DOBROGEA

DOBROGEA

Statul medieval Dobrogea s-a constituit in sec. al XIV-lea sub influenta bizantina.

Structuri politice prestatale:

sec. X: condusa de Gheorghe (inscriptia probabil romaneasca de la Basarabi-Murfatlar)

epigraf slav : condusa de jupan Dimitrie (inscriptie in limba slava de la Mircea Voda)

971-1204 bizantinii au organizat in acest spatiu Thema Paristrion condusa de un strateg- Theodor

sec. XI existau 3 sefi locali: Tatos-Darstor

: Seslav-Vicina

: Satza-Preslav

- 1094 "Pudila, fruntas al vlahilor"

Imperiul Latin (1202 cruciada a IV-a) sec. XII teritoriul a fost integrat statului valaho-bulgar de la S. de Dunare condus de Asanesti

5. 1230 "Tara Carvunei" intre Mangalia si Varna structura politica locala

6. in a doua jumatate a sec. XIV: spatiul dintre Dunare si M. Neagra a revenit sub stapanire bizantina, imparatul Mihai VII Paleologul a colonizat primii turci in zona Babadag.

Din punct de vedere religios, majoritatea populatiei era ortodoxa:

1285 organizarea unei Mitropolii la Vicina

1321 Patriarhul de la Constantinopol a numit si un mitropolit de Varna.

Statul medieval Dobrogea s-a format sub influienta bizantina in sec.XIV prin unirea formatiunilor prestatale in jurul Tarii Carvunei:

Balica (1346-1354): s-a implicat in luptele pt. tronul Imp. Bizantin dintre Paleologi si Cantacuzini aliat cu Teodor. Mor amandoi se remarca Dobrotici

Dobrotici (1354-1386): s-a recunoscut supus al Bizantului primind in schimb titlul de DESPOT (conducator); a unit formatiunile prestatale dintre Dunare si Mare

Ivanco (1386-1388) fiul lui Dobrotici a murit in luptele cu turcii

Mircea cel Batran a anexat Dobrogea Tarii Romanesti

Dobrogea a intrat sub stapanire otomana.

Consecintele formarii statelor medievale romanesti:

Evolutia lumii romanesti spre o structura statala independenta este un obiectiv general in satiul carpato-dunarean.

In Transilvania si Dobrogea procesul a fost stopat prin cucerirea maghiara si respectiv otomana.

Tara Romaneasca si Moldova se constituie in 2 domnii autocrate(de sine statatoare) si sunt 2 sinteze politice locale.