Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Fluviul Dunarea

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Fluviul Dunarea

General




reprezinta una din componentele esentiale ale pozitiei geografice a tarii noastre, alaturi de Carpati si Marea Neagra

tara dunareana – aproximativ 38% din lungimea acestui fluviu si partea cea mai importanta ca debit si nagivatie, inclusiv gurile sale, se situeaza in teritoriul romanesc

cel mai important fluviu din Europa

izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania)

se varsa in Marea Neagra prin trei brate

Chilia

Sulina

Sfantu Gheorghe

de la izvoare pana la varsare strabate teritoriul a opt tari

Austria

Bulgaria

Germania

Iugoslavia

Romania

Slovacia

Ucraina

Ungaria

trec prin capitalele

Viena

Bratislava

Budapesta

Belgrad

in drumul sau, taie de-a curmezisul multe lanturi muntoase si dreneaza numeroase campii

Geneza

formarea cursului se face in pleistocen

Lungimea

totala – 2.857 km.

1.075 km. (38%) – tangent sau traverseaza teritoriul tarii noastre

Debitul

al doilea din Europa dupa Volga

la intrare – 5.560 m3./sec.

la prima bifurcatie – 6.470 m3./sec.

Afluentii

afluenti principali – aureola in jurul Carpatilor

Tisa

Siret

Prut

afluenti de ordin doi – directii radiale

Nera

Cerna

Jiu

Olt

Arges

Ialomita

Sectoarele

Defileul Bazias – Orsova

forma de defileu

asezat intre

Muntii Banatului

muntii de pe teritoriul Iugoslaviei

lungimea – 134 km.

cel mai lung defileu din Europa

prezinta

sectoare inguste

Cazanele Mari

Cazanele Mici

largiri (bazinete)

Moldova Veche

Orsova

lacul Portile de Fier I

imens lac de acumulare

intre Muntii Almajului si Podisul Mehedinti

in sudul Muntilor Locvei

asigura apa

sistemului hidroenergetic

de navigatie

construit in colaborare cu Iugoslavia

se rezolva problema navigatiei pe Dunare

valoare turistica

Sectorul Portile de Fier – Calarasi

curs domol

albie

800 m. latime medie

pescaj minim de 2 m. (la ape mici)

vecini

stanga – Campia Romana

dreapta – Campia inalta a Dunarii (Bulgaria)

Ostrovu Mare

Portile de Fier II

acumulare de apa

contribuie la

hidroenergie

dezvoltarea navigatiei

cresterea pescajului

orasul Giurgiu



cu pod peste Dunare

construit in colaborare cu Bulgaria

rol important in transport

Sectorul Calarasi – Braila

de la Calarasi se indreapta spre nord

se desface de doua ori in cate doua brate, cuprinzand doua incinte

Balta Ialomitei - intre

Dunare

bratul Borcea

Insula Mare a Brailei sau Balta Brailei - intre

Dunarea Veche (Macin)

bratul Dunarii Noua (Cremenea)

inainte erau

zone mlastinoase

cu garle si lacuri

in prezent sunt

indiguite

drenate

cultivate agricol

la Cernavoda

pod peste Dunare

spre Constanta

calea ferata

soseaua

incepe canalul Dunare – Marea Neagra

la Giugeni-Vadu Oii

pod peste Dunare

incepe canalul Bucuresti – Constanta

Sectorul Braila – Sulina

corespunde Dunarii maritime

ocoleste pe la nord Podisul Dobrogei

se indreapta spre mare, formand, la varsare, delta

bratele sunt

la Patlageanca

Chilia

Tulcea

aval de Tulcea

Sulina

Sfantu Gheorghe

prezinta adancime ce asigura navigatia navelor maritime cu pescaj de 7 m.

Volumul apelor fluviale

pe brate

Chilia – 60%

Sulina – 18.8%

Sfantu Gheorghe – 21,2%

la Sulina

canalizat pentru navigatie

se scurge cea mai mica cantitate de ape

se navigheaza deoarece este cel mai scurt si rectiliniu

cel mai redus coeficient de sinuozitate

Cantitatea de aluviuni transportata anual

58,7 milioane tone

aluvionarea continua a Deltei si inaintarea ei spre mare in dreptul gurilor se datoreste acestei cantitati mari de aluviuni pe care Dunarea le depune in

Delta

mare

se explica

formarea “barei” de la Sulina

deltele secundare de la

gura Chiliei

dreptul insulei Sacalinu Mare

langa bratul Sfantu Gheorghe

datorita decantarii bruste a aluviunilor in suspensie, la contactul cu apele sarate ale marii

