TIPURILE DE PAJISTI SI DE SOLURI DIN PAJISTEA AL COMUNEI SATU MARE

1. Metoda de studiu

In cursul cercetarilor pe care le-am efectuat in perioada 2008-2009 am urmarit:

delimitarea fanetelor de fondul silvic;

inventarierea formatiilor vegetale;

stabilirea compozitiei floristice a tipurilor de pajisti intalnite;

productivitatea si valoarea furajera a asociatiilor;

incadrarea tipurilor de pajisti in clase si categorii;

studiul pedologic al solurilor

La cercetarea vegetatiei pajistei am folosit metoda geobotanica (fitosociala). Prin formatie se intelege o grupa de plante cu o anumita compozitie floristica prezentand o fizionomie uniforma si care creste in conditii stationale uniforme. Formatia are capacitatea de a se reface, de a se modifica tot timpul, producand schimbari in compozitia speciilor. Formatiile vegetale se caracterizeaza din punct de vedere ecologic, floristic si dinamic.

2 Principalele tipuri de pajisti din zona

Pentru prezentarea pasuniilor din comuna Satu Mare jud. Harghita am luat in studiu 3 trupuri; Cekend (120 ha); Somos (81 ha); Nagyarats (48 ha ); in total 249 ha.

1. Principalele tipuri de pajisti identificate:

Formatii de Nardus stricta-Agrostis capillaris

Pajisti de iarba vantului, parul porcului cu diverse specii xerofie.

Formatii de Festuca rubra , Agrostis capillaris -diverse specii mezoxerofite.

Formatii de Festu ca rubra , Nardus stricta

Structura vegetatiei si bonitarea pajistei

Unitatea de vegetatiei    Nr.

Trupul de pajiste : Cekend    Localitatea: Satu Mare

Tiplu de pajiste: Nardus Stricta

Acoperire generala: 95 %

din care:

Graminee: 57 % plante din alte familii botanice : 25% leguminoase: 8 %

Starea de folosinta: pasune

Gradul de acoperire

-vegetatie lemnoasa     5% terenuri erodate-

-cioate- alunecari, surpaturi-

-stanci si pietre-    mlastini si turbarii saraturi-

-pietre- 9%

-musuroaie -intelenite :

neintelenite

2 Bonitarea Tabelul 2

∑( % x Is )

V= = 1,22puncte

100

Nota de bonitare intre 61-70 (68%) din aceasta urmeaza UVM= 1,22 categoria de pajiste buna clasa de favorabilitate IV care inseamna favorabil.

Coeficientii de bonitare pentru gradul de acoperire cu vegetatie lemnoase este de 5% din care urmeaza 1,22*1 = 1,22, ca urmare a prezentei vegetatiei lemnoase, va doar de clasa a V-a.( favorabil ).

Tabelul 2.1

Figura 2. Tipul de pajiste Nardus stricta

Unitatea taxonomica de sol

Luvosol albic, subtip glosic.

Localizare judetul Harghita

Trupul: Cekend

Amplasare: Satu Mare

Relief:

Altitudine: 850m

Panta(%): Platou

Vegetatia: Nardus stricta

Caracterizarea Morfologica

Ao= 0-10cm, cenusiu deschis-10ir 6/2 luto-nisipos, reactie moderat acida

Ea= 10-25cm, albicios cenusiu, luto-nisipos, reactia moderat acida

Bt= 40-70cm, brun argilolutos, prismatic cu pelicule, reactia moderat acida

Date analitice

Tabelul 2.2

Unitatea teritoriala de sol

Sol: luvosol albic, subtip glosic

Judetul: Harghita

Localitate: Satu Mare

Trupul: Cekend

Altitudine(max): 850m

Panta(%): Platou

Vegetatia: Nardus stricta

Caracteristiciile morfologice, fizice, chimice si ecologice ale solului

Reactia solului(0-20cm): 5.50

Continut de azot: 175.67 mg/100g sol

Continut de potasiu: 6.46 mg/100g sol

Fosfor: 0.11 mg/100g sol

Factor limitativ: Diferentiere structurala pe profil, reactiile, acida, slaba asigurare cu elemente nutritive

Recomandari agro-pedo-ameliorative

Amendare(CaCo3): 2.5t/ha

Fertilizare pentru productia scontata: 22000 kg/ha MV

N: 160kg/ha

P2O5: 65kg/ha

K2O: 40kg/ha

Figura 3. Harta Cekend din satelit

Figura Harta cekend dupa modelul vechi

Structura vegetatiei si bonitarea pajistei

unitatea de vegetatie Nr.

