DE LA GENEZA ETNICǍ LA GENEZA STATALǍ

DE LA GENEZA ETNICǍ LA GENEZA STATALǍ

VOCABULAR DE TERMENI ISTORICI

LEGATUS AUGUSTI GUVERNATOR AL UNEI PROVINCII IMPERIALE ROMANE CU ATRIBUTII ADMINISTRATIVE, JURIDICE SI MILITARE.

DAVA - ASEZARE FORTIFICATǍ GETO-DACICǍ.

VILLA RUSTICA - PROPRIETATE RURALǍ ROMANǍ ALCǍTUITǍ DIN LOCUINTA PROPRIETARULUI SI ANEXELE ACESTEIA.

ROMANIZARE - PROCESUL PRIN CARE UN POPOR CUCERIT DE ROMANI ADOPTǍ ELEMENTELE DE CULTURǍ SI CIVILIZATIE CARACTERISTICE ACESTORA.

URBANIZARE - PROCESUL DE TRECERE DE LA SAT LA ORAS. AMPLU PROCES DE CONSTRUIRE A ORASELOR.

COLLEGIA - ASOCIATII PROFESIONALE, ETNICE SAU RELIGIOASE DE TIP ROMAN.

SINCRETISM RELIGIOS - CONTOPIREA MAI MULTOR DIVINITǍTI ASEMǍNǍTOARE DAR DE ORIGINE DIFERITǍ.

INTERPRETATIO ROMANA -ADORAREA DIVINITǍTILOR PROPRII SUB NUME ROMANE.

LIMES - GRANITǍ FORTIFICATǍ ROMANǍ.

DACII LIBERI - LOCUITORII TERITORIILOR DACICE NECUCERITE DE ROMANI.

COLONIE ASEZARE (URBANǍ) INTEMEIATǍ DE O POPULATIE STRǍINǍ PE UN ANUMIT TERITORIU ;

CONTINUITATE - PERMANENTA LOCUIRE A UNUI POPOR IN LOCUL DE BASTINǍ (UNDE S-A NǍSCUT ) ;

CRESTINISM - RELIGIE MONOTEISTǍ INTEMEIATǍ DE IISUS HRISTOS IN SEC. I ;

ROMANITATEA ORIENTALǍ - POPULATIA VORBITOARE DE LIMBǍ ROMANICǍ DE LA NORD SI SUD DE DUNǍRE ;

EPISCOPIE - UNITATE ADMINISTRATIVǍ A BISERICII CRESTINE UNDE ACTIVITATEA ESTE COORDONATǍ DE UN EPISCOP ;

MISIONAR - PERSOANǍ CE RǍSPANDESTE O ANUMITǍ RELIGIE ;

MARTIR - PERSOANǍ CE-SI DǍ VIATA PENTRU CREDINTA SAU CONVINGERILE SALE ;

ETNOGENEZǍ ROMANEASCǍ - NASTEREA POPORULUI ROMAN ;

POPOARE NEO-LATINE - POPOARELE CE AU CA BAZǍ LINGVISTICǍ LIMBA LATINǍ : SPANIOL, PORTUGHEZ, FRANCEZ, ITALIAN, ROMAN ;

DIALECT - PARTICULARITATE A UNEI LIMBI ;

CNEZAT: UNITATE ADMINISTRATIV TERITORIALǍ FORMATǍ DIN MAI MULTE OBSTI SǍTESTI CONDUSǍ DE UN CNEAZ;

VOIEVODAT: UNITATE POLITICO-ADMINISTRATIVǍ FORMATǍ DIN MAI MULTE CNEZATE CONDUSǍ DE UN VOIEVOD ; FORMǍ DE ORGANIZARE POLITICǍ A ROMANILOR IN EVUL MEDIU ;

DESCǍLECAT: TRANSFER DE POPULATIE DIN TRANSILVANIA LA SUD SI EST DE CARPATI CARE A AJUTAT LA CONSTITUIREA STATELOR VALAHIA SI MOLDOVA ;

DINASTIE: FAMILIE DIN RANDUL CǍREIA SUNT ALESI CONDUCǍTORII UNUI STAT;

MARCA: UNITATE DE APǍRARE CREATǍ DE REGELE MAGHIAR LUDOVIC D'ANJOU IN N-V MOLDOVEI IMPOTRIVA TǍTARILOR;

SUVERANITATE: CALITATEA DE A NU DEPINDE DE NICI O ALTǍ PUTERE DE STAT, MANIFESTATǍ PRIN ELABORAREA NESTINGHERITǍ A POLITICII INTERNE SI EXTERNE;

1. CIVILIZATIA SI ISTORIA DACO-GETILOR

CRONOLOGIE ;

• 82-44 I.H. - DOMNIA LUI BUREBISTA.
• 46 D.H. DOBROGEA ESTE CUCERITǍ DE ROMANI.
• 87-106 D.H. - DOMNIA LUI DECEBAL.
• - DECEBAL INFRANGE ARMATA ROMANǍ CONDUSǍ DE CORNELIUS FUSCUS LA TAPAE.
• DECEBAL ESTE INFRANT DE GENERALUL ROMAN TETTIUS IULIANUS.
• TRATATUL DE PACE INCHEIAT INTRE IMPǍRATUL ROMAN DOMITIANUS SI DECEBAL.
• - PRIMUL RǍZBOI DACO-ROMAN.
• TRATATUL DE PACE INCHEIAT INTRE TRAIAN SI DECEBAL.
• AL DOILEA RǍZBOI DACO-ROMAN.
• DECEBAL SE SINUCIDE. DACIA DEVINE PROVINCIE ROMANǍ.
• - IMPǍRATUL ROMAN AURELIANUS RETRAGE ARMATA SI ADMINISTRATIA ROMANǍ DIN DACIA.

