Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


INUNDTIILE SI GESTIONAREA INUNDATIILOR

Hidrologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



INUNDTIILE SI GESTIONAREA INUNDATIILOR

1.Cauzele inundatiilor

Prin inundatii se intelege acoperirea unui teritoriu cu un strat de apa stagnant sau in miscare, ca urmare a ridicarii nivelului acetsuia peste cota terenului din teritoiul respectiv.




inundatiile se impart, duopa modul in care se produc, in: inundatii de suprafata care iau nastere prin revarsarea cursurilor de apa sau din apele scurse de pe versanti si subinundatiile care rezulta in urma ridicarii nivelului apelor subterane peste nivelul terenului (fig. 9.1.) (Chiriac., s.a., 1980).

Fig. 1.Definirea zonelor inundate si subinundate

Dupa geneza, inundatiile seclasifica in inudatii provocate de : fenomene naturale, de fenomene accidentale si de activitati umane (tabelul 1) (Selarescu M., Podani M., 1993).

Tabelul 1.Clasificarea inundatiilor dupa geneza

Nr. crt.

Clasificarea dupa geneza

Tipuri de fenomene

Inundatii provocate de fenomene naturale

revarsarea cursurilor de apa; apele rezultate din precipitatii saun topire azapezilor, stagnante sau scurse de pe versanti; ridicarea apelor subterane peste nivelul terenului; furtuni maritime sau taifunuri; aruptii vulcamnice submarine, etc.

inundatii provocate de fenomene accidentale

Ruperea sau avarierea barajelor sau a altor constructii hidrotehnice; manevre gresite sau neconfomre cu situatia hidrologica din bazinul ihorgrafic, la evacuatorii acumularilor; alunecarea brusca a versantilor in cuveta lacurilor, etc.

Inundatii provocate de activitati umane

Umplerea cuvetei lacurilor artificiale; taierea intentionata a digurilor de aparare; realizarea sistemelor de irigatii cu pierderi mari de apa fara masuri de drenaj; inundatii provocate de cutremurelse induse de acumulari.

2.Efectele negative si pagubele provocate de inundatii

Efectele negative ale inundatiilor sunt: economice, sociale si ecologice (Tabelul 2.) (Selarescu M., Podani M., 1993).

Tabelul 2.Efectele negartive ale inundatiilor

Nr. crt.

Efecte negative

Obiective afectate

Pagube directe (distrugeri si deteriorari)

efecte (pagube in economie)

Localitati; obiective industriale, agricole si zootehnice; drumuri si cai ferate; linii electrice si telecomunicatii; conducte de petrol, apa si gaze; constructii hidrotehnice; depozite de materii prime si materiale; poduri si podete, etc.

Pagube indirecte

Intreruprea proceselor de productie; intarzieri in livrarea produselor; reducerea exportului; costuri sumplimenatre de transport, cheltuieli pentru apararea in timpul inundatiilor; cheltuieli pentru normalizarea vietii dupa inundatii; plata asigurarii bunurilor, etc.

Efecte sociale negative

Victime omenesti; evacuarea populatiei, provocarea panicii, pericolul epidmeiilor, intreruprea invatamantului; diminuarea venuitului populatiei; distrugerea de bunuri culturale; reducerea ritmului de dezvolatre al zonelor afecate.

Efecte ecologice negative

Degradarea mediului ambiant; poluarea apelor de suprafata si subterane; poluarea solurilor; exces de umiditate, degradarea versantilor; degradrea peisajului; distrugeri ale florei si faunei.

Pagubele provocate de inundatiii se impart in pagube directe si indirecte (Giurma, I, 2003).

