Pajisti de Nardus stricta ( taposica )

Pajisti de Nardus stricta ( taposica )

Pajistile de Nardus stricta sunt raspandite, pe suprafete mari, in etajul molidisurilor si in etajul jnepenisurilor in toti muntii inalti din tara noastra.

Nardus stricta are o plasticitate ecologica foarte mare, fiind adaptata la conditii de umiditate si temperatura diferite. De aceea creste atat terenuri cu exces de umiditate, cat si pe terenuri mai uscate, incepand dein etajul padurilor de foioase, de la altitudinea de circa 200-300m pana la 2200m. Ca atare, in cazul acestui tip de pajisti nu se poate stabili o corespondenta cu etajele de vegetatie, asa cum se intampla cu celelalte tipuri de pajisti intalnite in tara noastra.

Pajistile de Nardus stricta se dezvolta si se extind pe soluri slab aerisite, compacte,l puternic acide, slab aprovizionate in elemnte nutritive si bogata in materie organica nedescompusa. Ele deriva din tipul de pajisti caracteristice etajului molidisurilor ( Festuca rubra) si etajul jnepenisurilor ( Festuca ovina ssp. sudetica), degradate, mai ales, in urma flosirii nerationale. Lipsa lucrarilor curente de intretinere si fertilizare, precum si pasunatul abuziv, nerational cu oile, au creat in timp condisii nefavorabile pentru crestera si dezvoltarea plantelor autotrofe, valoroase si conditii optime pentru instalarea si extinderea speciei Nardus stricta, planta micotrofa, adaptata la mediul de viata nou creat.

In munti inalti, pajistile de Nardus stricta se afla raspandite pe soluri oligotrofe, bune feriiluviale si podzoluri, foarte puternic acide. La altitudini mai joase cresc pe soluri bruna acide sau uneori pe bruna luvice si luvisoluri albice pseudogleizate.

Compozitia floristica a pajistilor de taposica este in genral simpla.Specia dominanta, Nardus stricta, formeaza o vegetatie scunda, de 15-25cm inaltime, care acopera solul in proportie de 80-95% din suprafata.

Nardus stricta este o planta cu tufa deasa, inalta 20-30 cm, cu frunzele filiforme, rigide spiculete uniflore dispuse in spice unilaterale si valoare furajera foarte slaba, datorita continutului scazut in substante nutritive digestibile ti gradului redus de consumabilitate.

In compozitia floristica a pajistilor de taposica participa si alte graminee fara valoare furajera, ca de exemplu: Deschampsia flexuosa D. caespitosa, Helictotrichon versicolor, H. pubescens, Sieglingia decumbens.

Dintre graminee cu valoarea furajera, care insotesc specia Nardus stricta, mentionam: Festuca rubra ssp. commutata, care devine specie codominanta in etaul molidisurilor, constituind un subtip de pajisti de tranzitie catre pajistile de Festuca ovina ssp. sudetica tipice din etajul jnepenisurilor, Anthoxanthum odoratum, Phleum alpinum ssp commutatum, Poa media, Agrostis rupestris, A. Capillaris si altele.

Leguminoase sunt slab reprezentate. Mai frecvente sunt Trifolium repens si Genista tinctoria ssp. oligosperma, ultima avand valoarea furajera neinsemnata.

Speciile furajere din alte familii sunt putine la numar si un grad redus de acoperire, ca de exemplu: Ligusticum mutellina, Leontodon autumnalis, Plantago lanceolata, Potentilla ternata, Geum montanum, Ranunculus montanus, Viola declinata, Hieracium alpinum, Pulsatilla alba, Campanula alpina, Pedicularis verticillata si specii de juncacee si ericacee acidofile: Luzula luzuloides, Luzula sudetica, L. spicata, Vaccinium vitis idaea, V. Myrtillus, Bruckenthalia spiculifolia.

Productia totala realizata de pajiatile de Nardus stricta nefertiliate este in medie de 0,6 t/ha s.u. ( 3-5    t/ha m.v). Productiile cele mai mari se obtin la pajistile situate in etajul molidisurilor ( pana la 1750m altitudine).

Productia efectiva este mult mai mica, datorita gradului redus de consum al ierbii. Coefecientul mediu de consumabilitate este de 35-50%, in functie de altitudine si de faza de vegetatie in care se gasesc plantele.

Valoarea nutritiva a furajului este de asemenea scazuta. Raportat la substanta uscata, pasunile de Nardus stricta contin 4,3-5,3% P.B. si 41-51% U.N. La 1 ha de pajiste se obtin an medie 20-40 kg P.B. si 200-400 U.N.

Valoarea pastorala, dupa acoperirea speciilor, este de 0,2-0,8, iar dupa contributia specifica, de 3-17. Capacitatea de pasunat este de maximum 0,4 U.V.M./ha.

Pajistile de Nardus stricta pot fi inbunatatite prin indepartarea speciei dominante, folosind amendamente calcaroase, fertilizarea prin tarlire combinata cu suprainsamantare, folosite rationala, tratamente cu erbicide sau doze foarte mari de azot, insa ultimele doua masuri sunt costisitoare si poluante.