PARTICULARITATILE HIDROLOGICE ALE ROMANIEI

PARTICULARITATILE HIDROLOGICE ALE ROMANIEI

In Romania se regasesc toate categoriile de ape (rauri, lacuri, ape subterane si mare)

RAURILE

Caracteristici:

lungimea totala de 115 000 kmÞ o densitate maxima in Carpati si minima in zona de campie

majoritatea raurilor sunt carpatice -65%- izvorasc din Carpati si dealurile inalte

majoritatea sunt dunarene deoarece 98% sunt colectate de Dunarea, iar restul sunt pontice

reteaua hidrografica are o orientare radiar-circulara, cu vai longitudinale si transversale, impusa de relief

reflecta concentricitatea reliefului, structura petrografica si clima

96,9% dintre rauri au lungimi mai mici de 50 km

regimul de scurgere este variabil determinat de clima (prin cantitatea si regimul precipitatiilor), relief (prin altitudine si orientarea culmilor), alcatuirea substratului geologic si om

impreuna acumularile antropice reprezinta principala sursa de apa pentru populatie, pentru industrie, pentru obtinerea hidroenergiei, pentru irigatie, navigatie, etc.

Regimul de scurgere:

exista mari diferente intre debitele medii multianuale si cele maxime ale raurilor(mai ales la cele mici)Þ majoritatea bazinelor hidrografice necesita amenajari pentru a preintampina inundatiile

este variabil datorita succesiunii anotimpurilor, ploilor torentiale si secetelor:

Iarna se inregistreaza apele mici de iarna, dar in zonele joase si cele vestice se pot produce viituri de iarna datorita invaziei de mase de aer cald

Primavara se produc apele mari de primavara (in aprilie in zonele joase si mai in zonele inalte)

Vara- se inregistreaza apele mici de vara; accidental pot apare viituri de vara pe fondul precipitatiilor torentiale

Toamna-se inregistreaza cele mai mici debite Þapele mici de toamna, in zonele joase unele rauri pot chiar seca

o        Cresterile rapide de debit sunt determinate de ploile torentiale sau de cele indelungate, provocand inundatii uneori cu urmari catastrofale: 1970, 1975, 2000

o        Ca urmare a secetelor prelungite are loc fenomenul de secare al raurilor

o        Iarna datorita temperaturilor negative se produc fenomene determinate de inghet: gheata la mal, sloiuri (care duc la formarea zapoarelor in zonele ingusteÞinundatii) poduri de gheata

In tara noastra se pot individualiza trei macrotipuri de regim de scurgere

o        Carpatic cu subtipurile:

Vestic, transilvanean, sudic, de Curbura, estic

o        Pericarpatic (extracarpatic) cu subtipurile

Vestic, transilvanean, sudic, de Curbura, estic

o        Ponto-Danubian- in SE, neregulat

DUNAREA:

Caracteristici:

este al doilea fluviu din Europa ca debit si lungime dupa Volga

are o lungime de 2860 km din care 1075 km (38%) pe teritoriul Romaniei (sectorul inferior)

izvoraste din Muntii Padure Neagra (Masivul Kandel) din Germania

strabate 10 tari si 4 capitale

colecteaza aproape toata reteaua de rauri din tara ( 98%- mai putin cele dobrogene)

potentialul hidroenergetic detinut de Dunare este de 25% din cel detinut de toate raurile

are un debit la intrarea in tara, la Bazias, de 5 560 m³ /s ( mai ales datorita aportului de ape adus de principalii afluenti (Tisa, Drava, Morava, Sava) in zona Belgrad, iar la Patlageanca debitul ajunge la 6 470 m³ /s datorita aportului de ape adus de afluentii de pe teritoriul Romaniei

In functie de panta, modul de depunere al aluviunilor, latime si de pescaj, Dunarea a fost impartita in 4 sectoare:

Defileul Dunarii-intre Bazias si Portile-de-Fier

include cel mai lung sector de defileu din Europa 144 km

pe un sector de 9 km prezinta caracteristici de canion, zona fiind numita Cazanele Mici si Cazanele Mari

in trecut acest sector prezenta numeroase dificultati pentru navigatie (cataracte, stanci in albie, repezisuri, vartejuri), eliminate in prezent prin construirea in cooperare cu Iugoslavia a sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile-de-Fier ce include si 2 ecluze