Pagubele directe reprezinta valoarea distrugerilor sau avariilor obiectivelor afecate si valoarea cheltuielilor facute cu operatiunile de interven

tie pentru apararea zonelor periclitate, de evacuarea si ajutoraraea populatiei. pagubele indirecte sunt date fde pierderile inregistrate in economie (valoarea bunurilor nerealizatre prin orpirea proceselor de productie, valoarea pierderilor provocate de intarzieiri in livrarea produselor, cheltuieli suplimentare de transport, cheltuieli pentru refarcerea unor obiective avariate, etc.).

Marimea pagubelor provocate de inundatii depinde de o serie de afctori printre acre amintim: gradul de dezvoltare sociala si economica si densitatea populatiei in zona afecatta; parametrii hidrologici ai viiturilor (dcebitele, nivelurile, volumele si duratele acestora); durata inundarii, inaltimea stratului de apa inregistrata deasupra terenului inundat etc. (fig. 2.).

Fig. 2.cresterea pagubelor date de inundatii in timp

3.Legislatia in domeniul apararii impotriva inundatiilor

Apararea impotriva inundatiilor respecta o serie de reglementari legale folosite in acest scop si anume: legi si decrete emise de organul legilsativ superior (Parlament); hotarari la nivelul ministerului de resort; regulamente si normativre aprobate pe plan central sau departamental; instructiuni tehnice, metodologii si indrumatoare de calcul; standarde care reglementeaza clasele de importanta ale lucrarilor de aparare si marimile hidrografice la care se dimensioneaza acestea; factorii de risc, etc.

Toate aceste acte normative reglementeaza obligatiile unitatilor specializatre in problemele apelor, a organelor adiminstrative de stat, a colectivitatilor si cetatenilor si in caz de catastrofa a unitatilor militare. refritor la standardele si normle in vigoare (STAS - 4273/1987 si STAS 4056/1987), constructiile hidrotehnice se impart in cinci clase de importanta in functie de: durata de functionare; insemnatatea functionala; importamnta economica si sociala; efectul negativ socio - economic in caz de avarie.

Dupa durata de functionare avem: constructii hidrotehn ice permanente (proiectate pentru o durata de xploatare egala cu durata lor de existenta si anume 50 - 100 ani ) si constructii hirotehnice provizorii (proiectate pentru o durata de exploatare mai muica decat durata lor de existenta).

Dupa insemnatatea functionala se disting: constructii hidrotehnice principale (care prin distrugerea partiala sau totala scot din functiune unitatea, reduc functia de aparare, etc.) si constructii hidrotehnice secundare (care prin distrugerea partiala sau totala nu atrag efecte amintite anterior).

Dupa importanta social - economica, impartirea este prezentata in tabelul 3. (Selarescu M., Podani M., 1993):

Tabelul 3. Incadrarea lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor in categorii de importanta

Denumirea lucrarii

Suprafata aparata (ha)

Categoria

Indiguiri pentru aspararea terenurilor

> 20 000

< 5000

Daca ne referim la acumularile de apa, acestea sunt impartite in clase de importanta redate in tabelul 4.

Tabelul 4. Incadrarea constructiilor hidrotehnice in clase de impoprtanta

Impartirea constructiilor hidrotehnice dupa durata de functionare si dupa insemnatatea functionala intr-un complex

Impartirea pe categorii a construcxtiilor hidrotehnice dupa importanta economico - sociala

Clasa de importanta

permanente

principale

I

II

III

IV

secundare

III

III

IV

IV

Provizorii

principale

III

III

IV

IV

secundare

IV

IV

IV

V



Tinand seama de clasa de importanta a conbstructiilor hidrotehnice sunt stabilite prin standard, probabilitatile debitelor maxime de calcul (adica debite maxime in conditii normale de exploatare) si a debitelor maxime de verificare (adica de bite maxime in comnditii exceptionale de exploatare pe termen scurt) (Tabelul 5.).

Clasa de importanta a constructiei

p%

Conditii normale de exploatare

Conditii exceptionale de exploatre

I

II

III

IV

V

4.Inundatiile produse in Romania in ultimii ani

In Romania, in ultimii ani, ploile intense si frecvente in sezoanle vara toamna si, ploile convective au condus la inundatii cu pagube deosebite si victime omenesti.