CARACTERISTICI

CREATORII EPOCII FIERULUI;

RAMURA NORDICǍ A TRACILOR;

SUNT NUMITI GETI IN IZVOARELE GRECESTI SI DACI IN CELE LATINE;

SUNT UNUL SI ACELASI POPOR ;

CUVINTE DACICE : AMURG, APRIG, BRAD, GORUN, MAL, PRUNC ETC. ;

ORG.SOCIALǍ : - ARISTOCRATIA : TARABOSTES (PILEATI): SEFII MILITARI SI MARII PREOTI ;

-OAMENII LIBERI : COMATI (CAPILATI) ;

ORG. POLITICǍ : UNIUNI DE TRIBURI CONDUSE DE SEFI MILITARI ;

ORG. RELIGIOASǍ : -POLITEISM ;

-ZEUL SUPREM: ZALMOXIS;

-RIT INMORMANTARE: INCINERATIA;

-LOCURI SACRE: SANCTUARE, M-TELE COGAIONON;

POPOARE ALOGENE

GRECII AU INTEMEIAT MAI MULTE COLONII PE LITORALUL PONTIC :

- HISTRIA (SEC.VII I.H.),

- CALLATIS (SEC.VI I.H.),

- TOMIS (SEC.VI I.H.);

o            RELATII CU AUTOHTONII-MAI ALES DE NATURǍ ECONOMICǍ (COMERT);

o            TEHNICI METALURGICE

o            MONEDA

o            ROATA OLARULUI

o            INFLUENTE IN ORGANIZAREA DE STAT.

CELTII - METALURGIA FIERULUI;

- ROATA OLARULUI;

ILIRII OLTENIA;

SCITII TRANSILVANIA-TEHNICI DE PRELUCRARE A METALELOR PRETIOASE;

TRACII SUDICI DOBROGEA;

BASTARNII MOLDOVA;

PERSII ELEMENTE PRIVIND PRELUCRAREA METALELOR PRETIOASE;

FACTORII CE AU FAVORIZAT FORMAREA STATULUI

ECONOMICI: PROGRESELE INREGISTRATE CA URMARE A FOLOSIRII UNELTELOR DIN FIER SI A GENERALIZǍRII ROTII OLARULUI;

SOCIALI: STRATIFICAREA SOCIETǍTII DACICE;

POLITICI: TARABOSTES DEVINE O ADEVǍRATǍ CATEGORIE SOCIALǍ CONDUCǍTOARE SI SE GRUPEAZǍ IN JURUL UNEI CǍPETENII;

UNITATEA ETNICǍ, LINGVISTICǍ SI DE CIVILIZATIE

FACTORII EXTERNI: PERICOLUL REPREZENTAT DE CELTI SI DE ROMANI;

BUREBISTA (82-44 I.HR.) - CONDUCǍTOR AL UNEI UNIUNI DE TRIBURI PUTERNICE, AJUTAT SI DE MARELE PREOT DECENEU, A REUSIT SǍ PUNǍ BAZELE UNUI STAT FOARTE INTINS; CENTRUL SE AFLA IN M-TII ORǍSTIEI CU CAPITALA LA SARMIZEGETUSA

CARACTERUL STATULUI: MONARHIE MILITARǍ (REGELE CONDUCE CU AJUTORUL SEFILOR MILITARI);

POLITICA EXTERNǍ 1. CUCERESTE TERITORIILE CELTILOR DIN NORD-VEST;

2. STǍPANESTE TOATE CETǍTILE GRECESTI DE LA MAREA NEAGRǍ, DIN NORD (OLBIA) PANǍ IN SUD (APOLLONIA);

3. 48 I.HR. - SE AMESTECǍ IN RǍZBOIUL CIVIL DIN IMPERIUL ROMAN DINTRE CAESAR SI POMPEIUS , DE PARTEA CELUI DIN URMǍ, INSǍ VICTORIA VA FI DE PARTEA LUI CAESAR. IN ANUL 44 I.HR. CAESAR SI BUREBISTA MOR ASASINATI.

IZVOARE ISTORICE

• STRABON GEOGRAFIA
• INSCRIPTIA LUI ACORNION DIN DIONYSOPOLIS: BUREBISTA ERA SOCOTIT: 'CEL DINTAI SI CEL MAI MARE DINTRE REGII DIN TRACIA'.

INTINDEREA STATULUI IN TIMPUL LUI BUREBISTA:

EST : RAUL BUG;

NORD : CARPATII PǍDUROSI;

VEST : DUNǍREA MIJLOCIE (MORAVIA);

SUD : M-TII BALCANI (HAEMUS);

SUD-EST: MAREA NEAGRǍ (PONTUL EUXIN).

URMASII LUI BUREBISTA

DECENEU - REGE SI MARE PREOT;

COMOSICUS - REGE SI MARE PREOT;

SCORILLO - REGE ;

DURAS - REGE;

DIURPANEUS (DECEBAL) - REGE.

DECEBAL ) VA REUSII SǍ REFACǍ UNITATEA STATALǍ, MAI ALES, DATORITǍ PERICOLULUI ROMAN (IMPERIUL ROMAN AJUNSESE CU CUCERIRILE LA DUNǍRE). STATUL ESTE MAI PUTERNIC SI MAI BINE ORGANIZAT. DOMNIA LUI DECEBAL REPREZINTǍ APOGEUL CIVILIZATIEI DACICE.

INTINDEREA STATULUI DAC IN TIMPUL LUI DECEBAL

EST : RAUL BUG;

NORD : CARPATII PǍDUROSI;

VEST : RAUL TISA;

SUD, SUD-EST : DUNǍREA.

COFRUNTǍRILE DACO-ROMANE

- DURAS ATACǍ GARNIZOANELE ROMANE DE LA SUD DE DUNǍRE.

- O LEGIUNE ROMANA CONDUSǍ DE CORNELIUS FUSCUS VINE SǍ-I PEDEPSEASCǍ PE DACI ,IN ACEST CONTEXT DURAS CEDEAZǍ TRONUL LUI DIURPANEUS CARE II ZDROBESTE PE ROMANI.

O NOUA ARMATǍ ROMANǍ CONDUSǍ DE TETTIUS IULIANUS IL INFRANGE PE DECEBAL LA TAPAE.

- DATORITǍ UNOR PROBLEME PE CARE LE AVEA CU BARBARII, IMPǍRATUL DOMITIANUS PROPUNE INCHEIEREA UNUI TRATAT DE PACE.

PREVEDERI:-DECEBAL DEVINE' CLIENT AL ROMEI' (RENUNTǍ LA POLITICA EXTERNǍ PROPRIE IN FAVOAREA CELEI ROMANE);

-PRIMESTE SUBSIDII IN BANI , MASINI DE RǍZBOI, PRECUM SI MESTERI.

TRAIAN, NOUL IMPǍRAT ROMAN, CONSIDERǍ ACEASTǍ PACE RUSINOASǍ PENTRU IMPERIU SI HOTǍRǍSTE SǍ CUCEREASCǍ DACIA.