Portile-de Fier-Calarasi(Lunca Dunarii)

prezinta o lunca ce se largeste in permanenta de la 800 m in aval de DTS pana la 13 km in amonte de Calarasi

valea prezinta versanti asimetrici, inalti inspre Bulgaria si josi spre Romania

albia adanca asigura un pescaj de 2 m

in albie apar ostroave ( Ostrovul Mare, Ostrovul Pasarilor), iar in lunca in trecut existau numeroase lacuri de lunca in prezent desecate

in aceasta regiune s-a construit hidrocentrala Portile de Fier II

aici se afla Podul Prieteniei Giugiu-Ruse, iar pe viitor se preconizeaza construirea unui pod intre Calafat si Vidin

Sectorul Baltilor- intre Calarasi si Braila

in acest sector lunca prezinta latimea cea mai mare, deoarece Dunarea se desparte de doua ori in cate doua brate inchizand doua incinte in trecut inundabile, in prezent desecate, indiguite si redate agriculturii: Balta Ialomitei intre Bratul Dunarea Veche si Bratul Borcea si Balta Brailei (Insula Mare a Brailei) intre Bratul Cremenea si Bratul Macin

legatura cu Dobrogea se face prin intermediul podurilor Fetesti-Cernavoda (dublu feroviar si rutier, traversat in viitor de autostrada Bucuresti-Constanta) si Giurgeni-Vadu Oii (rutier)

Dunarea Maritima (Dunarea Maritima)-intre Braila si Sulina

datorita debitului mare si albiei adanci pescajul ajunge la 7 m suficient pentru navele maritime de tonaj mare

include si sectorul Deltei Dunarii, navigabil pentru vasele mari fiind doar Br. Sulina, care a fost regularizat si dragat in permanenta

bara de la Sulina ingreuneaza navigatia fapt pentru care au fost construite diguri care inainteaza in mare pe o distanta de 12 km

RAURILE INTERIOARE

Majoritatea se varsa direct sau prin intermediul unor colectori in Dunare, exceptie fac cateva rauri din Dobrogea care se varsa in lacurile de pe litoralul Marii Negre.

In functie de raul colector pot fi grupate in 4 grupe

GRUPA RAURILOR DE NORD-VEST SI VEST

au ca rau colector pe Tisa

- Grupa raurilor de NV includ:

Viseul care izvoraste din M. Rodnei

Iza ÞM. Rodnei

Tur Þ M. Gutai

Grupa de Vest include

Somesul    este al 4-lea rau ca debit si al 6-lea ca lungime (388 km)

se formeaza prin confluenta la Dej a Somesului Mare si a Somesului Mic

Somesul MareÞ M. Rodnei

Somesul Mic - format prin confluenta Somesului Cald Þ M. Vladeasa si a Somesului ReceÞ M. Muntele Mare

afluenti:

pe stanga: Agrij, Almas

pe dreapta: Lapusul

Crasna Þ M. Meses;

Barcau Þ M. Plopis;

Crisul Repede Þ M. Gilau;

Crisul Negru Þ M. Bihor;

Crisul Alb Þ M. Bihor;

Mures    este cel mai lung rau interior (768km) si al 3-lea ca debit

traverseaza zone diferite: munti, dealuri, podisuri, campii

izvoraste din M. Hasmasul Mare

formeaza doua defilee: Toplita- Deda si Zam-Lipova

afluenti:

pe dreapta: Ariesul Þ M. Bihor

Ampoiul Þ M. Metaliferi

pe stanga: Gurghiu Þ M. Gurghiu   

Tarnavele-formate prin confluenta la Blaj a Tarnavei Mici si Tarnavei Mari

Sebes Þ M. Lotrului

Strei Þ M. Sureanu;

Cerna Ruscai Þ M. Poiana Rusca

BegaÞ M. Poiana Rusca, canalizat pe o lungime de 114 km, singurul rau interior amenajat pentru navigatie asigurandu-se un pescaj de 1,2-1,3 m

GRUPA RAURILOR DE SUD-VEST SI SUD

toate se varsa direct in Dunare

- Grupa raurilor de SV includ:

Timisul Þ M. Semenic;

Barzava ÞM. Semenic

Carasul Þ M. Aninei; pe valea caruia se afla Pestera Comarnic

Nera Þ M. Semenic; aici se afla Cheile Nerei

Cerna Þ M. Oslea ;

