Cultura, istorie, comunicare: presa in istoria culturii romanesti

Cultura, istorie, comunicare: presa in istoria culturii romanesti

Organizarea expozeului:

1. Introducere: presa si istoria culturii, relatia si limitele acesteia

2. Obiectivele si metodologia disciplinei

3. Organizarea activitatii academice

4. Scurta privire istorico-bibliografica

Cuvinte cheie: cultura, istorie, comunicare in masa, istoria culturii, istoria presei, media, comunicare culturala, receptare, metodologie, cultura politica, dezbatere culturala

Rezumatul fiecarui capitol

1. Introducere: presa si istoria culturii, relatia si limitele acesteia

- o punere in chestiune a principalelor categorii cu care se va opera in cadrul acestei discipline: presa si istoria ei, cultura, rolul si istoria acesteia, relatia dintre cultura si media, limitele acesteia; comunicare, media etc;

- citeva definitii ale conceptului de cultura si de presa/media;

- ce anume ofera presa culturii si prin ce anume cultura, indiferent de intelesul acesteia, determina si defineste demersul profesional in media;

- presa ca sursa istorica si ca instrument al politicilor culturale; presa ca agent al normei culturale; canonul cultural si permanenta tentatie subversiva a presei: media ca parte a contra-culturii contemporane; presa comunica faptul cultural, il transforma in obiect social, in fapt public;

- desi presa este implicit sau explicit un purtator de cultura, totusi, mai cu seama in ultimele decenii, presa de masa are tendinta de a redefini in contul sau intelesul termenului de cultura, prin asimilarea galopanta cu divertismentul si industriosul;

tentatia de a utiliza comunicarea ca substitut al culturii;

- pe de alta parte, cultura tinde sa se izoleze de manifestarile publice populare; de aici criza de normativitate prin care trece astazi relatia dintre cultura si media;

2. Obiectivele si metodologia disciplinei

- evident, nu avem o disciplina academica avind acest titlu; prin urmare, continutul acestei discipline nu poate avea la baza un demers autonom si bine configurat; este vorba de aceea de configura ad-hoc un domeniu specific pentru disciplina universitara cu acest titlu, care sa asigure initierea studentilor la jurnalism atit in istoria culturii romanesti cit si in istoria presei;

- totusi, nu este vorba de a trata evolutia presei in raport cu istoria culturii si nici de a vedea cum anume presa si istoria culturii s-au intersectat; obiectivul demersului de fata, din punct de vedere intelectual, este de a evidentia rolul pe care presa, media si orizontul receptarii in general, il au in evolutia unei culturi; astfel, istoria culturii marcheaza istoria fenomenului media dar mai ales traduce in mod cvasi-obiectiv o evolutie a sensibilitatilor colective, fie ca este vorba aici de gustul public, de imaginarul social sau de ceea ce numim "orizontul de asteptare"; presa este un indicator si in acelasi timp un agent al acestor mutatii: obiect si subiect, martor si agent;

- metodologia deriva de aici;:cultura si presa nu sunt vazute ca fiind nici in mod obligatoriu si absolut compatibile sau complementare, nici in relatie de adversitate; in acelasi timp, cultura apare ca un domeniu complex: structurat in etaje si sub forme foarte diferite, uneori surprinzatoare; la rindul sau media ne apare ca un fenomen in continua miscare si mai ales pluridimensional; nu avem prin urmare, nici istoric vorbind, nici din punct de vedere analitic, o singura cultura sau o presa monobloc;

- abordarea acestor realitati multiple se face din perspective multiple, care imbina unghiul pur cronologic cu cel tematic, istoria ideilor cu istoria literaturii, istoria presei cu teoria culturii; o mare importanta va fi acordata evolutiei culturii politice, ca indicator si fundal al evolutiilor culturii si mai ales a presei;