CAUZELE

• CRESTEREA PUTERII DACIEI (PERICOL IMINENT PENTRU IMPERIUL ROMAN);     
• POZITIE GEO-STRATEGICǍ FAVORABILǍ (AVANPOST IMPOTRIVA BARBARILOR);
• BOGǍTIILE DACIEI.

RǍZBOAIELE

• - VICTORIA LUI TRAIAN.

- TRATAT DE PACE - NEFAVORABIL PENTRU DACI:

SǍ DISTRUGǍ ZIDURILE CETǍTILOR;

SǍ RETURNEZE MESTERII SI MASINILE DE RǍZBOI;

SǍ RENUNTE LA POLITICA EXTERNǍ PROPRIE;

SǍ RENUNTE LA UNELE TERITORII IN FAVOAREA ROMANILOR.

• - ARMATA DACǍ ESTE ZDROBITǍ, DECEBAL FUGE SI, PENTRU A NU CǍDEA IN MANA ROMANILOR, SE SINUCIDE. DACIA ESTE TRANSFORMATǍ IN PROVINCIE ROMANǍ SI SUPUSǍ PROCESULUI DE ROMANIZARE OFICIALǍ.

2. TRǍSǍTURILE CIVILIZATIEI ROMANE IN DACIA

PROVINCIA DACIA ERA DE RANG IMPERIAL (FIIND O PROVINCIE DE GRANITǍ), IMPǍRATUL CONDUCAND-O PRIN INTERMEDIUL UNUI LEGATUS AUGUSTI.

CAPITALA A FOST CONSTRUITǍ LANGǍ FOSTA RESEDINTǍ DACICǍ, ACUM DISTRUSǍ, NUMELE EI ERA COLONIA ULPIA TRAIANA AUGUSTA SARMIZEGETUSA

NOUA PROVINCIE A FOST APǍRATǍ DE UN NUMǍR MARE DE SOLDATI SI DE O MULTITUDINE DE CASTRE (TABERE FORTIFICATE) DISPUSE IN TOATǍ PROVINCIA SI, MAI ALES, DE-A LUNGUL LIMESULUI. LEGIUNILE CARE AU STATIONT IN PROVINCIE AU FOST LEGIO XIII GEMINA, AVAND SEDIUL LA APULUM, A APǍRAT TERITORIUL PANǍ LA RETRAGEREA AURELIANǍ SI LEGIO V MACEDONICA CARE, DIN , A FOST ADUSǍ DIN MOESIA LA POTAISSA.

ROMANIZAREA - PROCES COMPLEX SI INDELUNGAT PRIN CARE UN POPOR CUCERIT DE ROMANI ADOPTǍ, DE BUNǍ VOIE, ELEMENTELE DE CULTURǍ SI CIVILIZATIE ALE ACESTORA.

CEL MAI IMPORTANT ELEMENT AL ROMANIZǍRII ESTE LIMBA LATINǍ.

FACTORII ROMANIZǍRII

ADMINISTRATIA

ARMATA - CCA. 50000 DE SOLDATI, CANTONATI IN CASTRE, IMPǍRTITI IN LEGIUNI (CETǍTENI) SI TRUPE AUXILIARE (NECETǍTENI);

COLONISTII - ADUSI PENTRU VALORIFICAREA RESURSELOR;

VETERANII - SOLDATI CARE, DUPǍ TERMINAREA STAGIULUI MILITAR, ERAU IMPROPIETǍRITI, AVAND ASTFEL POSIBILITATEA SǍ-SI INTEMEIEZE FAMILII;

URBANIZAREA - AU FOST REFǍCUTE O SERIE DE ORASE CU STATUT DE COLONIA CUM AR FI SARMIZEGETUSA, DROBETA, NAPOCA, APULUM, SAU CU STATUTUL DE MUNICIPIA PRECUM DIERNA, TIBISCUM, TROESMIS, TOATE ACESTEA AVAND ROLUL DE RESEDINTE ADMINISTRATIVE, MILITARE, DE CENTRE MESTESUGǍRESTI SI COMERCIALE. IN ORASE EXISTAU ASA NUMITELE COLLEGIA PENTRU O MAI BUNǍ ORGANIZARE;

RELIGIA - INTERPRETATIO ROMANA SI SINCRETISMUL ; MARE DIVERSITATE A CULTELOR:

DREPTUL ROMAN

ARTA ROMANǍ - ARE UN CARACTER ROMAN OCCIDENTAL;

ECONOMIA - DE TIP ROMAN;

SCOALA

ETAPELE ROMANIZǍRII

• PRELIMINARǍ: INFLUENTELE ROMANE EXERCITATE ASUPRA CIVILIZATIEI DACICE INAINTE DE ANUL 106;
• PROPRIU-ZISǍ: PERIOADA STǍPANIRII ROMANE - DOBROGEA: ,

- DACIA: ;

• ULTERIOARǍ: DUPǍ RETRAGEREA AURELIANǍ (ROMANIZAREA DACILOR LIBERI).

RETRAGEREA ROMANILOR DIN DACIA - IMPǍRATUL AURELIANUS RETRAGE IN PERIOADA CUPRINSǍ INTRE ANII 271-275 ARMATA SI ADMINISTRATIA DIN DACIA LǍSAND AICI O POPULATIE INTENS ROMANIZATǍ (DACO-ROMANI). CAUZELE ACESTUI EVENIMENT AU FOST CRIZA ECONOMICǍ SI DESELE ATACURI ALE POPOARELOR BARBARE CU CARE SE CONFRUNTA IMPERIUL ROMAN.

PǍCILE DIN ANII 89 SI 102 - STUDIU COMPARATIV: PACEA DIN 89 DINTRE DECEBAL SI DOMITIANUS A AVUT UN CARACTER DE COMPROMIS, DETERMINAT DE REZULTATUL INDECIS AL CAMPANIILOR ROMANE IN DACIA DIN PERIOADA ANTERIOARǍ. DECEBAL DEVINE 'CLIENT' AL IMPERIULUI ROMAN, ASIGURAND LINISTEA LA GRANITA IMPERIULUI DAR PRIMIND, IN SCHIMB, MESTERI SI BANI PENTRU INTǍRIREA CETǍTILOR SI ARMATEI. PACEA DIN 102 INCHEIATǍ DE DECEBAL CU TRAIAN ATESTǍ INFRANGEREA DACILOR IN RǍZBOIUL DIN . DE ACEASTǍ DATǍ, DECEBAL CEDEAZǍ ROMANILOR O SERIE DE TERITORII (BANAT, N. OLTENIEI SI MUNTENIEI), ESTE NEVOIT SǍ RENUNTE LA POLITICA EXTERNǍ PROPRIE SI SǍ DǍRAME ZIDURILE CETǍTILOR DE APǍRARE.