Amplificarea caracterului catastrofal al viiturilor are sau nu are legatura cu schimburile climatice, respectiv cu fenomenele de incalzire globala (P. Stanciu, 2004).

In anul 2002, temperatura medie globala a fost cu 0,480 C mai mare decat media anilor 1961 - 1990. In felul acesta, anul 2002 se inscrie ca al doilea an foarte calduros in seria recorduri, dupa anul 1998, cand temperatura medie a fost situasta cu 0,550 C peste norma mentionata.

In ordine descrescatoare, ceio mai caldurosi 5 ani au fost: 1998, 2002, 2001, 1995 si 1997.

In anexa se prezinta anomaliile temperaturior medii anuale pe glob sim pentru emisfera nordica.

Viiturile repetate si intense reprezinta fenomene hidrologice caracteristice raurilor Romaniei, iar inundatiile au capatat o cvasipermanenta (P. Stanciu, 2004).

Celre mai frecvente viituri se formeaza ca urmare a unei compuneri speciale a factorilor scurgerii. Un rol deosebit revine intensitatii si duratei ploilor, marimii terutoiului afectat, combinarii precipitatiilor sub forma de ploaie cu topirea zapezilor, precum si gradului de umiditate a slolului in perioada premergatoare precipitatiilor generatoare de viituri. Toate aceste conditii nu se creeaza simultan pe teritoiul tarii, din care acuza regiunile afecate concomitent de mari viituri sunt, mai muklt sau mai putin, limitate (P., Stanciu, 2004).

Aceasta se datoreaza factorului climatic ce influenteaza direct precipitatiile si scurgerea difera pe teritoiul Romaniei de la o zona la alta.

Astfel, din punct de vedere climatic, Romania poate fi impartita in trei mari zone cu tipuri climatice diferite. regiunea de vest, de est si sud. Regiunea de vest cuprinde arealul intracarpatic, iar celelate doua tipuri acopera spatiile extracapraptice de la sud si est de acets lant muntos.

O analiza privind frecventa viiturilor intr-o perioada de cca 70 ani a demonstrat ca numarul maxim de viituri pe raurile Romaniei are loc primavatra (30 - 40%), iar numarul minim se inregistreaza toamna (8 - 20%) sau iarna (5 - 29%) si restul vara. Viiturile sunt mai frcevenbte pe raurile hidrografice Somes (12 - 13%9 si Crisuri (10 - 11%), si mai putin frecvente pe raurile din sud si est. Bineinteles ca, de-a lungul timpului, apaar si numeroase anomalii (ex. in anii 2004 si maui ales in 2005, numarul viiturilor produse pe raurile din est si sud a fost mai amre decat media).

Apele mari si viiturile se inregistreaza pe majoritatea cursurilor de apa din Romania in tot timpul anului, cu exceptia sezonului de iarna cand raurile din zona inalta (alpina) sunt inghetate. Totuti, in anumite situatii, aici se produc inundatii provocate de zapoare.- Exemple in b.h. Bistrita, sectorul din amonte de coada lacului Izvolul Muntelui.

O alta caracteristica a raurilor Romaniei este aceea ca, la bazine de receptie egale ca suprafata, debitele de viitura sunt mai mari in M9ldova, in Banat si in bazinele superioare ale raurilor Somes si Mures si ami mici pe versantul intern al curburii (Oltul Superior).

O anumita pondere, ami ales in zonele montane mai inalte o au viiturile formate prin topirea zapezilor.

Cauzele producerii inundatiilor in romania sunt constituite din regimul climatic al teritiului, relief, soluri si vegetatie, precum si din influentele impactului antropic. Nu trebui neglijat insa nici aspectul care devine dince inc e ami evident, acela al modificarilor in manifestarea fenomenelor meteorologice de pe teritoiul Romaniei, ca efecte al unor schimbari globale in evolutai climei.

