PROBLEME DE HIDROLOGIE URBANA

PROBLEME DE HIDROLOGIE URBANA

1.Relatiile om - apa in spatiile ubane

In spatiile urbane, datortia lucrarilor stradale, edilitare si rezidentiale, precum si prin existenta unor obiective industriale ne/poluante, variatiile hidroclimatice diurne, lunare si anuale sunt diferite fata de zonele naturale inconjuratoare.

Aceste deosebiri constau in principal in.

-directii foarte diferite de circulatie a maselor de aer in functie de tramele stradale, de orientarea si inaltimea blocurilor de lociinte;

-albedoul marit prin existenta unor spatii asfaltate extinse, a culorilor in general deschise in care sunt vopsite cladirile, a suprafetelor vitroase,

-realizarea unor circulatii ascendente a aerului aproape in permanenta cu numeroase ploi de convectie, torentiale, uneori si cu cantitati insemnate de apa si insotite de grindina,

-coeficienti de scurgere foarte mari (adesea unitari si chiar supraunitari, cand se adauga apa de pe acoperisuri in spatiile dintre cladiri);

-viteze diferentiate de scurgere, dar de cele mai multe ori foarte mari, datorita canalizarii principalelor suvoaie in lungul strazilor asfaltate (pavate) unde coeficentii de rugozitate sunt mici;

-directii de scurgere dirijate, de orientarile strazilor care fac ca la intersectii sa se producabarbotaje si inundatii;

-canalizarile (cel mai adesea) subdimensionate din cauza vechimii (construite pentru areale urbane mai mici) si a unor intretineri necorespunzatoare,

-exostenta (in multe localitati) a strazilor la nuiveluri superioare fata de gradinile si curtile locuintelor,

-existenta a numeroase surse de epoluare a aerului care reprezinta nuclee de condensare suplimentara.

Toate aceste elemente, la care se pot adauga multe altele, fac ca hidrometria si hidrologia urbana sa devina o ramura aparte a hidrologiei practice (aplicate) asa dupa cum exista si climatologia urbvana. In ultimii ani ploile torentiale au creat numeroase probleme in localitatile urbane: Bucuresti, bacau, Constanta, Agigea, etc. De asemenea, nu trebuie omis nici faptul ca in localitatile urbane este necesara o hidrometrie a folosintelor de apa atat de complicata.

Deoarece, de cel mai multe ori, orasele nu dispun de o retea separata de evacuare a apelor pluviale, in timpul precipitatiilor bogate se produc refulari in retelele comune de canalizare si inundatii cu ape menajere si poluate amestecate cu cele provenite din precipitatii.

In cazul oraselor amplasate pe cursuri mici de apa, inundatiile produse de apele pluviale se combina cu cele provocate de revarsarea raurilor, sporind efectele daunatoare (ex. Bucuresti, 2005).

Se poate spune ca in localitatile urbane, interactiunea om - apa capata valente noi, mult mai complexe fata de zonele naturale. Aici sunt grupate populatii denase, locuinte, cladiri socio - culturale si numeroase obiective economice penttru care trebuie asigurata apa necesara, salubritatea si apararea impotriva inundatiilor si a fenomenelor periculloase.

In acest context complex se impune o noua viziune in abordarea problemei raporturilor dintre om si resursele de apa. A aparut astfel o notiune noua, amenajrea integrata a apei in zonele urbane, care implica luarea in considerare a urmatoarelor valori (V. A. Stanescu, 1995):

-valoarea economica si sociala;

-valoarea estetica,

-valoarea ecologica;

-valoarea perceptiei umane.

O astfel de viziune impune o noua politica a apei care cuprinde.

-regularizarea debitelor petnru asigurarea apei la folosinte, inclusiv producerea de energie electrica;

-apararea impotriva inundatiilor;

-combaterea proceselor de eroziune a solurilor si albiilor;

-protectia calitatilor apelor prin eliminarea surselor de poluare si epurare a apelor evacuate;

-asigurarea conditiilor de agrement a populatiei,

-protectia mediului inconjurator.

pentru realizarea unor astfel de deziderate este necesara cunoasterea (hidrologica) a urmatoarelor aspecte:

-resursele naturale de apa din rauri si lacuri,

-resursele naturale de ape subterane (freatice si de adancime);

-sisteme de alimentare cu apa poptabila si industriala;

-sisteme de canalizare a apei menajere, precum si a celei pluviale / nivale,

-canale de navigatie si sistemele lor hidrotehnice aferente;

-zone derecreatie a populatiei in paropiere de obiective acvatice (stranduri);

-lacuri de acumulare cu diferite scopuri;

-lucrari de indiguire;

2.Probleme ale hidrologiei urbane

Modificarile rezulatet din urbanizare schimba bilantul cantitativ si calitativ al apei. Are loc o schimbare a mediului ambiant.

2.1.Bilantul apei in zona urbana

In bilantul apei din zona urbana intervin aporturi suplimentare prin.

-alimenatrea cu apa potabila si industriala;

-apa provenita din precipitatii sau alte surse exterioare.

In principiu bilantul hirologic in mediul urban este excedentar, desi pe retelele de canalizare exista pierderi importante (30 - 50%, in cele mai multe orase din Romania) din cauza vechimii acestora.

In cadrul acestui bilant distingem:

a.Aportul de apa:

-din prize de suprafata;

-dinprize de apa subterana,

-din precipitatii,

-din zonle vecine, atunci cand orasul este situat intr-o depresiune;

-pe cursurile de apa care traverseaza orasul.

b.Pierderile de apa (evacuari):

-consumuri efective;

-prin canalizare;

-direct in emisar;

-prin infiltratie in terenurile agricole;

-prin cursul de apa;

2.2Hidrometria in zone urbane

In functie de tipurile de retele (cursuri de apa, canalizari, conducte, etc.) se adopta si metodologiile de monitorizare. Asupra acestor aspecte am mai facut referiri la capitolul 7 (Folosinte de apa) si la capitolul 5 (Monitorizarea resurselor de apa).

Pe retele hidrografice deschise (cursuri de apa, canale) masuratorile se excuta cu moristi hidrometrice, flotori, instalatii hidromtrice (deversori, canale Parshall, venturi).

Pe conducte se aplica metodologiile specifice de monitorizare si aparatura adecvata (diafragme, manometre).

Acolo unde este posibil se organizeaza statii hidrometrice cu program sistemnatic. In rest se fectueaza masuratori expeditionare sau se urmaresc dispozitivele AMC (aparate de masura si control).

Retelele de monitorizare complexa a resurselor de apa de pe teritoriile urbane se proiecteaza si se realizeaza de catre colective integrate de specialisti. O astfel de retea cuprinde atat aparatura pentru masurarea precipitatiilor (pluviometre, pluviografe cklasice si automate) cat si apartura hidrometrica (de toate tipurile mentionate in capitolele 5 si 7) iar prelucrarea se afce in conformitate cu metodologi aleasa.