PERSONALITǍTILE LUI BUREBISTA SI DECEBAL

• BUREBISTA )-UNIFICǍ TRIBURILE GETO-DACILOR INTR-UN SINGUR STAT, SUPUNE POPULATIILE VECINE (CELTI, SCITI, BASTARNI, GRECI), CONSTRUIESTE SISTEMUL DE FORTIFICATII DIN M-TII ORǍSTIEI.
• DECEBAL )-REFACE UNITATEA STATULUI DAC, CONSTITUIE O ARMATǍ PUTERNICǍ, REFACE SI EXTINDE SISTEMUL FORTIFICATIILOR DIN M-TII ORǍSTIEI, SUSTINE CONFLICTELE MILITARE CU ROMANII, LA MOARTEA SA DACIA DEVINE PROVINCIE ROMANǍ.

CONFLICTELE DACILOR CU ROMANII-PLAN DE IDEI

PRIMELE RELATII CU ROMANII: IN TIMPUL LUI BUREBISTA - INTERVENTIA ACESTUIA IN RǍZBOIUL CIVIL DINTRE CAESAR SI POMPEIUS

PRIMA PROVINCIE DACICǍ INTEGRATǍ LUMII ROMANE: DOBROGEA - IN ANUL 46 ESTE ANEXATǍ PROVINCIEI ROMANE MOESIA;

CONFLICTELE MILITARE DIN TIMPUL DOMNIEI LUI DECEBAL CAMPANIILE MILITARE DIN , PACEA DIN 89, RAZBOAIELE DACO-ROMANE DIN , .

CUCERIREA ROMANǍ A DACIEI: 106.

3. ETNOGENEZA ROMANEASCǍ: SEMNIFICATIA SINTEZEI

ROMANITATEA LA DUNǍREA DE JOS

• CONTINUAREA ROMANIZǍRII - DUPǍ 275 (DUPǍ RETRAGEREA AURELIANǍ) ROMANIZAREA CONTINUA PRIN:

DEPLASAREAPOPULATIEI URBANE, PUTERNIC ROMANIZATǍ, SPRE TERITORIILE RURALE;

PǍTRUNDEREA DACILOR LIBERI IN FOSTA PROVINCIE, EI FIIND SUPUSI ASTFEL PROCESULUI DE ROMANIZARE;

LEGǍTURILE NEINTRERUPTE CU ROMANITATEA SUD-DUNǍREANǍ DOVEDITE DE MONEDELE ROMANE SAU BIZANTINE ;

PǍTRUNDEREA SI RǍSPANDIREA CRESTINISMULUI LA NORD DE DUNǍRE ;

PRIN TRECEREA LA NORD DE DUNǍRE A UNOR OAMENI APǍSATI DE FISCALITATE SAU DE LA NORD SPRE SUD, DE TEAMA MIGRATORILOR.

• DESFIINTAREA FRONTIEREI ROMANE DE PE LINIA CARPATILOR, DUPǍ 275, A PERMIS PǍTRUNDEREA DACILOR LIBERI IN INTERIOR SAU INVERS .
• IN TIMPUL IMPǍRATILOR CONSTANTIN CEL MARE SI IUSTINIAN ) PARTEA SUDICǍ A DACIEI S-A AFLAT TEMPORAR SUB STǍPANIREA ROMANǍ.
• CONSTANTIN CEL MARE A RECUCERIT O PARTE DIN TERITORIILE NORD DUNǍRENE PANǍ LA VALUL DE PǍMANT NUMIT 'BRAZDA LUI NOVAC'. INTRE LOCALITǍTILE OESCUS SI SUCIDAVA A FOST CONSTRUIT UN POD PESTE DUNǍRE.
• IUSTINIAN A REFǍCUT UNELE ORASE CA LEDERATA, ARCIDAVA, SUCIDAVA, DROBETA ETC. ACESTE ACTIUNI AU AVUT DREPT URMARE CONTINUAREA PROCESULUI DE ROMANIZARE.
• DOBROGEA A RǍMAS SUB STǍPǍNIRE ROMANǍ PǍNǍ IN ANUL 602.

CRESTINISMUL

• RǍSPANDIT DIN SECOLUL AL III-LEA DE COLONISTII SI MILITARII ROMANI. NU ARE O SUSTINERE POLITICǍ.
• EDICTUL DE LA MILANO (313) : CONSTANTIN CEL MARE ACORDǍ LIBERTATE DE CULT CRESTINISMULUI: INCEPE ORGANIZAREA EPISCOPIILOR LA DUNǍREA DE JOS SI INTEMEIEREA BASILICILOR (TOMIS, HISTRIA, NICULITEL) ;
• -MISIONARI CA: SAVA GOTUL, TEOTIM I (EPISCOP DE TOMIS), SF. NICETAS DIN REMESIANA , ULFILAS (CARE A PREDICAT IN LIMBILE LATINǍ, GREACǍ, GOTǍ), SF.IOAN CASSIAN DIN VALEA CASIMCEI (CARE A ORGANIZAT VIATA MONAHALǍ), DIONISIE CEL MIC ( CRONOLOGIA CRESTINǍ) AU RǍSPANDIT CRESTINISMUL LA N. DUNǍRII IN LIMBA LATINǍ ;
• OBIECTE CRESTINE DIN SECOLELE IV-VI: AU FOST DESCOPERITE LA BIERTAN (SEC.IV) -DONARIUL DE BRONZ CU INSCRIPTIA LATINǍ EGO, ZENOVIUS VOTUM POSUI (EU, ZENOVIE, AM PUS ACEST DAR) SI CU MONOGRAMA LUI HRISTOS, LA POROLISSUM, APULUM, DROBETA ;
• URME DE BASILICI CRESTINE LA POROLISSUM (SEC.IV - INTR-UN FOST TEMPLU PǍGAN) SI LA SUCIDAVA (SEC.VI-VII) ;
• CARACTERUL LATIN AL CRESTINISMULUI ROMANESC ESTE DOVEDIT DE TERMENII DE BAZǍ, PROVENITI DIN LIMBA LATINǍ: BISERICǍ (BASILICA), DUMNEZEU(DOMINE DEUS), A BOTEZA (BAPTISARE), CRUCE (CRUX, CRUCIS), DUMINICǍ (DIES DOMENICA), INGER (ANGHELUS) , RUGǍCIUNE (ROGATIO) ETC.

