Poluarea solului

Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om, pentru speciile din ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu, ca rezultat al introducerii in mediu a poluantilor, care reprezinta deseurile activitatii umane.

Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici

poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii, cresterii necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii

cresterea poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza

limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc, deoarece nu cunoastem capacitatea de suport a ecosferei

exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii, cauzele fiind multiple: costul ridicat, ignoranta, intarzierea in aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor.

Astfel factorii mediului: apa, aerul, solul, sunt modificati in urma folosirii lor de catre om, aparand poluarea ca un aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia, unele produse rezultate din procesele fiziologice si din activitatile omului si animalelor devin reziduuri ce pot incomoda bunul trai si buna dezvoltare a ecosistemelor in functie de natura si cantitatea lor .

In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane, elementele vitale: aerul, apa, solul - sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc puterea naturala de transformare si de integrare in factorii de mediu, care devin insuficienti si inutilizabili de catre om .

In atmosfera se revarsa fum, pulberi, gaze nocive din cosurile uzinelor, din tevile de esapament ale automobilelor, din gurile de ventilatie ale intreprinderilor industriale si, mai putin neglijabil din fumatul tutunului.

In sursele de apa se scurg efluenti incarcati cu resturi organice de tot felul si microorganisme evacuate din activitati casnice sau cu substante variate provenite din industrie .

Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale, care ajung uneori sa aiba consecinte directe asupra asezarilor omenesti.

Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot factori poluanti:

cresterile de temperatura (ale apelor)

zgomotele

modificarile campurilor electrice si magnetice naturale

prezenta undelor electromagnetice naturale

In sfera psihicului se manifesta efecte poluante produse de afectarea esteticii naturale prin distrugerea vegetatiei, degradarea reliefului natural, acumularea de reziduuri, dar si prin constructii inestetice, reclame violente si absurde, zgomote excesive, etc. Intervine si " explozia informationala ", folosirea excesiva a mijloacelor tehnice moderne ( radioul, televiziunea, presa ) pentru difuzarea in masa a unor produse pseudo artistice sau suparatoare carora li s-a atribuit calificativul " poluare mentala ".

Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a avut in ultimele decenii un mers ascendent continuu, o evolutie ingrijoratoare, cantitatea de poluanti fiind intr-o continua crestere .

Poluarea este consecinta unor activitati umane si inlaturarea ei este o problema de corectare a erorilor ce o provoaca.

Poluantii pot fi:

- substante chimice - pesticide

- petrol, titei , gaze

- metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg )

- ingrasaminte

- substante organice

- factori fizici    - zgomot

- izotopi radioactivi

- caldura

- factori biologici - germeni patogeni

Poluarea cu reziduuri

Poluarea este evidenta in cazul solului. Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer acoperta uscatul, ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat, degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile.

Solul este supus actiunii poluarilor dina aer si apa, fiind locul de intalnire al poluantilor :

pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera se intorc pe sol .

apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-l spre adancime

raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate.

Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol.

Poluarile directe ale solului provin din:

aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat;

scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri.

Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot provoca consecinte indirecte, fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor domestice. Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum similar.

Rezidurile industriale degradeaza solurile prin:

halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de teren ce devin inutilizabile, amplasarea nerationala producand accidente.

Exemplu: alunecarea de steril din Anglia, care a ingropat case si oameni, in cazul acestor volume nemaiputand fi vorba de nici o vegetatie si posibilitatea de regenerare a naturii.

raspandirea petrolului pe sol in zonele de extractie si prelucrare prin intermediul apelor fluviale

halele de cenusii provenite din industria metalelor neferoase ce contin urne de metale grele toxice (Cu, Zn, Cd, Pb ), bioxid de sulf si arsen.

Exemplu: de la o fabrica de acid sulfuric de 100 000 tone/an capacitate, rezulta simultan 2-300 000 tone/an cenusi negre pentru depozitarea carora sunt necesare 2-3 ha teren.

vechea metoda de fabricare a sodei (Leblanc) care producea mari cantitati de sulfura de calciu nevalorificabila care, oxidata si spalata de ploi, polua aerul si apele cu gaze toxice (H₂S , SO₂), metoda tehnologica astazi abandonata.

Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor

Sursele principale ale poluarii solurilor sunt:

aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura

folosirea sistemelor extinse de irigatii

depozitarea deseurilor solide

depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane.