3. Organizarea activitatii academice

- din punct de vedere didactic, obiectivele sunt legate natural de modul cu s-a constituit aceasta disciplina universitara:

a. initierea studentilor la jurnalism in problematica istoriei culturii si presei romanesti;

b. familiarizarea acestora cu principalele categorii teoretice si descriptive in istoria culturii si a presei romanesti;

c. introducerea in problematica dezbaterilor culturale si a vietii intelectuale;

d. formarea deprinderilor elementare ale muncii intelectuale: discutia calificata, lectura si interpretarea unui text, utilizarea "contextului" in demersul intelectual etc.; indeosebi se va pune accentul de dezvoltarea abilitatilor de de a descifra, analiza si interpreta un text la prima vedere

- organizarea demersului didactic va tine cont de aceste obiective; pe de o parte, unghiul pur cronologic se imbina cu cel tematic, iar pe de alta abordarile teoretice sunt insotite de altele dominant empirice; fireste, seminariile au o componenta accentuat interactiva si practica;

Evaluare si norme ale activitatii studentilor:

- trei note: una pentru seminar, una pentru lucrarea de la mijlocul semestrului, alta pentru lucrarea finala; nota finala va fi suma lor egala;

- nota de seminar, pe baza calitatii participarii la seminarii;

- examen partial, scris, 2 ore: eseu, problematica din seminarii plus prelegeri; mijlocul lui decembrie;

- examen final, scris, 2 ore; trei teme; una principala din prelegeri; una secundara din prelegeri; una din seminar; sesiunea ordinara de examene;

- nota de seminar; pe baza activitatii de seminar; plus o recenzie a unei carti din lista indicata in bibliografie;

- calcul punctaj seminar; nota zece pentru cine face peste 25 de puncte; pentru cei intre 20 si 25, 9, pentru cei care au intre 15 si 20, nota 8, pentru cei care fac intre 10 si 14, nota 7, pentru cei care fac intre 7 si 9, nota 6, iar nota cinci pentru cei care fac intre 5 si 6 puncte; cei care nu fac un minimum de cinci puncte, vor trebuie sa repede seminarul si deci intreg programul de studiu la aceasta disciplina;

- recenzie; dupa o carte indicata in bibliografia disciplinei, din syllabus; 3- 5 pagini, dactilo; prezentare orala; notata cu puncte de la 1 la 5;

- examinarea partiala: o lucrare scrisa de doua ore, din tematica primelor 7 prelegeri si a 3 seminarii de pina atunci; participarea este obligatorie; lucrarea nu se repeta; cine nu participa nu poate primi note la celelalte probe;

- o lucrare scrisa la finalul semestrului; un eseu sau un referat;

- nota la seminar; trei criterii: calitatea participarii la discutii, frecventa acesteia si deschiderea bibliografica; obligatia pentru fiecare de a face o recenzie la una dintre lucrarile indicate in bibliografie si de a o prezenta la seminar oral;

- cinci stelute la fiecare seminar maximum; se cere un minim de cinci stelute pentru a putea primi note la celelalte probe; notarea se face in felul urmator; de la 22 de puncte in sus, nota zece; intre 17 si 21, nota noua; intre 13 si 16, nota 8, intre 9 si 11, nota sapte, intre 7 si 8 nota sase, intre 5 si 6, nota cinci;

Prezenta studentilor la seminarii este obligatorie; absenta de la cel mult trei seminarii ducind la invalidarea oricarei activitati pe semestrul respectiv. In cadrul seminariilor, interventiile orale vor fi punctate dupa cum urmeaza: se vor acorda 5 puncte pentru o interventie care sa vizeze explicitarea temei principale a seminarului; aceasta trebuie sa cuprinda o abordare precisa si informata; se vor acorda 4 puncte unei interventii la tema principala, care sa propuna o interpretare originala si bine articulata conceptual; se vor acorda 3 puncte pentru o interventie cu caracter corectiv la cele doua interventii anterioare; se vor acorda 2 puncte pentru o interventie corectiva sau polemica in raport cu o tema secundara; un singur punct, pentru orice interventie orala cu caracter corectiv, nesistematic si partial originala.

