CIVILIZATIA MEDIEVALA - CARACTERISTICILE EVULUI MEDIU

CIVILIZATIA MEDIEVALA

CARACTERISTICILE EVULUI MEDIU

Pana in jurul anului 1 000 Europa are caracteristici;

migratii = distrugere = densitatea demografica redusa;

tehnica agricola rudimentara = productivitatea agricola scazuta;

perturbatii climatice;

foamete si epidemii; L.1A,p.66;

paduri dese, intinse zone mlastinoase, pasuni imense;

orasele oproape au disparut;

Din sec. XI - schimbari = avant demografic si economic intai in Europa V;

dezvoltarea comertului datorat progreselor agriculturii:

cresterea nivelului de trai;

cresterea demografica sec. XII-XIII; (populatia Europei 40 mil loc.in 1 050, in 1300 60 mil loc), crestere stopata in sec XIV de epidemia de ciuma (1347-1348 in Europa V, in unele cazuri populatia scazand cu peste 50%); L.1B, p.66;      

dezvoltarea oraselor; L.2A si B, p.66;

Starea de neliniste este ilustrata de rugaciunea frecventa in Europa V "Apara-ne, Doamne, de ciuma, foamete si razboi!

ECONOMIA RURALA

Agricultura - ramane principala ramura economica, apar noi tehnici agricole:

unelte: plugul cu brazdar de fier, roata si cormana;

exploatarea pamantului: asolamentul bienal si trienal - prin care se facea rotatia culturilor - realizandu-se regenerarea solului si cresterea randamentului agricol;

Predomina totusi agricultura extensiva prin defrisari, desteleniri, desecari;

Organizarea lumii rurale era domeniul feudal format din:

castelul nobilului - in centru;

rezerva feudala - in jurul castelului;

loturile taranilor dependenti

predomina economia naturala inchisa - erau produse toate pe domeniu, schimburile comerciale reduse;

L.m.Niculescu.p.68. 1.2.3.

ORASUL MEDIEVAL

Orasul se reface dupa anul 1000, conditii:

incetarea migratiilor

dezvoltarea drumurilor, construirea de poduri peste marile cursuri de apa, imbunatatirea mijloacelor de transport (tehnica de construire a corabiilor, introducerea carmei, a busolei in sec. XIII).

Cresterea demografica si cresterea cererii de produse.

Dezvoltarea oraselor ca centre comerciale si mestesugaresti, au ca locatie:

Vechile centre antice.

Locuri noi favorabile comertului si mestesugurilor (porturi, poduri, raspantii, langa o manastire sau fortareata.

Orasele devin centre comerciale si a noii mentalitati: laice, eficiente, deschise.

Orasele au o populatie formata din: negustori si mestesugari, tarani (care parasesc mediul rural pentru oras. Numarul locuitorilor, in medie 30 000- 40 000/oras, exceptie Parisul 200 000/ la 1 300.

SOCIETATEA MEDIEVALA

Societatea medievala Europeana (celor 3 ordine) era impartita social in:

belatores = cavalerii = cei ce lupta;

oratores = preotii = cei care se roaga;

laboratores = cei care muncesc;

L.1 m.Niculescu p. 68

La aceste categorii se vor adauga odata cu dezvoltarea oraselor, orasenii.

Evul mediu se mai numeste feudalism datorita domeniului feudal (lb. germana feud = suprafata de pamant acordata de stapanul domeniului unui om liber, de regula nobil)

Feudalismul = sistemul de relatii sociale inchegat in societatea nobiliara occidentala, bazat pe obligatii reciproce intre seniori (seniorul suprem fiind conducatorul statului, monarhul, numit suzeran) si vasali

SENIORI SI VASALI

Ierarhia feudala = subordonarea vasalului fata de senior si supunerea tuturor nobililor (teoretic) monarhului, sistem originar in Franta sec. VIII-IX, unde monarhii carolingieni pentru a-si impune autoritatea pe intreg teritoriul au impus angajamentul personal a marilor proprietari, care vor face la fel cu subordonatii (vasalii) L.3.m. Niculescu p.68.