Grupa de Sud include

Topolnita Þ Podisul Mehedinti, pe valea careia se afla Pestera Topolnita

Drinecea Þ Pod. Balacitei

Desnatui Þ Pod. Balacitei

Jiu    se formeaza prin confluenta la Livezeni a Jiului de Est Þ M. Parang si a Jiului de Vest Þ M. Godeanu

afluenti:

pe dreapta: Tismana Þ M. Valcan

Motru Þ M. Oslea;

pe stanga: Gilort Þ M. Parang

Amaradia Þ Podisul Oltetului

Olt    este cel mai lung rau interior in totalitate pe teritoriul tarii dar al 2-lea ca lungime (737 km) si debit

traverseaza zone complexe: munti, dealuri, podisuri, campii

izvoraste din M. Hasmasul Mare

formeaza mai multe defilee: Tusnad, Racos, Turnu-Rosu-Cozia

afluenti:

pe dreapta: Homoroadele Þ M. Harghita

Hartibaciu Þ Podisul Hartibaciu

Cibinul Þ M. Candrel; cu afluentul Sadu

Lotrul Þ M. Lotru

Bistrita Oltului ÞM. Capatanii

Oltetul Þ M. Capatanii;

pe stanga: Raul Negru Þ M. Nemira

Topologul Þ M. Fagaras;

Calmatuiul (Teleormanean)Þ Campia Boianului

Vedea Þ Podisul Cotmeana;

Argesul Þ M. Fagaras

pe cursul sau se afla lacul de acumulare Vidraru

afluenti:

pe dreapta: Neajlov Þ C. Gavanu-Burdea;

pe stanga: Valsan Þ M. Fagaras

Argesel Þ M. Iezer

Dambovita Þ M. Iezer; cu afluentul sau Colentina

MostisteaÞ Campia Vlasiei

Ialomita Þ M Bucegi

-este al 5-lea ca lungime (410 km) si al 6-lea ca debit

-afluenti pe stanga:

Cricovul Dulce Þ Subcarpatii Curburii

Prahova Þ Pasul Predeal; cu afluentii: Doftana Þ M. Baiu, Teleajen Þ M. Ciucas,

Calmatuiul (Ialomitan) ÞC. Buzaului

GRUPA RAURILOR DE EST

Cuprinde 2 rauri colectoare Siret si Prut

a.       Siretul este cel mai mare rau ca debit (222 m³/s) din tara si al 4-lea ca lungime(596 km)

izvoraste din M. Beskizii Orientali

-afluenti:

- pe dreapta: Suceava Þ Obcina Mestecanis; cu afluentul Sucevita

Moldova Þ Obcina Mestecanis; Cu Moldovita si Neamt (Ozana)

Bistrita Þ M. Rodnei; cel mai mare afluent al Siretului si cu cei mai numerosi afluenti: Bistrita Aurie, Dorna, Bistricioara, Bicaz, Cracau

Trotus Þ M. Ciuc; cu afluentii Asau, Tazlau, Casin, Oituz

Putna ÞM. Vrancei;

Susita Þ M. Vrancei

Ramnicul Sarat Þ M. Vrancei

Buzau Þ M. Ciucas; cu cel mai complicat curs , avand ca afluenti Basca Mare si Mica, Slanic, Calnau

- pe stanga: Barladul Þ Pod. Central Moldovenesc; cu afluentii sai Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin

b.       Prutul este al 3-lea ca lungime (716 km) si al 5-lea ca debit

-afluenti:

- pe dreapta: Baseul Þ Dealul Ibanestilor

Jijia ÞDl. Ibanestilor; cu afluentii Sitna si Bahlui

Elanul Þ Dealurile Falciului

GRUPA RAURILOR DE SUD-EST (Dobrogene)

Cuprinde rauri scurte, cu debite mici, ce seaca uneori vara si care se varsa in limanele sau lagunele de la Marea Neagra

Telita Þ Pod. Niculuitel se varsa in limanul Babadag

Taita Þ M. Macin se varsa in limanul Babadag

Casimcea Þ Pod. Casimcei; cel mai mare rau al Dobrogei se varsa in limanul Tasaul

LACURILE

Caracteristici:

sunt in numar de peste 3450 ocupand 1,1% din suprafata Romaniei

2300 sunt natural , iar 1150 sunt antropice ( 400 fiind mari cu un volum de 13 mld m³

alimentarea se face din precipitatii, izvoare sau afluenti

regimul termic este influentat de temperatura aerului, vara prezinta o stratificatie directa (temperatura scade cu adancimea) ,iar iarna o stratificatie inversa (temperatura creste cu adancimea), In Lacul Ursu are loc fenomenul de heliotermie (temperatura creste de la suprafata in adancime)

mineralizarea apelor lacurilor este diversa in functie litologie (tipul de roca)