5.Gestionarea inundatiilor. Masuri structurale si nestructurale de aparare impotriva inundatiilor.

5.1.Masuri structurale

Prin masuri structurale se intelege totalitatea lucrarilro ingineresti care se executa in albiile raurilor si in bazinele hidrografice pentru limitarea sau combaterea inundatiilor si a efectelor negative ale cestora.

In functie de modul in care aceste lucrari actioneaza impotriva viiturilor, masurile structurale se impart in mai multe categori (Selarescu M., Podani M., 1993):

a.Masuri care reduc debitele de varf ale viiturilor. Astfel de masuri se rrealizeaza prin amenajarea versantilor din bazinul hidrografic, inclusiv impaduririle, lucrari de retinere a apei pluviale si de intarziere a curgerii acestora in zonele urbane; acumulari permanente si nepermanete, lucrari de reabilitare (renaturare) a albiilor care sa asigure atenuarea naturala a viiturilor prin acumularea apei in albia majora, derivatii de ape amri.

b.Masuri care reduc nivelurile maxime in albii, respectiv curatarea albiilor raurilor; regularizarea si rectificarea (amenajarea) albiilor minore.

c.Reducerea duratei viiturilor prin lucrari de desecare si drenaj.

d.Apararea populatiei si a obiectivelor amenintate prin indiguiri si ziduri de aparare.

Fiecare din lucrarile mentionate mai sus se proiecteaza si se executa in functie de situatiile concrete din teren si de conditiile locale.

In cele ce urmeaza vom prezenta succint cateva activitati (lucrari efectuatre) care contribuie la atenuarea viiturilor.

1.Amenajarea versantilor

reprezinta un complex de lucrari care se executa in scopul imbunatatiri conditiilor de retinere a apei in sol sau pe covorul vegetal, al cresterii timpilor de concetrare a precipiotatiilor sui de propagare a scurgerii. Cu alte cuvinte, in conditiile in care asupra precipitatiilor lichide nu se poate interveni in mod direct se procedeaza la modificarea conditiilor de realiozare a scurgerii (coeficineti de scurgere si timpii de concentrare).

Coeficientul de scurgere reprezinta partea din volumul precipitatiilor cazute care se scurge pe versanti si se concentreaza in cursuri de apa, iar timpul de concentrare insemana durata in care o picatura de apa parcurge distanta de la cumpana de ape, pana la sectiunea de calcul.

Amenajarea versanilor bazinelor hidrografice se rrealizeaza prin

-lucrari agrosilvice de retinere a apei in sol si pe covorul vegetal (benzi inierbate, culturi in fasii, impaduriri, perdele de protectie);

-lucrari de combatere a eroziunii areolare si torentiale (valuri, canale de coasta, terase, corectari ale torentilor, baraje de stingere a torentilor);

-lucrari de retinere sau de intarziere a scurgerii apelor pluviale in zonele urbane asfaltate, etc.

Este evident ca astfel de lsucrari contribuie la retinerea unor cantitati mai mari de apa pe sol si in sol si in intarzierea concetrarii scurgerii fapt ce insemana, indirect, o reducere a debitelor maxime de viitura.

Efectele lucrarilor de amenajare a versantilor asupra undelor de viitura se preznita in figura nr. 3.

Fig.3.Efectul lucrarrilor de amenajare a versantilor bazinelor hidrografice asupra undelor de viitura

2.Acumularile permanente si nepermanente

Lacurile de acumulare reprezinta o cale rapida si eficace de regularizare a debitelor, deoarece pot retine o parte din volumele de viitura care depasesc limitele de inundare. Rolul de atenuare al lacurilor de acumulare depinde de raportul dintre vlumul acestora si marimea cursurilor de apa pe care suhnt situate. Astfel lacuri cu o capcitate mare de retinere, situatre pe rauri mai mici pot acumula viituri intrgei (ex. ac. Izvorul Muntelui de pe raul Bistrita - v = 1,22 mld m3), in timp ce lacuri cu volume mai mici pot atenua foarte putin varfurile de viitura (ex. ac Galbeni pe raul Siret cu un V = 10,0 mld m3).

