrarea acesteia spre spatiul subteran, proces cunoscut sub denumirea de drenaj intern; tot ca o pierdere a apei din sol se considera si scurgerea apei pe suprafata terenurilor in panta, proces numit drenaj extern.

Principalul factor natural limitativ al calitatii solului il constituie eroziunea si alunecarile de teren. Eroziunea rocilor si a solurilor apare datorita vantului, ploilor, activitatilor umane, cum sunt: - lucrari agricole necorespunzatoare, care distrug textura solului, deci apa se evapora, sau se scurge la suprafata; - tratamentele cu pesticide si fertilizanti chimici; - ploile acide; - defrisarile.Defrisarile si excavatiile la suprafata, in contact cu cantitati mari de apa de ploaie, pot cauza alunecari de teren.

Alt factor limitativ il constituie saracirea solului in principalele elemente fertilizante. Fertilizarile organice si minerale - atunci cand se fac - nu au la baza studii agropedologice, se fac in mod empiric si numai pentru culturile de baza (premergatoare). In zona colinara a tarii datorita gradului mare de inclinare a pantelor si intercalatiilor lentilelor de argila in profil, sunt frecvente cazurile de alunecari de teren. Acest fapt favorizeaza degradarea naturala a solului, conduce la schimbarea categoriei de folosinta in sensul declasarii acesteia, la aparitia izvoarelor de coasta a pajistilor cu vegetatie specifica scotand practic suprafata din circuitul productiv.