In functie de unitatea de relief si de geneza cuvetei lacustre ( modul in care s-a format depresiunea in care s-a adunat apa) lacurile se clasifica:

I. Lacuri naturale

A.     Lacuri din zona montana:

1. Lacuri glaciare - s-au format in circurile glaciare prin topirea ghetarilor

- M. Rodnei (23)- Lala, Buhaiescu

-Grupa Fagaras (25)-Balea, Podragul Mare, Capra, Caltun

-Grupa Parang Galcescu, Iezeru Sureanu, Lacul fara Fund

-Grupa Retezat(58)- Bucura ( cel mai extins ca suprafata-10 ha), Zanoaga ( cel mai adanc 25 m), Ana, Florica

Lacuri carstice- au luat nastere in zone calcaroase prin dizolvarea calcarului

L. Padis si L. Varasoaia Þ M. Bihorului; L. Ighiu Þ M. Trascaului

Lacuri vulcanice s-au format in craterele vulcanilor stinsi

L. Sfanta Ana din Masivul Ciomatu

Lacuri in depresiuni structurale- Lacul Vulturilor ÞM. Siriu

Lacuri de baraj natural- s-a format prin bararea cursului raului Bicaz de catre o alunecare de teren in 1837- Lacul Rosu

Lacuri pe masive de sare- s-au format prin surparea unor vechi ocne de sare si acumularea apei

- Ocna Sugatag, Costiui- Depresiunea Maramures

B.      Lacuri din zona de deal si podis:

Lacuri pe masive de sare- s-au format prin surparea unor vechi ocne de sare si acumularea apei

Subcarpatii Curburii: L. Slanic, L. Teleaga

Subcarpatii Getici: L. Ocnele Mari

Dep. Colinara a Transilvaniei: L. Ocna Dej, L. Ocna Turda, L. Ocna Mures, L. Lacul fara Fund (Ocna Sibiului), L. Ursu (Sovata), L. Praid

Lacuri carstice- au luat nastere in zone calcaroase prin dizolvarea calcarului

- L. Ponoare, L. Zatonu -Podisul Mehedinti

C.      Lacuri din zona de campie:

Lacuri de crov:- s-au format pe loess, prin tasare, in zonele de campie, sunt in general mineralizate (mai ales sarate) datorita evaporatiei intense

-L. Amara (utilizat terapeutic), L. Lacul Sarat, L. Fundata, L. Ianca, L. Movila Miresii, L. Plopu, L. Plascu

Lacuri intre dune de nisip: -s-au format intre dunele de nisip din C. Olteniei

- L. Piscu

Lacuri din Lunca Dunarii: - s-au format in perioadele de inundatii, in prezent o mare parte dintre ele fiind desecate, iar terenurile aferente redate agriculturii

- L. Brates, L. Crapina

Limanuri fluviale:- sunt lacuri prelungi ce s-au format prin bararea, cu aluviuni, a gurilor de varsare a unor afluenti in raul colector

- pe Dunare: L. Mostistea, L. Oltina, L. Vederoasa, L. Bugeac

- pe Ialomita: L. Snagov, L. Caldarusani, L. Strachina

- pe Buzau: L. Balta Alba

Limanuri maritime: - sunt lacuri prelungi ce s-au format prin bararea gurilor de varsare a unor rauri in mare, cu cordoane litorale formate de curentii litorali

Babadag, Tasaul, Techirghiol ( cu namoluri curative), Tatlageac, Mangalia

Lagune maritime: -s-au format prin inchiderea unor foste golfuri cu cordoane litorale

Complexul lagunar Razim-Sinoe, Laguna Siutghiol

Lacuri din Delta Dunarii: -s-au format in depresiunile din Delta Dunarii

-Lacurile situate intre Delta si Laguna Razim-Sinoe : Dranov, Babadag, Agighiol, Zatonul Nou, Leahava

-Lacuri intre Sulina-Sf.Gheorghe:Rosu, Puiu, Uzlina, Isac, Gorgova, Lumina

- Lacuri intre Chilia-Sulina: Fortuna, Trei Iezere, Babina, Merhei, Lopatna, Matita, Bogdaproste, Obretin, Tatanir