Trupul de pajiste : Somos    Localitatea: Satu Mare

Tipul de pajiste: Agrostis capillaris,Festuca rubra

Acoperire generala: 98% din care:

Graminee: 62 % rogozuri: 1%

leguminoase: 8 % diverse:19%

Starea de folosinta: pasune plante din alte familii botanice: 31 %

Gradul de acoperire

-vegetatie lemnoasa     6% terenuri erodate-

-cioate- alunecari, surpaturi-

-stanci si pietre-    mlastini si turbarii saraturi-

-pietre-5%

-musuroaie -intelenite : 2%

neintelenite

2. Bonitarea

Tabelul 3

∑( % x Is )

V= = 1,81puncte

100

Nota de bonitare intre 71-80 (75%) din aceasta urmeaza UVM= 1,81 categoria de pajiste buna clasa de favorabilitate I care inseamna favorabil.

Coeficientii de bonitare pentru gradul de acoperire cu vegetatie lemnoase este de 12% din care urmeaza 1,81*1 = 1,62 ca urmare a prezentei vegetatiei lemnoase, va fi doar de clasa a II-a.( foarte favorabil)

Tabelul 3.1

Figura 5. Tipul de pajiste Agrostis capillaris

Unitatea taxonomica de sol

Podzol. Luto nisipoasa

Localizare judetul Harghita

Trupul: Somos

Amplasare: Satu Mare

Relief:

Altitudine: 800m

Panta(%): Platou

Vegetatia: Agrostis capillaris,Festuca rubra

Caracterizarea Morfologica

Ao = 0-20cm - culoare cenusiu inchis.Reactia moderat acida

Ea = 20-40 cm, are culoare albicioasa-cenusiu, nisipo-lutoasa, este pulverulent

R = 40-80cm, uneori este inlocuit cu C, alcatuit din depozite mai mult sau mai putin permeabile provenite din roci silicioase sau decarbonatate

Date analitice

Tabelul 3.2

Unitatea teritoriala de sol

Sol: Podzol

Judetul: Harghita

Localitate: Satu Mare

Trupul: Somos

Altitudine(max): 800m

Panta(%): Platou

Vegetatia: Agrostis capillaris,Festuca rubra

Caracteristiciile morfologice, fizice, chimice si ecologice ale solului

Reactia solului(0-20cm):PH

Continut de azot: 380.42 mg/100g sol

Continut de potasiu: 12.65 mg/100g sol

Fosfor: 0.362 mg/100g so

Recomandari agro-pedo-ameliorative

Amendare(CaCo3): 5t/ha

Fertilizare pentru productia scontata: 29000 kg/ha MV

N: 100kg/ha

P2O5: 80kg/ha

K2O: 60kg/ha

Figura 6. Harta Somos din satelit

Figura 7. Harta Somos dupa modelul vechi

Structura vegetatiei si bonitarea pajistei

Unitatea de vegetatiei    Nr.

Trupul de pajiste : Nagyaratas    Localitatea: Satu Mare

Tiplu de pajiste:Festuca rubra , Nardus stricta Acoperire generala: 90 % din care:

Graminee: 57 % rogozuri: 0%

leguminoase: 6 % diverse:25%

Starea de folosinta: fanete

Gradul de acoperire

-vegetatie lemnoasa 2% terenuri erodate-

-cioate- alunecari, surpaturi-

-stanci si pietre- 9% mlastini si turbarii saraturi-

-pietre- 4%

-musuroaie -intelenite : 2%

neintelenite 3%

2 Bonitarea Tabelul 4

∑( % x Is )

V= = 1,09puncte

100

Nota de bonitare intre 51-60 (60%) din aceasta urmeaza UVM= 1,09 categoria de pajiste buna clasa de favorabilitate V care inseamna favorabil.

