Orasele romane din Moesia

Orasele romane din Moesia

Primul oras roman din Moesia a fost Scupi (azi Skopje); el se afla pe drumul care, pornind din Thessalonic, prin Stobi (ambele in provincia Macedonia), mergea apoi prin Naissus si mai departe spre Dunare. Numele apare redat abreviat in doua inscriptii: COL.F.F.D, lamurit relativ recent de o alta inscriptie ca fiind Col(onia) Fl(avia) Fel(ix) Dar(danorum); in alte inscriptii apare sub numele de Col(onia) Fl(avia) Scupinorum sau chiar Col(onia) Scupinorum. Orasul roman, intemeiat sub Vespasian, a fost o colonia de veterani ai legiunii VII Claudia, asa cum rezulta din cateva inscriptii: [deduc]t[us] [S]cup(os) h[on(esta)] missio[ne], vet(eranus) leg(ionis) VII C(laudiae) p(iae) f(idelis) deductus Scup(os), vet(eranus) leg(ionis) VII C(laudiae) p(iae) f(idelis) deducticius, deduct[u]s ded(uctione). O alta inscriptie metioneaza numele unui veteran al legiunii IIII Macedonica - asezat la Scupi probabil inainte de fundarea coloniei (legiunea a fost dizolvata de Vespasian, deoarece luptase alaturi de Vitellius); alte inscriptii mentioneaza veterani ai legiunilor I Italica, V Alaudae si V Macedonica. Orasul avea in frunte un ordo coloniae, calificat de o inscriptie drept splendidissimus; in fruntea acestui consiliu sunt mentionati duumviri (la fiecare cinci ani, duumvir quinquennalis era insarcinat cu efectuarea censului).

Tot in Dardania mai sunt mentionate, cu tilul de municipium, primit la date necunoscute, Ulpianum (Gra anica) si municipium D(ar)D(anorum).

Naissus (azi Ni ) ocupa o pozitie centrala in Moesia Superior, la incrucisarea unor mari drumuri ce legau Europa occidentala de Orient, bazinul Dunarii de Marea Adriatica si Marea Egee. O inscriptie mentioneaza un dec(urio) m(unicipii) N(aissi); se considera ca orasul a primit acest rang eventual in sec. II.

Pe drumul de la Naissus spre Serdica (Thracia), se afla Remesiana, despre care se crede ca ar fi fost municipium sub Traian.

La capatul altui important drum pornind de la Naissus spre Dunare se afla Ratiaria, devenita colonia sub Traian.

Pe timpul imparatului Hadrian, Viminacium, unde isi avea sediul legiunea VII Claudia, a fost ridicat la rangul de municipium Aelium; el poarta acest titlu si intr-o dedicatie pentru Caracalla si Iulia Domna. [De respins parerea ca au continuat sa existe si canabele dupa constituirea municipiului: Septimiu Sever si Caracalla canabas refecerunt, unde este vorba de baracile castrului legiunii IIII Flavia]. Se considera ca a fost ridicat la rang de colonia abia sub Gordian III; sub acest imparat, provincia a obtinut dreptul de a bate monede de bronz, pe al caror revers se citeste legenda: P(rovincia) M(oesia) S(uperior) COL(onia) VIM(inacium) (anul 239).

Alt important sediu legionar, Singidunum - unde a stationat legiunea IIII Flavia - a fost ridicat la rangul de municipium, la o data necunoscuta, dar probabil tot sub Hadrian. Intr-o inscriptie de la Aquincum (din Pannonia Inferior) apare un dec(urio) col(oniae) S[e]pt(imiae) Aq(uinci) item dec(urio) m(unicipii) Sing(iduni): deci pe timpul lui Septimiu Sever, Singidunum nu depasise rangul de municipiu. Cu titlul de col(onia) Sing. apare intr-o inscriptie nedatata, precum si intr-o alta din anul 287; M. Mirkovi (Rimski Gradovi na Dunavu u Gornjoj Meziji, Belgrad, 1968) crede ca a fost ridicata la acest rang concomitent cu Viminacium.