La rindul lor, lucrarile trebuie redactate la standarde academice. Protocolul academic presupune: 1. respect al regulilor formale ale unei lucrari academice; 2. expresivitate stilistica si conceptuala (capacitate de tematizare si punere in evidenta a unui subiect, coerenta etc.); 3. respect al regulilor elementare ale unui demers intelectual (indeosebi in ce priveste logica rationamentelor si maniera de argumentare, in speta, distinctia dintre argumentarea prin opinii si argumentarea prin apelul la fapte.); 4. Originalitatea demersului;

- nu se dau restante sau mariri de nota; cine nu obtine cinci trebuie sa repet integral programul de studiu la aceasta disciplina:

Consultatiile pentru aceasta disciplina vor avea loc, luni, intre orele 15-17, in sala G 101.

4. Scurta privire istorico-bibliografica

- a se vedea bibliografia generala, din Syllabus, plus bibliografia prelegerii nr. 3; de asemenea:

- Cazeneuve, Jean: La societe de l'ubicuite, Paris, Denoel, 1972.

- Coman, Mihai: Introducere in sistemul mass-media, Iasi, Editura Polirom, 1999, col. 'Media', 240 p. (O foarte utila lucrare de sinteza asupra fenomenului mediatic, cu multe referiri la realitatea romaneasca).

- DeFleur, Melvin L./Ball-Rokeach, Sandra: Teorii ale comunicarii de masa, traducere de Ducu si Catalina Harabagiu, Iasi, Editura Polirom, col. 'Media', 1999, 368 p. (Introducere in problematica teoriilor comunicarii de masa: o sinteza impecabila in dezbaterea teoretica privitoare la originile, natura, formele si consecintele comunicarii de masa.)

- Dragan, Ioan: Paradigme ale comunicarii. Orizontul societatii mediatice, partea I-a, Bucuresti, Casa de editura si presa 'Sansa', 1996, 304 p.

- Escarpit, Robert: Theorie generale de l'information et de la communication, Paris, Hachette, 1974. (Un clasic al sociologiei comunicarii)

- Flichy, Patrice: O istorie a comunicarii moderne, Spatiu public si viata privat, traducere si adaptare de Mirela Lazar, Iasi, Editura Polirom, 1999, col. 'Media', 256 p. (Trecere in revista a principalelor forme si mijloace ale comunicarii de masa)

- Fowler, Roger: Language in the News: Discours and Ideology in the Press, London, New York, Routledge, 1994, 254 p. (BCU: II 296 866)

- Habermas, Juergen: Cunoastere si comunicare, Bucuresti, Editura Politica, 1983. (Lucrare clasica, de mare deschidere teoretica)

- Lasswell, H.D.: 'The structure and the function of communication in society', in L. Bryson (ed.), The communication of ideas, 1948,

- Lochard, Guy/Boyer, Henri: Comunicarea mediatica, traducere de Bogdan Geangalau, Iasi, Institutul European, 1998, col. 'Memo', 119 p. (Scurta si pertinenta introducere in problematica comunicarii mediatice; scrisa alert, contine excelente referinte teoretice.).

- McLuhan, Marshall: Galaxia Gutenberg, Bucuresti, Editura Politica, col. 'Idei contemporane', 1975. (Lucrare fondatoare a 'mediologiei')

- Van Cuilenburg, J.J./Scholten, O./Noomen, G.W.: Stiinta comunicarii, versiune romaneasca si studiu introductiv de Tudor Olteanu, Bucuresti, Editura Humanitas, 1998, 308 p. (Privire sintetica asupra problematicii comunicationale din toate unghiurile sale semnificative; capitolele VI-VIII, indeosebi, privesc lumea presei).

- Wright, Ch. R.: Mass Communications: A Sociological Perspective, 2nd ed., New York, Random House, 1972.