Coeficientii de bonitare pentru gradul de acoperire cu vegetatie lemnoase este de 16% din care urmeaza 1,09*0,9 = 0.98 ca urmare a prezentei vegetatiei lemnoase, va fi doar de clasa a VI-a.( moderat favorbil ).

Tabelul 1

Figura 8. Tipul de pajiste Festuca rubra

Unitatea taxonomica de sol

Litosol Turbos.

Localizare judetul Harghita

Trupul: Nagyaratas

Amplasare: Satu Mare

Relief:

Altitudine: 740m

Panta(%): 10%

Vegetatia: Festuca rubra, Nardus stricta,

Caracterizarea Morfologica

T= 0-10cm, orizont de turba de culoare brun-roscat reactie acida, provenita din muschi

Ao= 10-20cm, culoare bruna deschis, puternic acid, structurat glomerulos

Date analitice

Tabelul 2

Unitatea teritoriala de sol

Sol: Litosol Turbos

Judetul: Harghita

Localitate: Satu Mare

Trupul: Nagyaratas

Altitudine(max): 780m

Panta(%): 10%

Vegetatia: Festuca rubra. Nardus stricta

Caracteristiciile morfologice, fizice, chimice si ecologice ale solului

Reactia solului(0-20cm): 90

Continut de azot: 55.05 mg/100g sol

Continut de potasiu: 20 mg/100g sol

Fosfor: 0.20 mg/100g sol

Recomandari agro-pedo-ameliorative

Amendare(CaCo3): 5t/ha

Fertilizare pentru productia scontata: 27000 kg/ha MV

N: 90kg/ha

P2O5: 70kg/ha

K2O: 50kg/ha

Figura 9. Harta Nagyaratas din satelit

Figura 10. Harta Nagyaratas dupa modelul vechi

2. Masurile de imbunatatire care se impun pentru a fi luate cu prioritate

Slaba imbunatatire pana in prezent a potentialului productiv a acestor suprafete, neantarzierea lor si expolatarea irationala din ultimii ani a determinat extinderea vegetatiei lemnoase, invadarea terenurilor cu musuroaie, schimbare covorului vegetativ prin aparitia vegetatiei nevaloroase, erodarea terenurilor si scaderea substantiala a productivitatii pajistilor naturale.

Aceste date impun imbunatatirea pajistilor pentru satisfacerea nevolior de consum ale animalelor.

Productia pajistilor din zona cercetata este destul de scazuta sau mijlocie.Terenurile pe care sunt amplasate pajistile permanente sunt in mare parte cu fertilitate naturala scazuta, accidentate, uneori erodate, insuficient drenate sau insuficient aprovizionate cu apa, necesitand insemnate lucrari de imbunatatiri pana prezent funciare.

Cu toate conditiile uneori vitrege, de habitat cercetarile efectuate in ultimii decenii au reluat posibilitati imense de sporire a productiei pajistilor.

Posibilitatiile de ridicare a productiei pajistilor sunt mai mari decat alte culturi agricole. Prin aplicarea noilor tehnologii recomandate in ultimii ani, productia pajistilor permanente poate creste cu 40-300% (Puia I, Popescu V.1970). Pajistea trebuie privita ca o unitate indisolubila intre ecosistemelor respectiv si modul de gospodarire. Este tot atat de adevarat si faptul ca printr-o gospodarire nerationala cele mai valoroasa pajisti se pot transforma in scurt timp in pajisti degradate, cu o vegetatie nevaloroasa, si cu productivitate scazuta. Vegetatia fiind formata din multe specii, cu o mare plasticitate ecologica, reactioneaza cu usurinta la cele mai neinsemnate schimbari determinate atat de modificari ale mediului ambiant cat si de modificari ale modului de ingrijire si de folosire. Covorul vegetal al pajistilor permanente, alcatuit din populatiile unor specii cu insusiri fiziologice si ecologice diferite pune probleme deosebite atat la intretinere cat si la imbunatatirea pajistei.