II. Lacuri antropice

- 400 dintre ele ocupa un volum de 13 mld m³

A.     Lacuri de agrement:- construite mai ales in capitala

- L. Herastrau, L. Tei, L. Baneasa, L. Floreasca, L. Cismigiu

B.     Iazuri si helestee: - au fost construite de oameni pe cursurile raurilor care secau in perioada de vara pentru a acoperii deficitul de apa, sau pentru piscicultura

-C. Moldovei- L. Dracsani

-Pod. Transilvaniei: L. Geaca, L. Stiucii, L. Legii, L. Zau de Campie, Catina

-C. de Vest: L. Cefa

C.     Lacuri de acumulare:- au fost construite pentru valorificarea potentialului hidroenergetic al raurilor, pentru alimentarea cu apa a localitatilor, pentru irigatii, etc.

- pe Dunare: Portile de Fier I si II

- pe Prut: L. Stanca- Costesti

- pe Siret: 3 lacuri in aval de Bacau

- pe Bistrita: L. Izvorul Muntelui, si alte 12 in aval, mai mici

- pe Buzau: L. Siriu

- pe Doftana: L. Paltinu

-pe Ialomita: L. Scropoasa, L. Bolboci

-pe Dambovita: L. Pecineagu

-pe Arges: L. Vidraru, si alte 15 in aval

-pe Olt: L. Vistea, si alte 30 in aval

-pe Lotru: L. Vidra

-pe Jiu: L. Ceauru

-pe Barzava: L. Valiug

-pe Timis: L. Trei Ape

- pe Sebes: L. Sugag, L. Galceag, L. Sascior, L. Petresti

-pe Raul Mare: L. Gura Apei

-pe Cerna Ruscai: L. Cincis

-pe Somesul Mic: L. Marisel, L. Fantanele, L. Gilau

APELE SUBTERANE

Sunt apele ce se gasesc in interiorul scoartei terestre avand un volum de 8,3 mld m³. Se impart in ape freatice ( situate la mica adancime pe primul strat impermeabil) si ape de adancime (situate la adancimi mai mari, intre doua strate impermeabile numite si ape captive)

Apele freatice:- cu un volum de peste 5 mld m³ se alimenteaza din precipitatii Þ debite variabile.

se gasesc mai ales mai ales in zonele de campie si terasele raurilor din zonele de deal, podis, depresiuni

sunt utilizate pentru uz casnic si alimentatie

Apele de adancime: - uneori se gasesc la mare adancime ( C. Romana)

-au un volum de 3 mld. m³

-unele sunt mineralizate ( clorosodice, sulfuroase, carbogazoase, oligominerale)

-unele sunt termale sau radioactive- precum cele care apar pe o lini de falie la contactul dintre C. de Vest cu Dealurile de Vest, utilizate terapeutic la Baile Felix, Buzias, Tinca, Moneasa

MAREA NEAGRA

Caracteristici:

este un rest al vechiului Lac Pontic, desprins prin prabusire din Marea Sarmatica

ocupa o suprafata de 413 000 km² (fara Marea de Azov)

are o adancime maxima de 2 211 m

adancimea medie este de 1 282 m

este o mare de tip continental, semiinchisa, fiind legata de Marea Mediterana prin stramtorile Bosfor si Dardanele, iar de M. de Azov prin Stramtoarea Kerci

detine putine peninsule (Crimeea) si insule 3 -(I. Serpilor)

in prezent se afla intr-un usor proces de transgresiune marina ≈ 1mm/an

prezinta variatii de nivel determinat de bilantul hidrologic (20-26 cm)

temperatura ape variaza la suprafata (11 C in NV si 16 C in SE), in adancime (7 C pana la 60 m, 5 C intre 60-80m , apoi incepe sa creasca ajungand constanta la peste 450 m -9 C), dar si in functie de anotimp (25 C vara si sub 0 C iarnaÞgheata la tarm)

salinitatea variaza cu adancimea Þdoua strate cu salinitatea diferita la suprafata (pana la adancimea de 180 200m ) salinitatea este de 17-18 (chiar 10 in zona litorala datorita aportului de apa dulce aduse de rauri), iar in adancime(sub 180-200 m) este de 21-22, acest lucru este cauzat de lipsa curentilor verticali, care determina si fenomenul unic in lume numit euxinism (lipsa totala a vietii la adancimi mai mari de 180-200 m datorita lipsei oxigenului si existentei hidrogenului sulfurat-H₂S)