Lucrari destinate initierii in jurnalism:

- Capelle, Marc: Ghidul jurnalistului, Presa scrisa, Agentie, Radio TV, Adaptare in limba romana de Mirela Lazar, Bucuresti, Editura Carro, 1994. (Vie si aplicata, apartinind unui practician al jurnalismului, care a cunoscut relativ bine si presa romaneasca de la inceputul anilor '90, lucrarea are meritul de a cunoaste orizontul de asteptare al publicului vizat: tinerii jurnalisti din Romania post-comunista).

- Coman, Mihai (vol. coord. de): Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, Iasi, Editura Polirom, col. 'Media', vol. I, 1997, 232 p.; vol. II, 1999, 254 p. (O prima incercare serioasa de a fonda o reflectie autohtona asupra practicii jurnalismului; volumul al doilea, in special, este de un nivel foarte bun)

- Jouvenel, Robert de: Le journalisme en vingt lecons, Paris, Payot, 1920, 107 p. (BCU: IB 12 502)

- Hohenberg, John: The Professional jornalist: a guid to the parctices and principles of the news media, 2-nd ed., New York, 1969, 532 p. (BCU: III 103 588)

- Mallette, Malcolm F. (ed.): Manual pentru ziaristii din Europa Centrala si de Est, traducere de Irina Horea si Doina Lica, Bucuresti, 1992. (Breviar cvasi-complet despre problematica presei scrise si nu numai; articolele apartin fara exceptie unor autoritati in domeniul respectiv.)

- Randall, David: Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisa, Prefata de Mihai Coman, traducere de Alexandru Bradut Ulmanu, Iasi, Editura Polirom, col. Media, 1998, 261 p. (Cuprinde tot ceea ce este de stiut esential despre practica jurnalismului in Europa de Est, intr-un limbaj viu, accesibil, jurnalistic)

- Paillet, Marc: Le journalisme: fonction et langage du IV-eme pouvoir, Paris, Denoel, 1974, 226 p.

- Samoila, Emil: Ziaristica. Istoric. Definitii. Presa moderna. Articolul de ziar. Regulile redactarii. Antologie, notiuni elementare de gazetarie, Bucuresti, Editura Adevarul, 1932, 343 p. (Lucrare de initiere, inca utila, in ciuda virstei.) (BCU: II 152 350)

- Weil, George: Le journal, 1934. (Lucrare clasica apartinind unui istoric reputat)

Teoria presei scrise si a practicii jurnalistice :

- Albert, Pierre: La presse, 9e ed., Paris, PUF, 1991, 123 p. coll. 'Que sais-je'. (O excelenta lucrare asupra presei scrise; din pacate, se refera mai cu seama la spatiul francez si in anumite privinte este depasite in ce priveste baza documentara.)

- Brochier, Jean-Christophe, La presse ecrite, Paris, Ed. Hatier, coll. 'Profil', 1983.

- Butoi, Octavian, Introducere in teoria presei, Bucuresti, 1974, 220 p. (BCU: 147 708)

- Coman, Mihai: Din culisele celei de-a patra puteri, Bucuresti, Editura Carro, 1996.

- Foarta, Serban: Dublul regim (diurn-nocturn) al presei, 1997.

- Lacouture, Jean: Enquete sur l'auteur: Reponse tardive à Andr Marlaux sur quelques questions relatives à la condition de journaliste, Paris, 1989, 318 p. (BCU: II 264 936)

- Weaver, D.H./Cleveland Willhoit, G.: The American Journalist: a Portrait of US News People and their Work, Bloomington, Indiana University Press, 1986.

- Almasy, Paul: La photo à la une. Qu-est-ce que le photojournalisme?, Paris, Ed. du CFPJ, 1980.

Asupra mecanismului de selectie si semnificare mediatica a evenimentului:

- Gans, H.H.: Deciding what's News, New York, Free Press, s.a.

- Gross, Peter: Culegerea si adaptarea stirilor, traducere de Adrian Stan, Timisoara, Editura de Vest, 1993.

- Hartley, John: Discursul stirilor, trad. rom., Iasi, Editura Polirom, col. Media, 1999, 207 p. (O privire aplicata, cu numeroase sugestii provenite din semiotica si sociologia comunicarii, care ofera si o solida bibliografie finala).