POPORUL ROMAN SI LIMBA ROMANǍ

• S-A FORMAT LA NORD SI LA SUD DE DUNǍRE, AVAND NUCLEUL DE FORMARE PE TERITORIUL FOSTEI PROVINCII DACIA ;

• S-A FORMAT CA POPOR ROMANIC (DIN ROMANITATEA ORIENTALǍ) PRIN COLONIZAREA SI ROMANIZAREA DACIEI;

• ACEASTA A DEPINS DE CONTINUITATEA DACICǍ IN TIMPUL STǍPANIRII ROMANE SI DE CONTINUITATEA DACO-ROMANǍ DUPǍ RETRAGEREA AURELIANǍ ;

• PRIN ROMANIZARE, LIMBA LATINǍ A FOST PRELUATǍ DE POPULATIA AUTOHTONǍ DIN PROVINCIA ROMANǍ DACIA, APOI SI DE CǍTRE AUTOHTONII RǍMASI IN AFARA PROVINCIEI ;

• LIMBA ROMANǍ ESTE O LIMBǍ ROMANICA DEOARECE:

STRUCTURA EI GRAMATICALǍ SI FONDUL PRINCIPAL DE CUVINTE SUNT DE ORIGINE LATINǍ ;

PREZINTǍ ASEMǍNǍRI CU CELELALTE LIMBI ROMANICE ;

INFLUENTA SLAVILOR NU A MODIFICAT CARACTERUL ROMANIC AL LIMBII ROMANE, DOVADǍ CǍ LIMBA SI POPORUL ROMAN S-AU FORMAT INAINTE DE MIGRAREA ACESTORA ;

• FACTORII ETNICI PRINCIPALI CARE AU CONTRIBUIT LA FORMAREA POPORULUI ROMAN AU FOST AUTOHTONII DACI SI COLONISTII ROMANI ;

• PERIOADA DE FORMARE A POPORULUI ROMAN ESTE CUPRINSǍ INTRE SECOLELE I-VIII SI CUNOASTE TREI ETAPE:

ROMANIZAREA DACILOR

TRANSFORMAREA TREPTATǍ A LATINEI VORBITE INTR-O LIMBǍ ROMANICǍ - ROMANA COMUNǍ (PROTO-ROMANA SAU STRǍ-ROMANA) ;

FORMAREA DIALECTELOR : DACO-ROMAN, ISTRO-ROMAN, MACEDO-ROMAN (AROMAN) , MEGLENO-ROMAN - ULTIMELE TREI VORBITE LA SUD DE DUNǍRE ;

• COMPONENTA LIMBII ROMANE :

STRATUL PRINCIPAL LATIN: 60%

SUBSTRATUL DACO-MOESIC: 150-160 CUVINTE );

ADSTRATUL SLAV: 20%;

IMPRUMUTURI DIN ALTE LIMBI DIN PERIOADE TARZII: );

     

4. CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI

FACTORII CARE AU CONTRIBUIT LA APARITIA STATELOR MEDIEVALE

CONTEXT INTERN

CRESTEREA DEMOGRAFICǍ

DEZVOLTAREA ECONOMICǍ

IERARHIZAREA SOCIALǍ (DESPRINDEREA UNEI ELITE ECONOMICE SI POLITICE -'MAI MARII PǍMANTULUI');

CONTEXT EXTERN

1. DECǍDEREA PUTERII TǍTARILOR;

2. STINGEREA DINASTIEI ARPADIENE (IN UNGARIA AU LOC LUPTE PENTRU TRON PANǍ IN , CAND VINE DINASTIA ANJOU) ;

ETAPELE CONSTITUIRII STATELOR MEDIEVALE 

UNIFICAREA FORMATIUNILOR POLITICE SUB O AUTORITATE CENTRALǍ ;

CREAREA INSTITUTIILOR INTERNE NECESARE AFIRMǍRII SI APǍRǍRII STATULUI.

TRANSILVANIA DE LA VOIEVODAT LA PRINCIPAT

VOIEVODATUL TRANSILVANIEI ESTE REZULTATUL UNIFICǍRII MICILOR FORMATIUNI POLITICE EXISTENTE IN PERIOADA CUPRINSǍ INTRE SECOLELE IX-XI SUB CONDUCEREA UNUI VOIEVOD.

ETAPA VOIEVODATELOR

SEC. IX

- VOIEV. LUI MENUMORUT (CRISANA-BIHAREA);

- VOIEV. LUI GELU (TRANSILV.-DǍBACA);

- VOIEV. LUI GLAD (BANAT-CUVIN);

SEC. XI:

-VOIEV. LUI GYLA (TRANSILV.-BǍLGRAD);

-VOIEV. LUI AHTUM (BANAT-MORISENA);

IZVOARELE CARE ATESTǍ FORMATIUNILE ROMANESTI SUNT GESTA HUNGARORUM A LUI ANONNYMUS (SEC.IX) SI LEGENDA SFANTULUI GERARD (SEC.XI).

ETAPA CUCERIRII MAGHIARE (SEC.XI-XIII): TRANSILVANIA ESTE CUCERITǍ SISTEMATIC SI ORGANIZATǍ, DUPǍ MODEL OCCIDENTAL, IN COMITATE (PRIMUL ESTE ATESTAT IN ANUL BIHOR). ACESTEA SE AFLAU SUB AUTORITATEA REGELUI MAGHIAR. REGALITATEA MAGHIARǍ A INCERCAT SǍ INLOCUIASCǍ VOIEVODATUL CU PRINCIPATUL ( ESTE ATESTAT MERCURIUS PRINCEPS) DAR, DOCUMENTELE ARATǍ CǍ, DATORITǍ IMPOTRIVIRII ROMANILOR ( ), S-A REVENIT LA FORMA INITIALǍ ( ESTE ATESTAT VOIEVODUL LEUSTACHIUS).