Pentru ridicarea potentialului productiv al pajistilor este necesar sa se aplice masuri diferentiate:

- imbunatatirea regimului de hrana;

- distrugerea vegetatiei lemnoase;

- distrugerea musuroaielor;

- combaterea buruienilor;

- suprainsamantarea.

3.1. Imbunatatirea regiumului trofic

Datele referitoare la insusirile chimice ale solurilor reflecta mari deficiente de substante nutritive, ceea ce contribuie direct la productivitatea scazuta a terenurilor. Pajistile comunei Satu Mare sunt situate pe terenuri oligotrofe sau mezotrofe, cu potential scazut de fertilitate, iar plantele furajere pentru dezvoltarea si cresterea lor necesita cantitati mari de elemente nutritive. Astfel, se recomanda ca o prima masura ce trebuie luata imbunatatirea regimului de hrana. Cu fiecare recolta sunt extrase de plante elemente nutritive, care nu sunt inlocuite in totalitate pe cale naturala. De exemplu o recolta de 4 t/ha fan extrage din sol 80-85 kg N, 25-32 kg P₂O₅ si 40-45 kg CaO.

Pe pajistile permanente azotul sporeste mult productia , dar in mod diferentiat, in functie de compozitia floristica a pajistii, si nivelul dozei aplicat. Pana la un anumit nivel de azot aplicat productia pajistilor creste, dupa care stagneaza si apoi incepe sa scada. Astfel pe pajistile de Agrostis tenuis doza de N-64 are cea mai mare rata a rentabilitatii, iar cea de N-230 rata minima, in timp ce productia maxima se realizeaza la N-192, pe fond de P. Azotul in general asigura sporuri de 20-160 kg masa verde pentru fiecare kg aplicat, mult mai mare decat fosforul si potasiul (Anghel Gh. si col., 1967).

Epoca optima de administrare a amendamentelor este toamna, sau chiar in timpul iernii unde este posibila, la un interval de 5-10 ani, tinand cont de efectul lor de lunga durata. Amendamentele se administreaza in stare bine macinata, in cantitati de 4-6 t/ha, si impreuna cu ingrasaminte ca lucrarea sa fie efectiva. In zona cercetata aceasta lucrare intampina dificultatile mentionate si la aplicarea ingrasamintelor organice, in ceea ce priveste dificultatile de transport pe trupurile de pajisti, cu toate acestea sunt recomandate.

3.2. Distrugerea vegetatiei lemnoase

Pajistile in zona de munte au aparut pe terenuri care in trecut au fost ocupate de paduri, care in decursul timpului au fost defrisate din diferite motive. Mai in apropierea padurilor apar tendinte de restabilire a vegetatiei primare se impune curatirea vegetatiei lemnoase, in special in zonele cu pante mai mici, unde nu apare fenomenul de eroziune a solului.Combaterea mecanica a tufelor lemnoase cu diametrul tulpinilor de pana la 2,5 cm se face cu masina de curatat pajisti modernizata, MCP-1,5M, iar cele cu pana 4 cm diametru la sol se taie cu masina MCP-2, ambele masini purtate in spate pe tractorul U-650. Masina MCP-1,5 realizeaza in acealasi timp un grad de 95% de distrugere a musuroaielor, si un grad de 90% de maruntire a solului. Rotorul cu cutite a masinii MCP-2 taie, toaca si imprastie pe sol masa vegetala de arbusti, arborete, plante nevaloroase si musuroaie, realizand un grad de 99% de distrugere a musuroaielor, un grad de 96% de distrugere a arboertului cu un grad de tocare de 80%. Pe pantele de pana la 9ͦ, cum sunt majoritatea pantelor pe terenul cercetat masina poate lucra in agregat cu tractorul U-650.