Dupa modul lor de functionare si de exploatare lacurile de acumulare sunt de doua tipuri:

-acumulari prmannete - cu o functionare continua, folosite pentru asigurarea unui nivel minim al apei sau pentru satisfacerea unor consumuri de apa;

-acumulari nepermanente, utilizate numai in timpul viiturilor pemntru atenuarea varfurilor. Aceste acumulari se mentin goale (adesea chiuvetele sunt cultivate).

Cand se produc viituri mari, care depasesc descarcarea normala a cestor lacuri, apa se acumuleaza in chiuveta astfel amenajata , se scurge in timp, evitandu-se inundatii in aval. Se nmai numesc, impropriu si poldere (ex. in bazinul Horodnic, Barlad, pe Dunare, etc.).

-acumulari mixte - sunt cele mai numeroase, deoarece principiul de exploatare este complet diferit. Aceste acumulari servesc ca folosinte de apa, dar au si o transa de volum pentru atenuarea viiturilor. Cu alte cuvineteau doua tranbse de volum: una permanenta si alta nepermanenta.

In tabelul nr.6. se prrezinta acumularile principakle din spatiul hidrografic Siret cu transele lor permanente si nepermanete de volume.

Tabelul 6 Gradul de influenta al unor acumulari din spatiul hisdrografic Siret asupra undelor de viitura:

Nr. crt.

Raul

Acumularea

Vol la NNR (106 m3)

initial/act

Volumele viiturilor cu dif . probabilit. de dep. (106 m3)

Gradul maxim de influenta (%)

Durata (zile)

Siret

Rogojesti

Siret

Bucecea



Siret

Complex Siret Superior

Siret

Galbeni

Siret

Racaciuni

Siret

Beresti

Siret

Calimanesti

Siret

Complex Siret Mijlociu

Bistrita

izvorul Muntelui



Bistrita

Cascada aval Izvorul Muntelui

Uz

P. Uzului

*Volumele s-au considerat pentru intreg bazinul hidrografic Bistrita.

Din tabel se constata faptul ca acumularile Izvorul Muntelui si Poiana uzului pot, in conditiile volumului total, sa acumuleze mai multe viituri mari (atenuari de 401 - 693 %, respectiv de 377 - 865 %), in timp ce rolul de atenuare al lacurilor de pe raul Siret este situat in general sub 15%.

Daca ne referim la solutiile constructive adaptate, se pot deosebi acumulari cu baraje frontale (care bareaza cursul apei), acumulari laterale, care se realizeaza fara bararea cursului apei, printr-un dig longitudinal paralel cu raul, cu inchideri in versanti la capete (in special spre amonte) si acumulari mixte (variante combinate ale celor doua tipuri de baza). Se mai executa acumulari cu diguri inelare (situate in afara cursurilor de apa) si acumulari in depresiuni preexistente.

Acumularile frontale modifica unda de viitura prin acumularea unei parti din volum si evacuarea prin descarcatorii de ape mari a surplusului de apa. In felul acesta varful viiturii este mult redus.

Acumularile laterale atenueaza varful de viitura prin deversarea laterala a dbeitelor care depasesc creasta de separare dintre cursul riaului si acumulare.

Acumularile mixte produc o atenuare mai complexa si mai importanta a undelor de viitura, daca sunt exploatate in mod corespunzator.

3.Derivatii de ape mari

Reprezinta lucrari de abatere a undelor de viitura intre doua sectiuni ale aceluiasi curs de apa, intre doua rauri din acelasi bazin hidrografic sau intre cursuri de apa din bazine hidrografice diferite.