- Tuchman, Gaye: Making News: a Study in the Construction of Reality, New York, Free Press, 1978.

Redactare, ilustrare, punere in pagina:

- Bonin, Serge: Initiation à la graphique, Paris, Ed. de l'Epi, 1975.

- Brielmaier, Peter/Wolf, Eberhard: Ghid de tehnoredactare. Punerea in pagina a ziarelor si revistelor, traducere de Viaceslav Odobescu, Iasi, Editura Polirom, 1999, col. 'Media', 248 p.

- Coman, Mihai (coord.) : Manual de jurnalism: Tehnici fundamentale de redactare, volumul II, Iasi, Editura Polirom, 1999, 256 p.

- Ferrol, Gilles/Flageul, Nol: Metode si tehnici de exprimare orala, traducere de Ana Zastroiu, argument de Corneliu Bilba, Iasi, Polirom, col. 'Practic', 1998, 216 p. (Initiere in practicile retoricii elementare ale comunicarii publice)

- Guery, Louis: Manuel de secretariat de rdaction. De la copie à la maquette de mise en page, 4e edtition, Paris, Ed. du CFPJ, 1990.

- Mencher, Melvin: Basic News Writing, 3rd ed., 1989, 448 p. (BCU: III 230 536)

- Rad, Ilie: Stilistica si mass-media. Aspecte ale experientei jurnalistice, prefata de prof. univ. dr. G. Gruita, Cluj-Napoca, Editura Excelsior, 1999, 266 p. (Utila indesoebi tinerilor jurnalisti, contine multe exemple).

- Stanton, Nicki: Comunicarea, traducere romaneasca, Bucuresti, 1995, 316 p. (Un excelent manual de redactare si comunicare publica).

Intreprinderea de presa:

- Guery, Louis/Lebedel, Pierre: Comment creer et animer une publication, Paris, Ed. du CFPJ 1990, 109 p. (Excelent breviar de introducere in gestiunea unei intreprinderi de presa; din nefericire, cazuistica este extras exclusiv din spa]iul francez).

- Marinescu, Paul (coord.): Managementul institutiilor de presa din Romania. Teorie, practica si studii de caz, Iasi, Editura Polirom, 1999, 224 p., col. 'Media'.

Productia presei scrise:

- Evans, Harold: Editing and design. A five-volume manual of English typography and layout, Book 1, London, Heinemann, 1973, 224 p. (BCU: III 179 232)

- Rivers, W./ Lewenstein,M.: Working with news in print, New York, Harper , 1984, 254. (BCU: III 229 395)

- Tichy, Josef: Newspapers production management and techniques, Prague, 1971. (BCU: II 177 568)

Relatia dintre public si presa scrisa:

- Dragan, Ioan: Paradigme ale comunicarii. Orizontul societatii mediatice, partea I-a, Bucuresti, Casa de editura si presa '{ansa', 1996; cap. V: Efectele mass media, p. 200 sqq.

Fowler, Roger: Language in the News: Discours and Ideology in the Press, London, New York, Routledge, 1994, 254 p. (BCU: II 296 866)

- Larson, Charles, Persuasion: Reception and Responsibility, Belmont California, Wadsworth Publishers, 1989.

- Lazarsfeld, P./Berelson, B./Gaudet, M..: The People's Choice, New York, Columbia University Press, 1948.

- Mungiu, Alina, Romanii dupa '89. Istoria unei neintelegeri, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995, 326 p. (Lucrare provocatoare despre relatia dintre presa si opinia publica si mai ales despre patologia discursului jurnalistic; contestabila cel putin metodologic, lucrarea acopera un gol bibliografic si contine excelente studii de caz.)

- Thom, Francoise: Limba de lemn, traducere din limba franceza de Mona Antohi, Studiu introductiv de Sorin Antohi, Bucuresti, Editura Humanitas, 1993, 245 p. (Excelenta analiza a discursului public al lumii sovietice, pentru care presa este desigur principalul agent si mediu).