Deteriorarea solurilor se realizeaza prin:

expansiunea agriculturii

defrisare si eroziune

supraexploatarea solurilor

Surse de deteriorare a solului

Pesticidele

Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei agricole, prin distrugerea diferitilor daunatori care provocau pierderi economice imense (mana cartofului, fainarea vitei de vie, plosnitele cerealelor, filoxera, gandacul de Colorado ), dar a afectat calitatea produselor. A permis reducerea drastica a cazurilor de malarie, tripanosomoza, tifos exematic la om.

S-au constatat si efecte ale pesticidelor, pe masura ce a crescut si s-a diversificat sinteza de compusi chimici de tipul pesticidelor crescand rata similara si rezistenta daunatorilor la compusi.

Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se exercita prin:

toxicitatea substantei active din produsul utilizat

doza de substanta activa existenta in produsul comercial.

cantitatea de pesticid aplicata pe hectar

remanenta substantelor toxice, in produsele obtinute din culturile respective, in sol, in apa.

frecventa aplicarii tratamentului chimic.

modul de aplicare - prin stropiri, prafuiri, gazari, ca granule.

suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care densitatea daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari pierderi .

Din atmosfera pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau in rauri, lacuri si mari unde sunt preluate de alge. Pesticidele decelate astazi in unele alimente determina afectari ale functiei reproductive a organismelor.

Poluarea cu ingrasaminte

Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor, in special a celor cu potasiu, azot, fosfor.

Efectul poluant deriva din doua elemente:

contin multe impuritati toxice

sunt folosite in cantitati excesive

Efectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in exces a azotatilor.

Ingrasamintele - au fost folosite in agricultura pe scara larga si fara discernamant netinandu-se cont de necesarul specific al plantelor de cultura, de momentul de aplicare a lor si de modalitatea cea mai adecvata. Ca urmare a folosirii lor, o parte raman in sol si sunt antrenate prin apele de siroire, de infiltratie sau prin sistemul de drenaj al apelor de irigatii, ajungand in rauri sau in apele freatice unde conduc la accelerarea fenomenului de eutrofizare.

Eutrofizarea - reprezinta o forma de poluare a ecosistemelor, mai ales a apelor statatoare, prin introducerea unor cantitati excesive de nutrienta, ca urmare a activitatii umane. Poate fi un fenomen natural ce se desfasoara pe timp indelungat, sau un fenomen indus de om ce determina schimburi importante la nivelul ecosistemelor, ducand la degradarea lor. Eutrofizarea s-a extins si s-a intensificat in timp, afectand lacurile mari, lacurile de baraj, raurile si apa unor mari .

Ploile acide

"Ploaia acida" cuprinde toate precipitatiile: ploaie, zapada, bruma, ceata, care contin acizi tari, derivati din substantele care polueaza atmosfera .

Datorita activitatilor umane, atmosfera s-a supraincarcat cu substante daunatoare, avand repercursiuni grave asupra mediului, astfel:

o       acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura, betonul, metalul, cauciucul, plasticul.

acizii deregleaza functionarea normala a organismelor.

o       acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor de suprafata, modificand circuitele biochimice de la nivelul ecosistemului.

Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate bazinele hidrografice, unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide decat altele, astfel:

o       regiunile cu soluri sarace in calcare, acoperite cu un strat subtire de sol (ex. cele din peninsula Scandinavica ) sunt cele mai sensibile la acidifiere .

o       regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea ploilor inainte ca apele de ploaie sa ajunga prin siroaie in lacuri si rauri.

Apele de suprafata cu continut mare de carbonati neutralizeaza aciditatea. Datorita neutralizarii carbonatilor si bicarbonatilor prezenti in sol si in apele alcaline de catre ionii acizi, se reduce cantitatea acestora si capacitatea solurilor si apelor de suprafata de a contracara efectul ploilor acide.

In ecosistemele terestere, acidifierea are efecte distructive asupra padurilor deoarece copacii acumuleaza poluantii atmosferici pe o perioada de mai multi ani, iar cantitatile de poluanti sunt mai mari in paduri decat in zonele fara arbori, pentru ca arborii constituie prin coroanele lor un obstacol in calea trecerii aerului.

In padurile de conifere concentrarea poluantilor este mai mare decat in padurile de foioase deoarece primele acumuleaza poluanti si in timpul iernii ( frunzele lor nu cad ).

Ploile acide dermina "moartea" padurilor prin caracteristicile:

padurile sunt afectate pe o suprafata geografica mare

perioada de scadere a vitalitatii este lunga

sunt afectate numeroase specii

Exemplu: Deteriorarea padurilor a fost semnalata in fosta Cehoslovacie, Polonia si Germania, unde sute de mii de hectare au fost distruse, in special in Muntii Metaliferi.