Importanta Dunarii

Transport fluvial

pot naviga nave cu pescaj de

2 m. pe Dunarea fluviala

7 m. pe Dunarea maritima

se efectueaza o parte a schimburilor comerciale dintre tarile din

Europa centrala

sud-estul Europei

pe parcursul Dunarii s-au dezvoltat orase cu functiuni portuare

Porturi fluviale

Orsova

sub 25.000 locuitori

stramutat pe un nou amplasament in urma crearii lacului de acumulare de la Portile de Fier

specializat pentru transport de minereu de fier

santier naval

alte ramuri industriale – bumbac

statiune de cercetari geografice

Drobeta – Turnu Severin

115.000 locuitori

oras din perioada romana (Drobeta)

functie industriala

termocentrala

vagoane



vechi santier naval

confectii

morarit si panificatie

celuloza si hartie pe baza de lemn de fag

combinat de prelucrare complexa a lemnului

conserve de carne

Moldova Veche

sub 25.000 locuitori

amenajat pentru transport de minereu

Turnu Magurele

25.000 – 50.000 locuitori

din perioada romana (Turris)

functie industriala

combinat de ingrasaminte fosfatice

acid sulfuric

ingrasaminte chimice complexe

termocentrala

conserve de legume

amenajat pentru transporturi de minereu

Giurgiu

74.000 locuitori

functie industriala

constructii de masini (santier naval)

produse clorosodice

prefabricate din beton

bumbac

zahar

Calarasi

76.000 locuitori

in plina dezvoltare

oras aparut in secolul al XIX-lea ca urmare a asezarii sale intr-o zona agricola

functie industriala

siderurgica (cu combinat)

termocentrala

celuloza pe baza de paie

prefabricate din beton

confectii

zahar

Porturi fluvio – maritime

Galati

234.000 locuitori

dotat cu

mecanisme de incarcare si descarcare

mari spatii de inmagazinare

importante santiere navale

oras din perioada feudala

functie industriala

termocentrala – Chiscani

siderurgie

echipament industrial

combinat de celuloza si hartie

fibre si fire artificiale

furnire si placaje

combinat de prelucrare complexa a lemnului

chibrituri

azbociment

matase artificiala

confectii

morarit si panificatii

conserve de carne

Braila

97.900 locuitori

dotat cu

mecanisme de incarcare si descarcare

mari spatii de inmagazinare

importante santiere navale

oras din perioada feudala

functie industriala

termocentrala (Chiscani)

siderurgie

echipament industrial

combinat de celuloza si hartie

fibre si fire artificiale

furnire si placaje

combinat de prelucrare complexa a lemnului

chibrituri

azbociment

matase artificiala

confectii

morarit si panificatii

conserve de carne

Tulcea

97.900 locuitori

din perioada daco-romana (Aegyssus)

datorita adancimilor mici din bazinul sau portuar, nu a fost folosit pana acum ca port maritim

se fac lucrari pentru amenajarea radei maritime, unde ce vor descarca

produse minerale

concentrate neferoase

mari posibilitati de crestere



functie industriala

alumina

termocentrala

siderurgie

santier naval

converse de peste

Sulina

5.400 locuitori

odata port de transbordare a marfurilor

acum port maritim

Canalul Dunare – Marea Neagra

inaugurat in 1984

rol deosebit

lungimea de 64,2 km. din care se reduce distanta de transport dintre Cernavoda si Constanta cu aproape 400 km.

ramificatie

de la Poarta Alba

pana la Midia – Navodari

rol important pentru toate tarile ce folosesc pentru transportul pe apa

Dunarea

Marea Neagra

Hidroenergia

lacul de acumulare Portile de Fier

in colaborare cu Iugoslavia

pentru :

sistemul hidroenergetic

navigatie

Ostrovu Mare

in colaborare cu Iugoslavia

pentru hidrocentrala Portile de Fier II

Irigatii

Campia Romana

Terasa Brailei

Ialomita – Calmatui

Pietroiul – Stefan cel Mare

Galatui – Calarasi

Mostistea

Giurgiu – Razmiresti

Olt – Calmatui

Sadova – Corabia (pe nisipuri)

Vitormuresti - Slatina

Dobrogea

sistemul Carasu

canalul Dunare – Marea Neagra

Domeniul de pescuit

pesti cum ar fi :

crapul

carasul

platica

stiuca

salaul

sturioni cum ar fi :

cega

nisetrul

morunul

pastruga

pesti fara oase (pesti migratori, ce patrund pe parcursul Dunarii pentru depunerea icrelor)

scrumbia de Dunare

Obiectivele turistice naturale

rezervatia de peisaj si flora de la Cazane

zona defileului

lacul de baraj

Delta Dunarii

rezervatii naturale :

floristica – Hasmacu Mare si Letea

faunistica - Matita

padurea de stejari – grindul Letea

dune de nisip :

grindul Caraorman

grindul Saraturile

asezarile :

Maliuc

Mila 23

Sulina

Sfantu Gheorghe

Domeniul agricol

lunca Dunarii

la inceput – ingusta de cativa kilometrii

spre est din ce in ce mai larga

circa 25 km. – zona Baltii Brailei

ample lucrari de amenajare

desecarea depresiunilor lacustre

amenajarea de terenuri agricole (unde se cultiva porumbul)

Asezarile urbane

asezarile urbane cu functie portuara

asezarile urbane cu santiere navale

asezarile umane cu alte industrii






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1895
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site