Cadrul institutional de protectie a bunurilor culturale in caz de conflict armat

CADRUL INSTITUTIONAL DE PROTECTIE A BUNURILOR CULTURALE IN CAZ DE CONFLICT ARMAT

1. Consideratii generale

Protectia bunurilor culturale depinde in mare masura de asigurarea securitatii bunurilor, dar si de pastrarea unui inventar actualizat, care trebuie sa includa nu numai descrierea obiectului dar si o fotografie a acestuia. In multe tari, patrimoniul cultural nu se gaseste neaparat in muzee, ci in grija comunitatilor care l-au creat. De aceea, populatia trebuie sa constientizeze importanta acestui patrimoniu si a rolului acestuia, vital in pastrarea identitatii sale culturale. In acelasi timp, expertii trebuie sa dezvolte legaturi stranse cu aceste comunitati si sa construiasca proiecte care sa implice comunitatile in protectia patrimoniului cultural In ceea ce priveste situatia Romaniei, abrogarea prevederilor cu privire la controlul circulatiei si al exportului de bunuri apartinand patrimoniului cultural mobil dupa 1989 a condus la o situatie comparabila cu un exod de bunuri culturale catre pietele de arta din Occident si Orient. Lipsa unui control de frontiera eficient si a unor proceduri clare de export a dus la intensificarea furturilor din biserici, muzee, colectii publice si private sau situri arheologice, fenomen facilitat si de insuficienta echipamentelor de securitate din aceste locatii.

Principalele obstacole in calea luptei impotriva circulatiei ilegale a bunurilor culturale sunt:

• schimbul de informatii dificil dintre institutiile nationale implicate
• masuri de securitate slabe sau inexistente luate in spatiile de stocare
• procesul lent de evaluare de catre expertiiMinisterului Culturii si Cultelor a bunurilor culturale descoperite de autoritatile vamale fara certificate legale de exportlipsa de stabilitate a locului de munca pentru agentii desemnati sa coordoneze lupta impotriva traficului ilegal de bunuri culturale.

2. Principalele agentii internationale care coordoneaza lupta impotriva traficului ilicit de bunuri culturale

2.1. Comisia Europeana

Deoarece Cultura nu este considerata o problema comunitara prioritara, ci este tratata subsidiar, incercarile Uniunii Europene de a proteja patrimoniul cultural mobil au ramas marginale si s-au concentrat in principal pe recomandari. Exceptia a fost facuta atunci cand patrimoniul cultural mobil a devenit un bun de schimb. Comisia Europeana a avut diverse tentative in anii trecuti de a include informatii si suport investigativ pentru patrimoniu mobil. Urmatoarele documente din cadrul legislativ al Uniunii Europene fac referire la patrimoniului mobil:

Art. 30, al Tratatului Uniunii Europene protectia bunurilor culturale in caz de schimb

Articolul 151 din Tratatul European pentru cadrul politicii generale pentru cultura

Directiva Consiliului 93/7/EEC

Directiva 2001/38/EC

Reglementarea Consiliuluinr. 3911/92

Reglementarea Comisieinr. 752/93

Reglementarea Consiliuluinr 2469/96

Reglementarea Comisieinr. 1526/98

Reglementarea Consiliuluinr. 974/2001

Reglementarea Comisiei nr. 656/2004 EDITORIAL 5

In plus, Comisia Europeana a luat masuri pentru armonizarea actiunilor de aplicare a prevederilor legale la nivel continental. Printre aceste masuri este inclus si un studiu de fezabilitate ("Studiu de fezabilitate pentru includerea de alerte despre bunuri culturale furate in SIS II - Second Generation Schengen Information System") precum si recomandari care au fost incluse intr-un document de lucru al Comisiei (despre dezvoltarea celei de a doua generatii a sistemului informational Schengen, Raportul de progres din decembrie 2004, capitolul 2.1.1.4), de a nu include alerte despre bunurilor culturale datorita impactului asupra programului de implementare a Schengen II.

Principalele portaluri ale Uniunii Europene care au ca subiect patrimoniul cultural mobil sunt urmatoarel:

2.2. EUROPOL

Europol este Organizatia Europeana de Aplicare a Legii al carei scop este imbunatatirea eficacitatii si asigurarea cooperarii intre autoritatile competente din statele-membre pentru prevenirea si combaterea terorismului, traficului ilegal de droguri si a altor forme grave de crima organizata la nivel international. Momentan, Europol nu detine nici un catalog electronic despre patrimoniul cultural, dar este posibil ca aceasta situatie sa se modifice in anul urmator. Ministerul Culturii si Cultelor din Romania si institutiile care sunt implicate in aplicarea legilor privind patrimoniul cultural ar trebui sa urmareasca indeaproape viitoarele schimbari in timpul Presedintiei franceze.