Constructiv, derivatiile de ape, mari se por realiza prin canale de galerii.

Daca derivarea este pe acelasi curs de apa, atenuarea viiturilor se realizeaza pe sectorul acesteia, in amonte si in aval debitele maxime ramanand neinfluentate.

Derivarea intre cursuri de apa diferite se realizeaza atunci cand exista decalaje intre momentele de producere a varfurilor. Nu este de dorit suprapunerea a doua varfuri de viitura.

4.Regularizarea albiilor minore

Lucrarile de regularizare si de rectificare ale cursurilor de apa se efcetueaza in scopul maririi capacitatii de transport ale albiilor. Aceste lucrari cuprind decolmatari ale albiilor, curatirea malurilor si eventual largirea acestora, taieri de coturi, realizarea unor sectiuni betonate (uneori). Prin imbunatatirea conditiilor de scurgere viteza apei creste, iar cotele maxime sunt mai mici decat in regim neregularizat si astfel, pericolul de inundatii se reduce.

La amenajarea albiilor minore ale cursurilor de apa, o atentie deosebita trebuie acordata podurilor, traversarilor cu cabluri si conducte, etc. Este necesar ca aceste lucrari sa fie dimensionate incat sa asigure tranzitul nestingherit al apei in timpul viiturilor. Se are in vedere faptul ca adesea viiturile transporta si numerosi plutitori care se pot bloca la poduri si astfel in amonte se produc grave inundatii (ex. Trotus, Asau, Arbore, Clit, etc.).

5.Indiguirile

In general, digurile se amplaseaza pe sectoarele inferioare ale raurilor unde albiile majore sunt mai largi, deoarece acestea produc dezatenuari ale undelor de viitura si este necesar sa existe suficient spatiu intre ele. In situatia reprofilarii unor sectoare ale albiilor, digurile pot fi amplasate si pe cursurile superioare si mijlocii ale raurilor.

Indiguirile reprezinta „constrangeri” ale albiilor si de aceea dimensionarea si amplasarea lor fata de maluri trebuie bine calculate.

Digurile sunt ramblee de pamant (beton sau ancoramente) care apara terenurile si obiectivele de inundatii iar traseeele lor sunt in general cvasiparalele cu malurile. Ele sunt incastrate in zonele mai inalte ale terenului.

Principalele zone ale unei lucrari de indiguire sunt:

-ampriza sau zona digului;

-incinta indiguita (zona interioara), respectiv suprafata aparata de inundatii;

-zona dig - mal (zona exterioara) care este situata intre dig si mal si este supusa inundatiilor.

Exemple de zone indiguite se prezinta in fig. 9.4.

Prin executarea unor lucrari de indiguire sectiunea de scurgere pentru cote mari se micsoreaza in comparatie cu sectiunea naturala din zona neamenajta. In acest context, cotele si vitezele apei cresc mai mult, producandu - se denomenul de dezatenuare al viiturilor.

Aceasta crestere locala a nivelurilor produce modificari (cresterea) pantei in aval cu intensificarea proceselor de eroziune in albie si asupra malurilor.

Fig.4. Indiguiri pentru apararea impotriva inundatiilor (dupa Giurma I, 2003)

a)vedere in plan; b)sectiuni transversale; 1.cursul principal; 2.diguri longitudinale; 3.terase; 4.afluenti; 5.diguri de remuu; 6.incinta; 7.nivel maxim in regim natural; 8.nivel maxim in regim indiguit; 9.zona interioara; 10.ampriza digului; 11.zona exterioara (dig - mal); 12.albia minora; Δz, suprainaltare datorata indiguirii.

5.2.Masuri nestructurale

Intre acestea mentionam:

1.Zonarea albiiilor majore si a luncilor;

2.Imbunatatirea calitatii prognozelor;

3.Exploatarea corelata a acumularilor si a altor lucrari hidrotehnice;

4.Planificarea utilizari terenului agricol in mod adecvat in vederea retinerii apei in sol.

