Targuri si orase din Europa si din spatiul romanesc

Targuri si orase din Europa si din spatiul romanesc

A. Caracteristicile orasului medieval

Cresterea demografica, comerciala si agricola de la inceputul mileniului II, duce la reaparitia vietii urbane. Orasul atrage populatia rurala, este o lume dinamica, dezvoltata pe ideea schimbului si a libertatii personale, pe acumularea de avere si pe dezvoltarea culturii si a invatamantului. Orasele antice care au supravietuit migratiilor, si-au restrans aria teritoriala si

economica, devenind centre ale puterii regale, ecleziastice si administrative. Sporul demografic le da un nou avant, pe langa ele aparand orase noi, fie pe ruinele celor antice, fie in zone strategice militar sau economic. Urbanizarea cuprinde in primul rand Italia de nord, Germania de nord, Flandra si Franta de nord-est. Noua societate este una mercantila si dinamica cuprinzand elemente clericale si nobiliare, negustori, mestesugari, calfe, ucenici, muncitori calificati sau necalificati, liber profesionisti.

B.      Viata urbana in spatiul romanesc

Orasul se dezvolta la inceput in Transilvania unde cucerirea maghiara a adus colonistii sasi, care pun bazele oraselor, in timp ce in spatiul extracarpatic fenomenul este legat de crearea statelor feudale. Centre predominant mestesugaresti si comerciale(Transilvania), sau comercial-administrative (Moldova si Tara Romaneasca), orasele de la noi sunt populate in special cu alogeni, au o organizare autonoma(Transilvania) sau semiautonoma, cu populatie variind intre 5.000 si 15.000 de locuitori in jurul lui 1500(Brasov - 11.000, Sibiu si Cluj - 7.000).

C. Organizare si conducere urbana

Orasul este concomitent centru comercial, mestesugaresc, intelectual si de constructii, in care apar organizatii profesionale de genul breslelor mestesugaresti si a ghildelor comerciale. Stratificarea sociala creaza o elita conducatoare - patriciatul, negustorii, mestesugarii, dar si o clasa saraca - proletari, calfe, ucenici, zilieri. Orasul transilvanean are autonomie pe baza dreptului germanic si isi ale conducatorii: burgmaisterul si cei 12 pargari. Orasele extracarpatice se grupau pe mahalale formate din oameni proveniti din aceeasi zona si au in frunte reprezentantul domniei: judetul, soltuzul sau parcalabul de targ.

D. Solidaritati urbane

Reunirea noilor locuitori se face pe baza unui juramant, avand la baza libera asociere a unor oameni liberi si egali intre ei. Comuna urbana isi castiga libertatile si privilegiile fata de regalitate sau feudalii laici ori ecleziastici, prin lupta, negocieri sau contra cost, privilegii ce sunt trecute intr-o charta. Solidaritatea generala a orasenilor capata o forma particulara la nivelul breslelor si ghildelor.