Arboretul care are diametrul tulpinilor la sol pana la 15 cm se distruge cu echipamentul de taiere a arboretului ETA-3, purtat pe tractorul cu senile de 80-100 CP, agregat ce lucreaza la o inaltime de taiere fata de sol de 0 pana la 5 cm. Cioatele ramase dupa taierea arboretului se extrag din sol cu ajutorul echipamentului EEC 1,2 purtat in spate pe tractoarele cu senile de 80-100 CP. Fluxul tehnologic pentru executarea lucrarilor este urmatorul (Stanila si colab., 1984): taiat arbusti cu ETA-3, strans material taiat cu ESAC-3,6, strans cioate si radacini cu EEC-1,2

3.3. Distrugerea musuroaielor

Musuroaiele degradeaza pajistile pe care sunt prezente, conduc la scaderea productiei si calitatii vegetatiei datorita speciilor nevaloroase ce cresc pe ele; totodata impiedica mecanizarea lucrarilor, in special cosirea, dar ingreuneaza si pasunatul.

Musuroaiele pot fi formate de cartite, de furnici, dar pot avea la originea lor si tufele dese ale unor graminee si rogozuri cu tufa deasa. Pe fanetele cercetate din localitatea Cozmeni, musuroaiele apar cu un grad de acoperire relativ mica, cifrele variand intre 2-6%, insa uneori predomina si pe suprafete mai mari.

Acestea sunt musuroaie neintelenite, proaspete, provocate de cartite, si produc pagube insemnate la cosirea portiunilor pe care se afla. Dat fiind faptul ca pe terenul cercetat acestea au un grad de acoperire relativ scazut, si sunt neintelenite, lucrarea de distrugere a lor poate fi executata manual. Este important ca lucrarea sa fie facuta primavara cat mai devreme, ca plantele sa nu fie deranjate in procesul lor de crestere si dezvoltare. Terenul dupa executarea lucrarii trebuie sa ramana bine nivelat.

3. Combaterea buruienilor

In cazul pajistilor permanente notiunea de "buruieni" este folosita intr-un sens diferit decat in cazul altor culturi agricole deoarece multe din speciile asa zise "alte familii" au valoare furajera buna. Poacaele si Fabacaele perene, bine consumate de animale sunt specii valoroase, dar nici toate plantele apartinand altor familii botanice nu pot fi considerate buruieni.

Pentru combaterea buruienilor se recomanda metodele preventive: indepartarea prin cosit a speciilor neconsumate de animale, de mai multe ori in perioada de vegetatie; fertilizarea cu gunoi de grajd bine fermentat; imprastierea dejectiilor ramase in urma tarlitului; schimbarea modului de folosire a pajistilor la 3-4 ani.

Buruienile pajistilor pot fi combatute si cu ajutorul metodelor indirecte, cum ar fi imbunatatirea regimului de hrana, ca aceasta sa asigure toate necesitatile plantelor furajere valoroase, distrugerea musuroaielor etc.

Unele buruieni, care apar si pe pajistea studiata prezinta organe subterane bine dezvoltate, (bulbo-tuberculi, rizomi), care contin substante de rezerva ce contribuie la refacerea rapida a partilor aeriene dupa cosit, combaterea lor prin cosit fiind mai dificila. In aceasta categorie intra plante ca Veratrum album, Colchium autumnale, Juncus effussus, diferite specii de Rumex etc.

Metoda chimica de combaterea buruienilor pajistilor prin utilizarea erbicidelor nu s-a raspandit.

3.5. Suprainsamantarea pajistilor

Nu se recomanda suprainsamantarea fara fertilizare, intrucat sporurile de productie ce se obtin sunt foarte mici. In anul suprinsamantarii se administreaza doze reduse de azot (50-60 kg/ha), impreuna cu 50 kg/ha P₂O₅ si 50 kg/ha K₂O, pentru a nu stimula cresterea plantelor existente, care pot concura tinerele plante aparute in urma insamantarii.

Epoca optima de realizare a suprainsamantarii este primavara devreme, inainte de pornirea plantelor in vegetatie, ceea ce calandaristic in zona cercetata coincide cu lunile martie-aprilie. In aceste conditii semintele germineaza mai rapid, beneficiind de mai multa apa. Tinand cont de faptul ca a fanetelor din Satu Mare se impun si alte lucrari de imbunatatire, in special cele de distrugere a vegetatiei lemnoase, se recomanda o mobilizare partiala a solului inainte de semanat.