COLONIZAREA SECUILOR SI SASILOR: IN SECOLELE XII-XIII REGALITATEA MAGHIARǍ A COLONIZAT IN TRANSILVANIA CELE DOUǍ POPOARE IN SPERANTA DE A PUTEA CONTROLA MAI BINE PE ROMANI. ACESTEA AU PRIMIT PRIVILEGIUL DE A AVEA O ORGANIZARE PROPRIE (SCAUNELE SǍSESTI SI SECUIESTI),UNITATEA ADMINISTRATIVǍ A SASILOR ERA UNIVERSITATEA (SAPTE SCAUNE SI DOUA DISTRICTE).

ROMANII AU POSIBILITATEA DE A SE ORGANIZA CONFORM TRADITIEI LOR DAR PIERD TREPTAT TOATE DREPTURILE POLITICE SI RELIGIOASE. EI AU O ANUMITǍ AUTONOMIE IN 'TǍRILE'(DISTRICTELE) LOR: FǍGǍRAS , AMLAS , SEVERIN, MARAMURES, HATEG ETC.

VOIEVODUL ERA NUMIT DE CǍTRE REGALITATEA MAGHIARǍ SI AVEA ATRIBUTII CE PRIVEAU POLITICA INTERNǍ SI APǍRAREA. IN MOMENTELE DE CRIZǍ PENTRU REGALITATE ANUMITI VOIEVOZI AU CONDUS CA ADEVǍRATI SUVERANI (ROLAND BORS, LADISLAU KAN - AVEA O ADEVǍRATǍ CURTE LA DEVA SI SE OPUNEA PE FATǍ UNGARIEI). ERA AUXILIAT DE UN VICE-VOIEVOD SI DE UN CONSILIU.

IN ANUL 1541,IN CONDITIILE DISPARITIEI REGATULUI MAGHIAR, TRANSILVANIA DEVINE PRINCIPAT AUTONOM SUB SUZERANITATE OTOMANǍ.

STATUTUL ROMANILOR. INCEPAND CU SECOLUL AL XIV-LEA,SITUATIA ROMANILOR S-A INRǍUTǍTIT CONSIDERABIL. CREDINTA ORTODOXǍ AFOST SCOASǍ IN AFARA LEGII ( -DIPLOMELE LUI LUDOVIC D'ANJOU). IN SECOLUL XV APARE UNIO TRIUM NATIONUM (ALIANTA DINTRE MAGHIARI, SASI SI SECUI) IAR IN SECOLUL XVI PRIN TRIPARTITUM-UL LUI WERBOCZI ROMANII PRIMESC STATUTUL DE TOLERATI.

SISTEMUL POLITIC DIN TRANSILVANIA A AVUT LA BAZǍ EXISTENTA NATIUNILOR SI RELIGIILOR PRIVILEGIATE SAU RECUNOSCUTE OFICIAL (RECEPTE). NATIUNILE CARE SE BUCURAU DE RECUNOASTEREA DREPTURILOR LOR ERAU: MAGHIARII, SASII SI SECUII. RELIGIILE RECUNOSCUTE OFICIAL ERAU, INITIAL, RELIGIA CATOLICǍ, IAR DIN SECOLUL AL XVI-LEA S-AU ADǍUGAT RELIGIILE PROTESTANTE: CALVINǍ, LUTERANǍ, UNITARIANǍ. ACEST SISTEM EXCLUDEA DINTRE NATIUNILE PRIVILEGIATE PE ROMANII DE RELIGIE ORTODOXǍ, CEI CARE FORMAU, DE FAPT, POPULATIA MAJORITARǍ A TRANSILVANIEI. ACCESUL ACESTORA IN FUNCTII DE CONDUCERE A FOST INGRǍDIT ( - DIPLOMELE REGELUI LUDOVIC D'ANJOU), ROMANII ORTODOCSI DEVENIND O POPULATIE MARGINALIZATǍ DIN PUNCT DE VEDERE POLITIC.

TARA ROMANEASCǍ

ETAPA CNEZATELOR SI VOIEVODATELOR : IN ANUL 1247 A FOST EMISǍ DE CǍTRE REGALITATEA MAGHIARǍ DIPLOMA CAVALERILOR IOANITI UN DOCUMENT FOARTE IMPORTANT PENTRU ATESTAREA EXISTENTEI UNEI ORGANIZǍRI POLITICE (CNEZATE SI VOIEVODATE), SOCIALE ( ' MAI MARII PǍMANTULUI') SI ECONOMICE:

VOIEVODATUL LUI LITOVOI (OLTENIA-VALEA JIULUI);

VOIEVODATUL LUI SENESLAU (MUNTENIA);

CNEZATUL LUI IOAN (S. OLTENIEI);

CNEZATUL LUI FARCAS (N. OLTENIEI);

TARA SEVERINULUI

IN ANUL 1277 VOIEVODUL LITOVOI CADE IN LUPTA CU MAGHIARII, EL FIIND INLOCUIT CU FRATELE SǍU BǍRBAT ( DUPǍ CE ACESTA S-A RǍSCUMPǍRAT CU O MARE SUMǍ DE BANI).

ETAPA 'DESCǍLECATULUI': TRADITIA SUSTINE CA INTEMEIETOR PE NEGRU-VODǍ DIN FǍGǍRAS (CONSIDERANDU-SE CA FOARTE IMPORTANT APORTUL ROMANILOR DIN TRANSILVANIA LA CONSTITUIREA STATULUI). DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC INTEMEIETOR DE TARǍ ESTE ATESTAT CA FIIND BASARAB I ( ) CEL CARE AREUSIT SǍ OBTINǍ INDEPENDENTA DE LA REGELE MAGHIAR CAROL ROBERT D'ANJOU IN URMA BǍTǍLIEI DE LA POSADA - 9-13 NOV. 1330. BIRUINTA ROMANILOR A INSEMNAT SI INCHEIEREA PROCESULUI DE UNIFICARE DEOARECE DOMNUL MUNTEAN VA STǍPANII SI BANATUL DE SEVERIN. INTEMEIEREA S-A PRODUS PRIN UNIREA CNEZATELOR SI VOIEVODATELOR, CARE, PE O CALE SAU ALTA, L-AU RECUNOSCUT PE BASARAB CA MARE VOIEVOD SI DOMN.

URMASII SǍI CONTINUǍ CONSOLIDAREA STATULUI :

NICOLAE ALEXANDRU ), INTEMEIAZǍ LA MITROPOLIA DEPENDENTǍ DE CONSTANTINOPOL CU SEDIUL LA ARGES (CENTRUL DE LEGITIMARE A PUTERII DIVINE A DOMNULUI).