5.Reforma institutionala: realizarea unui cadru legal care sa functioneze si sa se coordoneze institutiile responsabile cu elaborarea strategiilor si deciziilor operative la nivel bazinal si statal; elaborarea ssi/sau actualizarea de regulamente si planuri de actiune operativa; activitati de constinetizare a populatiei.

6.Instrumente economice: asigurari de bunuri materiale prin societatile de asigurare - reasigurare; elaborarea de criterii de negociere intre factorii implicati in utilizarea zonelor inundabile.

La aplicarea acestor masuri nestructurale, consultarea publica, pe baza de chestionare sau chiar pe interogari si legaturi directe, prezinta o importanta capitala.

Cateva specte legate de aceste masuri se prezinta mai jos (cf. Giurma, I., 2003).

a.Zonarea si managementul albiei minore

In cadrul activitatii de zonare a albiei majore si a luncii unui curs de apa, specialistii de la U.S.Armycorps of Egineers (citati de Selarescu M., Podani M., 1993) propun urmatoarele zone:

-calea viiturii;

-zona inundabila;

-zona potential inundabila.

O astfel de zonare tine cont atat de asigurarea scurgerii nestanjenite a apelor mari cat si de reducerea la maxim a pagubelor posibile. In fig. 5. se prezinta un exemplu:

Fig.5.Zonarea luncii inundabile a unui rau

Calea viiturii asigura scurgerea debitelor maxime si ocupa albia minora si o portiune a albiei majore. Latimea acesteia - „Lcv” - se stabileste prin calculele hidraulice.

Zona inundabila care corespunde nivelului maxim (Zcv = z1 + Δz) se determina tot prin calcule hidraulice caredau pana la urmavaloarea Δz. In formule se introduce Qmax de calcul si se obtine Δz.

Zona potential inundabila corespunde unui Qmax de verificare si se determina pentru un plus de siguranta tot princalcule hidraulice.

Aceste zone se materializeaza pe harti care se utilizeaza pentru stabilirea conditiilor de amplasare a obiectivelor in luncile raurilor.

Restrictii care se impun:

-in calea viiturii este interzisa amplasarea folosintelor care conduc la marirea coeficinetului de scurgere (paduri, livezi) sau a constructiilor care micsoreaza sectiunea de scurgere (cladiri, ramblee) si care reprezinta obiective periclitate. Portiunea aflata in afara albiei minore este destinata pentru faneata si pasune in extravilan sau ca zone de agrement in intravilan.

- in zona inundabila pot fi amplasate unele folosinte si chiar constructii cu respectarea unor conditii (cladiri pe stalpi sau platforme aflate la cote neinundabile; cai de comunicatie pe ramblee neinundabile si prevazute cu subtraversari corespunzatoare; contructii si conducte plutitoare, lestate corespunzator ).

-pentru zona potential inundabila se pun conditii numai atunci cand clasa de importanta a folosintelor si constructiilor impune un grad ridicat de asigurare.

La noi in tara, in ultimii ani a inceput activitatea de masurare topmetrica a luncilor, in vederea intocmirii benzilor de inundabilitate pe clase de probabilitate. Pe baza acestor benzi de inundabilitate se vor efectua zonarile respective.

b.Descurajarea dezvoltarii zonelor inundabile

Reducerea pagubelor provocate de inundatii se poate realiza si prin aplicarea unei politici de descurajare a dezvoltarii constructiilor in zonele inundabile. Aceste politici se aplica nu numai la constructiile viitoare, ci si la cele existente.

In ceea ce priveste perspectiva, nu se vor mai aocrda autorizatii de constructie pentru zone inundabile. Constructiile existente se vor muta pe baza unor programe bine intocmite.