Unii monarhi vor acorda imunitati, unor marii seniori, domeniul lor era scos de sub autoritatea monarhului = tendinta spre independenta a nobilimii, in sec. X-XI nobilimea puternica prin decaderea autoiritatii monarhului. Solutia descoperita de biserica, in sec. XI Armistitiul sau Pacea lui Dumnezeu, care stabilea pedeapsa excomunicarii (restrictii severe pentru comportamentul nobililor).

Elementul central al relatiilor feudalo-vasalice = pamantul (feud sau fief), acordat conditionat de senior vasalului, in cadrul unei ceremonii speciale.

Ceremonia de investitura - se desfasura la resedinta seniorului, compusa din 3 momente:

1. omagiul - prin care vasalul se declara supusul seniorului.
2. juramantul de credinta.
3. investitura - prin care seniorul acorda vasalului feudul reprezentat simbolic printr-o floare, un stindard sau un bulgare de pamant. L.m.3. Niculescu p.69

In schimbul feudului primit, vasalul are obligatia sa dea seniorului: L.m.2. Niculescu p.68.

ajutor militar (40 zile/an).

Ajutor financiar si sfat cand seniorul isi exercita dreptul de judecata.

Seniorul are el obligatii fata de vasal

Sa se comporte frumos cu vasalul.

Cu timpul domeniul feudal devine ereditar fiind lasat mostenire.

TARANIMEA

Lumea medievala - predominant rurala.

In functie de statutul taranilor acestia pot fi:

LIBERI - cu libertate personala, proprietarii pamanturilor pe care le lucrau, tot mai putini in Occident.

DEPENDENTI - SERBI sau IOBAGI - fara libertate, traiau in sate pe domeniul feudal, fiind supusi cu totul stapanilor, puteau fi vanduti sau daruiti, copii mosteneau statutul parintilor,       l-i s-a interzis dreptul de stramutare devenind dependenti de stapan, unii tarani pastreaza dreptul de stramutare (jeleri).

LIBERI IN DEPENDENTA - liberi ca persoana dar dependenti datorita lotului primit.

OBLIGATIILE TARANILOR:

REALE - RENTA:

CLACA sau ROBOTA - obligatia in munca;

DIJMA - obligatia in produse;

CENS - obligatia in bani;

PERSONALE:

CAPITATIA (impozit direct perceput de senior pentru fiecare contribuabil);

TAXA PENTRU CASATORIE IN AFARA DOMENIULUI;

TAXA DE MANA MOARTA (de succesiune);     

SUPLIMENTARE - TAXE PENTRU FOLOSIREA BUNURILOR SENIORULUI: moara, teasc, cuptor;

Sistemul dependentei personale, cu toate neajunsurile, permitea exploatarea pamantului si asigura mana de lucru necesara pentru aceasta. Taranii se vor revolta fata de abuzurile nobiliare: prin rezistenta fatisa, fuga de pe mosii, revolte violente (Jaqueria, 1358; rascoala lui Watt Tyler in Anglia, 1381; rascoala de la Bobalna, 1437; rascoala condusa de Gh. Doja, 1514).

ORASENII

In sec. XI renasterea urbana - apare o noua categorie sociala orasenii (negustori si mestesugari), care se vor organiza dupa reguli formand comuna care, prin negocieri si lupta a obtinut printr-o charta, eliberarea de sub tutela seniorului orasului. L.2A.si B,p.70.

Mestesugarii se vor grupa in asociatii profesionale - bresle, iar negustorii in ghilde. In fruntea orasului patriciatul, din randul lor erau alesi membrii consiliului orasenesc; cei de jos, umili si saraci, formau plebea.

In mediul dinamic al oraselor se va naste noua societate - cea burgheza.

Unele orase devin asa de puternice incat si-au impus dominatia economica in spatii geografice vaste. Ex: orasele italiene (Venetia, Genova, Pisa s.a.), stapane ale comertului pe Marea Neagra si Marea Mediterana sau orasele germane de la Marea Baltica, reunite in Liga Hanseatica. L.Studiu p.70.