2.3. INTERPOL

Organizatie Internationala de Politie (Interpol) este o institutie care faciliteaza cooperarea la nivel international a politiei. A fost creata in 1923 drept Comisia Internationala a Politiei, adoptand numele curent si adresa telegrafica in 1956. Nu trebuie confundata cu Politia Internationala care are un rol activ in patrularea tarilor aflate in stare de conflict. Pentru a avea un rol politic cat mai neutru posibil, constitutia Interpol interzice implicare in delicte care nu trec granitele mai multor state membre, sau in orice fel de crime de ordin politic, militar, religios sau rasial. Activitatea sa se concentreaza pe siguranta publica, terorism, crima organizata, crime de razboi, producerea ilicita de droguri, traficarea de droguri, traficul de arme, traficarea de persoane, operatiuni de spalare a banilor, pornografie infantila, delicte in lumea afacerilor, furt intelectual si coruptie. Baza de date a INTERPOL pentru bunuri de arta furate este disponibila atat pe internet, cat si in format DVD si poate fi achizitionata la un pret moderat. Ofiterii politiilor nationale au oportunitatea de a cere un punct de acces la sistemul online. Baza de date SWOA(StolenWorks ofArt - Bunuri de Arta Furate) este bazat pe forma standard Crigen/Art Form. Baza de date Interpol are o abordare bazata pe "obiect" care permite introducere de informatii ghidata pe observatii vizuale si care ii ajuta pe ofiterii de politie sa identifice bunurile culturale. Aceasta abordare este general acceptata si a fost folosita de guvernul francez in baza sa de date Treima II.

Acest model de baza de date este in conformitate cu abordarea Object ID si faciliteaza introducerea fisei ID-ului obiectului. Permite, de asemenea, printarea formatului unui Object ID.

2.4. Centrul SECI

Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana sprijina eforturile transfrontaliere de lupta impotriva delictelor cu scopul de imbunatati climatul de afaceri din Europa de sud-est si de al face un teren mai atractiv pentru 6 Revista muzeelor investitori, scopul declarat fiind stabilitatea economica si politica in regiune. Se bazeaza pe:

setarea unui mecanism bazat pe cooperarea agentiilor de aplicare a legii la nivel national care vor fi folosite de membri pentru ajutor mutual in prevenirea, detectarea, investigarea, procesarea si oprirea crimelor transfrontaliere, sprijin in activitatile de teren al ofiterilor, Centrul SECI va fi un "furnizor de servicii" pentru activitatile lor curenteofera asistenta membrilor pentru armonizarea prevederilor legislative nationale cu cele ale Uniunii Europenesprijina eforturilor nationale de imbunatatire a cooperarii dintre agentiile de aplicare a legiisprijina echipele speciale de actiune destinate combaterii:

• traficului ilegal de persoane
• traficului ilegal de droguri
• frauda comerciala
• masini furate
• delicte financiare
• evaluarea vamala

Biroul principal este in Bucuresti.

2.5. ICOM

ICOM este organizatia internationala a muzeelor si muzeografilor, fiind dedicata conservarii, continuarii si comunicarii sociale a patrimoniului universal natural si cultural, prezent si viitor, tangibil si intangibil.

Creat in 1946, ICMeste o organizatie non-guvernamentala care mentine relatii formale cu UNESCO, avand statut consultativ in cadrul Consiliului Economic si Social al Natiunilor Unite.Fiind o organizatie non-profit, ICOM este finantata mai ales prin tarifele platite de membri si sprijinita de diverse agentii guvernamentale si non-guvernamentale. Cu sediul in Paris, centrul ICOM gazduieste atat Secretariatul ICMO, cat Centrul de Informare despre Muzee ICOM-UNESCO.

Activitatile ICOM raspund provocarilor si nevoilor profesiunii de muzeograf si sunt concentrate pe urmatoarele teme:

• schimb si cooperarea profesionala
• diseminarea experientelor si sporirea constientizarii publicului privind rolul muzeelor
• formarea personalului
• imbunatatirea standardelor profesionale
• elaborarea si promovarea eticii profesionale
• conservarea patrimoniului si combaterea traficului ilicit de proprietate culturala

ICOM este responsabil pentru actiuni de baza si strategice legate de traficul ilegal. Mai multe informatii pe urmatoarele linkuri: masurile ICOM cu privire la combaterea traficului ilegal de proprietate culturala .

Object ID pentru descrierea standard a patrimoniului cultural mobil.

Fisa Object ID ar trebui folosita dedetinatorii de bunuri culturale mobile, publici si privati, in colectarea datelor deinventar pe obiect. In caz de furt sau distrugere, aceasta colectare de date va fide folos la restituirea obiectului sau laprimirea de compensatii financiare de la companiile de asigura.

Model Conceptual de Referinta CIDOC (MCR / ISO 21127:2006.) care ofera definitii si o structura formala pentru descrierea conceptelor explicite si implicite, precum si a relatiilor folosite in documentarea patrimoniului cultural .