La noi in tara, in planurile de urbanism general (P.U.G.) ale tuturor locatiilor sunt delimitate zonele inundabile, dar pe baze aproximative. odata cu intocmirea benzilor de inundabilitate se vor definitiva si P.U.G. - urile, astfel incat sa poata fi aplicata in mod corespunzator politica de descurajare a dezvoltarii.

In paralel cu interzicerea mai pot functiona si alte principii de descurajare prin aplicarea unor impozite diferentiate, asigurari partiale si declaratii pe prorie raspundere. Deasemenea toate autorizatiile de constructie si avizele si autorizatiile de gospodarire a apelor nu se elibereaza decat pentru zone neinundabile.

c.Avertizari si prognoze hidrologice ale viiturilor

Un rol deosebit de important in apararea impotriva inundatiilor il are „informatia”.

Dupa cum este cunoscut in teritoriu functioneaza un numar mare de statii hidrometrice care monitorizeaza in permanenta situatia hidrometeorologica din bazinele hidrografice. De asemenea exista reteaua meteorologica nationala si unele puncte hidrometrice la principalele folosinte.

In situatii normale, functioneaza fluxul informational zilnic (de regula la orele 6) care urmareste traseul:

Statie hidrometrica → Statie hidrologica → Dispecerat judetean → Dispecerat bazinal → Administratia nationala Apele Romane

→ Institutul national de Hidrologie si Gospodarire a Apelor

→ Benficiari.

In acest sistem, zilnic este cunoscuta situatia hidrometeorolgica la nivel national, pe baza fluxului informational „normal”.

In cazul situatiilor de alerta, atunci cand in anumite puncte sau zone, se depasesc „pragurile critice” prestabilite se trece la fluxul informational de alerta. De regula se utilizeaza aceleasi circuite la care se adauga si altele, in special catre organele interesate in organizarea masurilor de aparare.

In paralel se elaboreaza „avertizari” si „prognoze hidrologice” care se disemineaza in teritoriu, in functie de situatiile din teren.

Elaborarea, validarea si difuzarea avertizarilor se face pe baza datelor colectate din teren.

Elaborarea prognozelor se fadce, de asemenea, pe baza informatiilor din timpul real, dar se sprijina pe o metodologie complexa, pe un fond de date complex si bogat si pe experienta celor care le intocmesc.

Considerate, in general, prognozele hidrologice au ca obiect variatia nivelurilor apelor de suprafata si/sau subterane, debite de apa scurse (maxime, medii, minime, forma undelor de viitura, debite solide si dinamica albiilor), fenomenele de iarna (inghet, dezghet, blocaje, zapoare), aspecte legate de exploatarea acumularilor (umplerea si golirea lacurilor de acumulare, colmatarea lacurilor, dilutia poluantilor).

In cazul apararii de inundatii prognozele operative cuprind: variatia nivelului apei in rauri, debitele corespunzatoare, culminatia ca moment si valoare (H, Q), timp de anticipare si alte elemente necesare.

Se poate constata faptul ca o prima clasificare a prognozelor hidrologice se refera la timpul de anticipare, respectiv durata pentru care se face prognoza. In acest context putem vorbi de prognoze de scurta durata, si de prognoze pe termen lung.

1.Prognoze de scurta durata. de regula in timpul viiturilor cand sunt necesrae informatii operative.

Cele mai utilizate metode de elaborare sunt:

-relatia ploaie - scurgere, pe baza unor corelatii prestabilite,

-metoda bazinelor avertizoare;

-metofda hidrografului unitar;

-metode matematic ede simulare;

-metoda volumetrica;

-metoda valorilor corespondente.

2.Prognoze de lunga durata

Se refera la elemente mai generale, medii, care depind de o variatie mai indelungata a elemntelor hidroclimatice: debite medii, niveluri medii, dezghetul, inghetul, etc.

Metodele sunt si in acest caz diferite:

-prognoze bazate pe rezerva de apa din bazin;

-prognoze bazate pe rezerva de apa din reteaua hidrografica;

-prognoze bazate pe baze statistice.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3193
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site