dinamica este reprezentata de valuri determinate de vant ce pot ajunge si la 6-8 m inaltime la furtuni si de doua categorii de curenti:

curenti de suprafata, neregulati ,determinati de vanturi, formeaza doua circuite inverse acului de ceasornic, care in zona tarii noastre sunt orientati NE-SV, modeland litoralul

curenti de compensatie (de schimb) intre M. Mediterana si M. Neagra, unul de suprafata care duce ape mai dulci din M. Neagra in M. Mediterana si unul invers, in adancime care aduce ape mai sarate din M. Mediterana in M. Neagra

apele teritoriale ce apartin Romaniei se intind pe o latime de 12 mile marine

asigura legatura cu alte state

in platforma continentala se gasesc importante zacaminte de petrol, care se exploateaza cu ajutorul platformelor marine

reprezinta o importanta sursa piscicola

tarile riverane au constituit o organizatie CEMN- Cooperarea Economica a Marii Negre

IMPORTANTA GEOGRAFICA SI ECONOMICA A APELOR

modeleaza relieful

apele de suprafata reprezinta un mediu de viata important pentru variate specii vegetale si animale

au o importanta economica deosebita: sursa de apa pentru populatie, agricultura, industrie, transporturi, etc.

doar 41,5 mld. m³ din volumul de apa din tara noastra poate fi utilizat, acesta fiind insa inegal raspandita

14% din lungimea apelor este poluata

pentru acoperirea necesarului de apa este necesar: amenajarea, protectia si gospodarirea durabila a resurselor apelor, probleme prevazute in Programul de Dezvoltare a Lucrarilor, Instalatiilor si Amenajarilor de Gospodarire a Apelor elaborat in 1995

PARTICULARITATILE HIDROLOGICE

ALE EUROPEI

Sunt influentate de relief si clima

A. RAURILE

Prezinta diferentier marii in fuinctie de lungime, debit, suprefata bazinului hidrografic, locul de varsare, regim de scurgere.

a.       In functie de lungimeÞ Volga, Dunarea, Ural, Nipru, Don, Peciora, Nistru, Rhin, Elba etc

b.       In functie de locul de varsare:

Oc. Artic (M. Alba)

Oc. Atlantic:

o        M. Baltica

o        M. Nordului

o        M. Manecii

o        G. Biscaya

M. Mediterana

M. Neagra si M. de Azov

M. Caspica

Identificati de pe harta fluviile notate cu cifre de la 1 la 17 si 20 precum si lacurile marcate cu 18 si 19 si scrieti-le pe caietele voastre.

c.       In functie de regimul de scurgere-determinat de relief si clima, reprezinta variatiile de debit pe parcursul unui an

regim complex- caracteristic raurilor care strabat regiuni climatice si de relief diferite

regim simplu- prezinta o singura crestere si descrestere de debit intr-un an; se diferentiaza urmatoarele tipuri:

a.       tipul nordic- debit mare tot anul

b.       tipul atlantic-debite mari, uniforme tot anul

c.       tipul mediteranean-rauri scurte cu debite mici vara si mari iarna

d.       tipul central-european rauri lungi cu debite mari primavara

e.       tipul est-european-debite oscilante,foarte mici vara si iarna, mari primavara

B. CANALELE- au fost construite pentru facilitarea transporturilor pe apa

C. LACURILE

I. Lacuri naturale

1. Lacuri glaciare - s-au format in circurile glaciare prin topirea ghetarilor montani sau a calotelor glaciare:

- Ladoga , Onega, Varern, Vattern, Malaren, Saimaa

- Geneva, Constantza, Boden, Como, Garda, Maggiore

2. Lacuri vulcanice s-au format in craterele vulcanilor stinsi

3. Lacuri tectonice- Balaton, Ohrid, M. Caspica

4. Lacuri carstice- au luat nastere in zone calcaroase prin dizolvarea calcarului-Alpii Dinarici

5. Limanuri maritime: - sunt lacuri prelungi ce s-au format prin bararea gurilor de varsare a unor rauri in mare, cu cordoane litorale formate de curentii litorali: Nistrului

6. Lagune maritime: -s-au format prin inchiderea unor foste golfuri cu cordoane litorale:Venetiei

II. Lacuri antropice

- prezinta utilizari multiple: hidroenergie, piscicultura, irigatii, agrement, transport etc : Samara, Volgograd, Timleansk

apeutic la Baile Felix, Buzias, Tinca, Moneasa