VLADISLAV VLAICU ) BATE MONEDǍ SI STǍPANESTE AMLASUL SI FǍGǍRASUL CA FEUDE DE LA REGELE MAGHIAR; CONFIRMǍ BRASOVENILOR VECHILE PRIVILEGII COMERCIALE SI, PENTRU A STOPA EXPANSIUNEA CATOLICISMULUI, INTEMEIAZǍ O NOUA MITROPOLIE, CU SEDIUL LA SEVERIN ( ).

MOLDOVA

'DESCǍLECATUL' LUI DRAGOS IN ANII 1352-1353, REGELE MAGHIAR LUDOVIC D'ANJOU A CREAT O MARCǍ DE APǍRARE IMPOTRIVA TǍTARILOR IN FRUNTEA CǍREIA LA NUMIT PE DRAGOS DIN BEDEU (MARAMURES) . IZVOR: GRIGORE URECHE, LETOPISETUL TǍRII MOLDOVEI.

'DESCǍLECATUL ' LUI BOGDAN INTRE ANII 1359-1360 UN ALT VOIEVOD DIN MARAMURES, BOGDAN DIN CUHEA, SE RǍSCOALǍ IMPOTRIVA URMASILOR LUI DRAGOS, 'DESCALECǍ' LA EST DE CARPATI SI, CU AJUTORUL BOIERILOR DE AICI, INTEMEIAZǍ UN NOU STAT ROMANESC MOLDOVA .PANǍ IN ANUL 1365 LUPTǍ PERMANENT CU MAGHIARII REUSIND SǍ OBTINǍ INDEPENDENTA TANǍRULUI SǍU STAT. IZVOR: CRONICA LUI IOAN DE TARNAVE.

SUB URMASII SǍI STATUL SE VA CONSOLIDA:

LATCU ( ): INTRETINE RELATII CU PAPALITATEA ( IN SCHIMBUL RECUNOASTERII STATULUI ESTE DE ACORD CU CREAREA UNEI EPISCOPII CATOLICE CU SEDIUL LA SIRET;

2. PETRU I MUSAT ( ): -INTEMEIAZǍ MITROPOLIA CU SEDIUL LA SUCEAVA (NERECUNOSCUTǍ DE PATRIARHIA ECUMENICǍ PENTRU CǍ A PUS IN FRUNTEA EI UN ROMAN). EA VA FI RECUNOSCUTǍ IN ANUL LA INSISTENTELE LUI ALEXANDRU CEL BUN, CAND RELATIILE CU PATRIARHIA VOR FI REGLEMENTATE PRINTR-UN ACORD;

o       BATE MONEDǍ;

o       ARE LEGǍTURI DIPLOMATICE CU POLONIA;

ROMAN I ( ): DESǍVARSESTE UNIFICAREA STATULUI 'DE LA MUNTI PANǍ LA MAREA CEA MARE' (TARA DE SUS CU TARA DE JOS).

DOBROGEA

PRIMELE ATESTǍRI DE ORGANIZǍRI POLITICE IN TERITORIUL DINTRE DUNǍRE SI MARE SUNT CELE DOUǍ INSCRIPTII DIN SECOLUL AL X-LEA CE RELATEAZǍ DESPRE DOUǍ JUPANATE CONDUSE DE JUPAN DIMITRIE ( ) SI JUPAN GHEORGHE.

PANǍ IN ANUL 1204 ACEST TERITORIU A INTRAT SUB AUTORITATEA IMPERIULUI BIZANTIN, PURTAND NUMELE DE THEMA PARISTRION. INCEPAND CU SECOLUL AL XIII-LEA DOCUMENTELE AMINTESC TARA CAVARNEI, INTRE MANGALIA SI VARNA.

PROCESUL INTEMEIERII S-A DESFǍSURA IN CONTEXTUL INLǍTURǍRII PRETENTIILOR DE DOMINATIE ALE TARATULUI BULGAR SI A IMPERIULUI BIZANTIN. IN ANUL 1346 IL AVEM ATESTAT PE BALICA, URMASUL SǍU, DOBROTICI OBTINE INDEPENDENTA DE LA BIZANTINI. IVANCO BATE MONEDǍ, IN TIMPUL SǍU DOBROGEA SE CONFRUNTǍ CU ATACURI ALE IMPERIULUI OTOMAN.

IN ANUL 1388, IN CONTEXTUL APARITIEI OTOMANILOR LA DUNǍRE, MIRCEA CEL BǍTRAN, DOMNUL TǍRII ROMANESTI, INTEGREAZǍ DOBROGEA TǍRII SALE. O VA STǍPANI PANǍ IN ANUL1417 CAND VA INTRA IN COMPONENTA IMPERIULUI OTOMAN.

PROPUNERI DE TEME DE SINTEZǍ

CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMANESTI: TARA ROMANEASCǍ SI MOLDOVA

SE VA UTILIZA URMǍTORUL PLAN DE IDEI

• CONSTITUIREA CNEZATELOR SI VOIEVODATELOR;
• REUNIREA ACESTORA IN STATELE ROMANESTI MEDIEVALE, TRADITIA 'DESCǍLECATULUI';
• RELATIILE EXTERNE ALE STATELOR ROMANESTI (STATUTUL POLITICO-JURIDIC);
• POLITICA INTERNǍ SI EXTERNǍ A PRIMILOR VOIEVOZI (SEC.XIV);
• ORGANIZAREA INTERNǍ, POLITICǍ SI RELIGIOASǍ A VOIEVODATELOR ROMANESTI.

SEMNIFICATIA TITLULUI LUI BASARAB I : MARE VOIEVOD SI DOMN.

SE VOR URMǍRII IDEILE

DOMNIA LUI BASARAB: FIXARE CRONOLOGICǍ SI GEOGRAFICǍ;

STABILIREA TERITORIULUI ASUPRA CǍRUIA SE INTINDE AUTORITATEA DOMNULUI VALAH;

RELATIILE ACESTUIA CU COROANA MAGHIARǍ, CASTIGAREA INDEPENDENTEI STATULUI IN URMA BǍTǍLIEI DE LA POSADA;

TITLUL DOMNESC REFLECTǍ REALITATEA POLITICǍ A VREMII: MARE VOIEVOD- SE REFERǍ LA AUTORITATEA MILITARǍ A LUI BASARAB, DOMN SEMNIFICǍ FAPTUL CǍ EL ESTE STǍPAN AL UNEI TǍRI INDEPENDENTE.