2.6. UNESCO

UNESCO a fost fondata pe 16 noiembrie 1945. Aceasta agentie specializata a ONU nu considera suficienta construirea de scoli in tari devastate de conflict sau publicarea de realizari stiintifice. Educatia, stiintele sociale si naturale, cultura si comunicare sunt mijloace pentru a atinge un scop mult mai EDITORIAL 7 ambitios: constructia pacii in mintile oamenilor.

UNESCO SI UNIDROIT

Cooperarea in combaterea traficului ilicit de proprietate culturala, Conventia UNESCO din 1970 despre Masurile de Prevenire si Interdictie a importului, exportului ilicit si a transferului de proprietate asupra bunurilor culturale si Conventia din 1995 despre Obiectele culturale furate sau exportate in mod ilegal. Principalul obiectiv al acestor Conventii este facilitat de instrumente integratoare intentionale, cum ar fi:

- baza de date a obiectelor culturale furate, furnizata de INTERPOL ;

- baza de date UNESCO cu legislatii nationale legate de conservarea patrimoniului cultural.

UNESCO si Organizatia Mondiala a Vamilor au elaborat un model de certificat de export al bunurilor culturale, care poate fi considerat pentru adoptare, partiala sau integrala de statele membre.

Comitetul Interguvernamental pentru Promovarea Retrocedarii Proprietatii Culturale Tarilor de Origine sau Restituirea in Caz de Confiscare Ilicita Pe langa un comert legal viguros, care contribuie la aprecierea diverselor forme de arta si varietatea expresiilor culturale, traficul international ilicit creste constant. Furtul, importul si exportul ilicit de bunuri culturale sunt practici bine cunoscute, ce afecteaza in primul rand siturile arheologice, edificiile religioase, institutiile culturale si muzeele, precum si colectiile publice si private din lume. Comitetul Interguvernamental pentru Promovarea Retrocedarii Proprietatii Culturale Tarilor de Origine sau Restituirea in Caz de Confiscare Ilicita este un organism interguvernamental cu rol de consultanta. El furnizeaza cadrul pentru discutii si negocieri, insa recomandarile sale privind disputele interstatale nu obliga din punct de vedere legal. Comitetul cauta sa faciliteze negocierile bilaterale, sa promoveze cooperarea multilaterala si bilaterala referitoare la restituirea sau retrocedarea proprietatii culturale, sa promoveze o campanie de informare publica pe aceasta problema si sa incurajeze schimburile de proprietate culturala.

Infiintat in anul 1978 prin Rezolutia 20 C4/7.6/5, la 20-a Conferinta Generala UNESCO, Comitetul este format din 22 de state membre care se intalnesc la fiecare doi ani dar care pot avea si sesiuni extraordinare.

Acte normative si tratatemultilaterale pentru protectia patrimoniului cultural:

Conventia de la Haga pentru Protectia Proprietatii Culturale in Cazul unui Conflict Armat si cele doua protocoale (1954 si 1999). Conventia UNESCO pentru Mijloacele de Interzicere si Prevenire a Importului Ilicit, Exportului s Transferului Drepturilor asupra Proprietatii Culturale (1970) ;Conventia UNIDROIT privind Obiectele Culturale Furate sau Ilegal Exportate (1995);Conventia pentru Protejarea; Patrimoniului Cultural Subacvatic (2001); Conventia pentru Salvarea; Patrimoniului Cultural Imaterial (2003);

Conventia pentru Protectia si Promovarea Diversitatii de Expresii Culturale. (2005)

Coduri de etica:

• Codul de Etica International UNESCO pentru Dealerii de Proprietate Culturala (1999);
• Codul ICOM de Etica pentru Muzee (1986, revizuit in 2004).

2.7. Organizatia Mondiala a Vamilor - World Customs Organisation

Organizatia Mondiala a Vamilor (World Customs Organization - WCO) este singura organizatie interguvernamentala care trateaza probleme legate de vama.WCO este acum recunoscuta ca voce a comunitatii globale a vamilor. WCO se concentreaza pe dezvoltarea de 8 Revista muzeelor standarde globale, pe simplificarea si armonizarea procedurilor vamale, pe securitatea comertului, pe facilitarea comertului international, pe intensificarea activitatilor de intarire a capacitatii institutiilor vamale impotriva produselor contrafacute si a pirateriei, pe parteneriate public-privat, pe promovarea integritatii si sustinerea programelor care vizeaza intarirea capacitatii globale a vamilor. WCO are un rol important in schimbul de informatii privind traficul ilicit de bunuri culturale. Nomenclatura datelor privind bunurile culturale a fost una dintre primele care a avut o abordare unificatoare si globala. WCO a dezvoltat impreuna cu UNESCO Modelul de Certificat de Export