Ploaia acida actioneaza asupra padurilor:

ducand la o scadere perceptibila a PH-ului solului

ceata acida cu un PH scazut actioneaza direct (asupra cuticulei frunzei, distrugand-o)

distruge micorizele ce duc la stoparea cresterii copacilor, deci la distrugerea lor.

Ploile acide pot determina deteriorarea calitatii apelor subterane, datorita spalarii compusilor cu sulf si azot, prin sol in apele freatice. Se formeaza in troposfera (stratul inferior al atmosferei) avand reactii declansate de radiatiile solare si determinate de oxigenul si apa din atmosfera.

Agrement si poluare

Turismul - o cautare de locuri frumoase si curate, un prilej de reconfortare fizica si psihica in mijlocul naturii, natura care trebuie protejata. Ceea ce in zilele noastre nu se mai intampla, producandu-se ades abateri de la igiena si educatie, poluandu-se in mod voit solul si natura.

Autoepurarea in sol

Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare a substantelor organice si o energica actiune de distrugere a germenilor patogeni. Apa este mijlocul de dizolvare si antrenare, explicandu-se astfel epurarea apelor uzate orasenesti prin utilizarea lor pentru irigatii.

Microorganismele furnizeaza substante nutritive degradand poliantii organici. Solul nu are putere de dispersare, degradarea lui producandu-se imediat si ireversibil.

Orice suprafata compromisa ne aminteste ca pentru a se forma trei centimetri de sol pe cale naturala sunt necesari 300 - 1000 de ani de desfasurare a proceselor fizico - chimice si biologice.

Eroziunea

Avertismentul in privinta actiunilor de modificare a suprafetei planetei este necesar deoarece acestea duc la degradarea solului prin eroziune. Despadurirea, agricultura condusa nerational au drept consecinta antrenarea solului cu apele din ploi. Astfel volume uriase de aluviuni ajung in rauri si fluvii inrautatindu-le calitatea.

Aceasta nu mai este poluare, ci o distrugere a suportului care ne asigura painea.

Gunoaiele orasenesti

Fiecare locuitor din orasele europne "produce" cam 1 Kg de gunoi pe zi. In SUA cantitatea de gunoi este de trei ori mai mare si crste cu 2,5 % pe an. Asta reprezinta 500.000.000 tone de reziduuri solide care trebuie colectate, evacuate si tratate .

Automobile abandonate, aparate electronice, ambalaje, ziare, ziare, carti, haine, incaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate, mobile, cadavre de animale, tot ceea ce si-a pierdut valoarea de utilizare este numit gunoi.

Compozitia

In privinta gunoaielor se constata diferente considerabile in functie de zona geografica, de nivelul de viata si de obiceiurile locuitorilor. Compozitia variaza si dupa anotimp.

Exemplu: Compozitia medie a gunoiului din Berkeley, SUA.

Colectarea

Mentinerea curateniei urbane e o sarcina pe cat de elementara pa atat de dificil de rezolvat, in mare masura din cauza unei mentalitati neglijente - gestul spontan de raspandire a gunoiului.

Multiplicand cel mai marunt deseu - mucul de tigara (0,5) cu un milion (consumul zilnic intr-un mare oras) rezulta 500 kg de gunoi, chinuitor de greu de colectat.

Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o educare adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti. In plus, printre gunoaie exist o multime demateriale recuperabile - sticla, metal, hartie. Pentru a colecta cantitatile de gunoi produse zilnic intr-un mare oras sunt necesare mijloace de amploare.

Depozitarea si prelucrarea

De obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide, inevitabile. In decursul anilor, dupa ce a uratit peisajul, a poluat aerul si apele subterane, putrefactia holdei de gunoi se sfarseste. Ramane un amestec de reziduuri care impiedica utilizarea solului.

Concluzionam ca pentru volumele anuale de gunoaie si in conditiile crizei de terenuri din zonele urbane, aceasta evacuare rudimentara nu se mai poate considera satisfacatoare.

In tarile straine inca din secolul trecut (1870) s-a introdus incinerarea gunoaielor cu valorificarea partiala a caldurii pentru producerea de abur si curent electric .

Depozitarea controlata a gunoaielor, cu asigurarea conditiilor de fermentare aeroba, permit transformarea lor in conditii igienice, intr-un compost stabil, utilizabil ca amendament in agricultura. Analizele tehnico - economice au stabilit ca aceasta este metoda optima pentru reziduurile colectate din asezari mici si mijlocii. Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnica, de la simpla depozitare controlata pana la instalatii perfectionate, de mare productivitate, in care se realizeaza prelucrarea mecanica si fermentarea intensiva la flux continuu, iar compostul obtinut este comercializabil.

Concluzionam ca si gunoiul poate fi valorificat.