ASEMǍNǍRI SI DEOSEBIRI IN INTEMEIEREA STATELOR MEDIEVALE TARA ROMANEASCǍ SI MOLDOVA.

SE VOR AVEA IN VEDERE URMǍTOARELE ASPECTE:

SITUAREA GEOGRAFICǍ A CELOR DOUǍ STATE ROMANESTI;

SITUAREA CRONOLOGICǍ A INTEMEIERII LOR EFECTIVE (SEC.XIV);

A. ASEMǍNǍRI

INITIAL, PE TERITORIUL AMBELOR STATE AU EXISTAT FORMATIUNI POLITICE DE TIP 'CNEZAT' SAU 'VOIEVODAT';

UNIREA ACESTORA SUB O CONDUCERE UNICǍ A DUS LA FORMAREA STATELOR MEDIEVALE;

TRADITIA ISTORICǍ PUNE INTEMEIEREA AMBELOR STATE PE SEAMA 'DESCǍLECATULUI';

'DESCǍLECǍTORII' PROVIN IN AMBELE CAZURI DIN TRANSILVANIA;

AMBELE STATE S-AU AFLAT LA INCEPUT SUB SUZERANITATEA REGATULUI MAGHIAR PE CARE AU REUSIT SǍ O INLǍTURE;

URMASII INTEMEIETORILOR AU REUSIT SǍ DESǍVARSEASCǍ FORMAREA STATELOR RESPECTIVE PRIN ORGANIZAREA INSTITUTIILOR POLITICE SI RELIGIOASE.

B. DEOSEBIRI

DOCUMENTELE ATESTǍ IN CAZUL TǍRII ROMANESTI EXISTENTA PRIMELOR FORMATIUN POLITICE SI A CONDUCǍTORILOR LOR INCǍ DIN SEC. XIII (DIPLOMA CAVALERILOR IOANITI) LA FEL CA SI EXERCITAREA SUZERANITǍTII MAGHIARE IN ACEASTǍ PERIOADǍ ASUPRA TERITORIULUI DE LA SUD DE CARPATI;

'DESCǍLECATUL' LUI NEGRU-VODǍ ARE LOC LA SFARSITUL SECOLULUI AL XIII-LEA; ACESTA PROVINE DIN SUDUL TRANSILVANIEI ( FǍGǍRAS );

IN CAZUL MOLDOVEI EXISTǍ RELATATE DOUǍ MOMENTE DE TIP DESCǍLECAT, AMBELE IN SECOLUL AL XIV-LEA, DRAGOS SI, RESPECTIV, BOGDAN PROVENIND DIN NORDUL TRANSILVANIEI ( MARAMURES);

TARA ROMANEASCǍ SE ELIBEREAZǍ DE SUB SUZERANITATEA MAGHIARǍ IN URMA UNUI CONFLICT DESCHIS CU UNGARIA ( BǍTǍLIA DE LA POSADA-1330 ), MOLDOVA REUSESTE ACEST LUCRU IN URMA ACTIUNII LUI BOGDAN DIN MARAMURES, CARE PUNE REGATUL MAGHIAR IN FATA FAPTULUI IMPLINIT.

4. RELATIILE FORMATIUNILOR POLITICE ROMANESTI DE LA SUD DE CARPATI CU REGALITATEA MAGHIARǍ.

PLAN DE IDEI

• MENTIONAREA PRIMELOR FORMATIUNI STATALE DE LA SUD DE CARPATI IN DIPLOMA CAVALERILOR IOANITI;
• EXERCITAREA SUZERANITǍTII MAGHIARE ASUPRA ACESTORA;
• INCERCAREA FORMATIUNII LUI LITOVOI DE A INLǍTURA SUZERANITATEA MAGHIARǍ IN TIMPUL CONFLICTULUI DIN ;
• 'DESCǍLECATUL'LUI NEGRU-VODǍ DIN FǍGǍRAS;
• CONFLICTUL LUI BASARAB I CU REGELE MAGHIAR CAROL ROBERT D'ANJOU, CARE DUCE LA CASTIGAREA INDEPENDENTEI TǍRII ROMANESTI IN URMA VICTORIEI DE LA POSADA ( ).

5. TRANSILVANIA DE LA VOIEVODAT LA PRINCIPAT.

CIVILIZATIA POPULATIEI ROMANESTI DIN TRANSILVANIA S-A MANIFESTAT IN PRINCIPAL PRIN:

FORMA DE ORGANIZARE A STATULUI:VOIEVODATUL;

ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALǍ AUTONOMǍ A ROMANILOR ('TǍRILE ROMANESTI', CONDUSE DE CNEZI, JUZI, VOIEVOZI);

EXISTENTA FORMELOR TRADITIONALE ALE COMUNITǍTILOR RURALE: OBSTILE SǍTESTI;

PǍSTRAREA RELIGIEI ORTODOXE;

FOLCLORUL, MANIFESTǍRILE ARTISTICE, ARHITECTURA TIPIC ROMANEASCǍ;

TRANSILVANIA A AVUT IN EVUL MEDIU MULTIPLE LEGǍTURI CU CELELALTE DOUǍ TǍRI ROMANESTI. ACESTEA AU FOST DETERMINATE DE:

- ORGANIZAREA POLITICǍ ASEMǍNǍTOARE;

- STATUTUL POLITIC0-JURIDIC ASEMǍNǍTOR DIN , CAND TRANSILVANIA DEVINE PRINCIPAT AUTONOM SUB SUZERANITATE OTOMANǍ AVAND, PRACTIC, ACELEASI INTERESE POLITICE CA SI TARA ROMANEASCǍ SI MOLDOVA;

NECESITATEA APǍRǍRII IN FATA PERICOLELOR COMUNE (MAI ALES IN FATA CELUI OTOMAN);

INTERESELE ECONOMICE COMUNE, DETERMINATE DE COMPLEMENTARITATEA ECONOMIILOR TǍRILOR ROMANE;

IDENTITATEA DE ORIGINE, LIMBǍ, CIVILIZATIE SI RELIGIE A ROMANILOR DIN TRANSILVANIA CU CEI DIN TARA ROMANEASCǍ SI MOLDOVA.

TARA ROMANEASCǍ

     

MOLDOVA