Pe drumul de la Naiussus spre Dunare, pe valea Moravei (Margus flumen), se aflau alte doua orase romane. Amintim mai intai Horreum Margi (mentionat de Ptolemeu, III 9,4: Orrea; apoi in Tabula Peutingeriana, Itinerarium Antonini si alte surse); intr-o inscriptie de la Novae (Moesia Inferior) este mentionat un primipil al legiunii I Italica Severiana (deci pe timpul lui Severus Alexander), domo Horrei Margensis mu(nicipio) Moesiae Superioris. Apoi, aproape de varsarea Moravei in Dunare, se afla Margum (azi Ora je); o inscriptie aminteste aici un c(urator) c(ivium) R(omanorum) Ma[rgi cons[istentium]. Ulterior este atestat cu rangul de mun(icipium) Aur(elium) Aug(ustum) Mar(gum), pe timpul lui Marcus Aurelius ori poate sub Caracalla; intr-o alta inscriptie (descoperita la Ni ) mai este amintit un dec(urio) municipi Margi.

Alte sapte orase romane au fost intemeiate in provincia Moesia Inferior; aproape fara exceptie, ele se afla situate pe Dunare.

La confluenta raului Isker cu Dunarea, in vechiul teritoriu al tribalilor, s-a ridicat din canabele legiunii V Macedonica, dupa transferarea acesteia in Dobrogea de catre Traian, un alt oras: colonia Ulpia Oescus; inscriptiile mentioneaza ordo coloniae, avand in frunte duumviri.

Un alt oras roman s-a dezvoltat la Novae, pe langa castrul legiunii I Italica: un altar poarta dedicatia unui augustalis m(unicipii) N(ovensium).

Alta asezare urbana s-a dezvoltat la Durostorum. Aici imparatul Traian a adus, in vederea razboiului cu dacii, legiunea XI Claudia. Pe langa castrul legiunii, s-a dezvoltat o asezare de caracter cvasi-urban: c(ives) R(omani) et consis<s>tentes in canabis Aelis leg(ionis) XI Cl(audiae). R. Vulpe considera ca les cives Romani reprsentaient un conventus spar qui habitaient dans les canabes. Pe teritoriul anticului Durostorum se constata ruinele a doua asezari romane - una este identificata cu canabele si municipul roman (la Silistra) si alta corespunzand vechiului oppidum de dinainte de venirea legiunii (la Ostrov, jud. Constanta). Pe timpul lui Marcus Aurelius, o inscriptie mentioneaza municipium si magistratii sai.

Aceasta dualitate se constata si la Troesmis - pe teritoriul satului Turcoaia (in punctul Iglita). Pe o inaltime dominanta (fortareata de est) se afla vechiul oppidum (vezi Ovidius, Pont. IV 9, 75-80), care s-a dezoltat ca o asezare civila (civitas) cu propriul teritoriu. Pe de alta parte, langa castrul legiunii V Macedonica s-au dezvoltat canabele, avand doi magistri si aediles.

Distinctia intre cele doua unitati administrative este clar exprimata de o alta inscriptie, in care un personaj apare drept quinquennalis canabarum et decurio Troesmensium. Dupa plecarea legiunii V Macedonica (la Potaissa,. in Dacia), constatam existenta unui municipium. Canabele sunt ridicate la rangul de municipium, fuzionand cu vechiul oppidum. Inscriptiile mentioneaza ordo municipii Troesmensium, avand in frunte duumviri.

Un alt oras s-a dezvoltat in apropierea complexului de monumente triumfale de la Adamclisi. Aici, o inscriptie din 115-116 mentioneaza o comunitate de Traianenses Tropaeenses. Nu exista dovada ca ar fi devenit municipium sub Traian sau Hadrian. Statutul de oras este mentionat de cateva inscriptii; cea mai veche databila este totusi din timpul lui Marcus Aurelius, in care se mentioneaza un dec(urio) m(unicipii) deceptus a Castabocos IIvir(atu) suo (circa a 170).

De asemenea, o inscriptie descoperita in cetatea de la Dinogetia (piatra calatoare; reutilizata ca material de constructie) mentioneaza un nou oras in Dobrogea de nord: Noviodunum: [quae]stori municip(ii) Noviod(uni).

Consideram ca R. Vulpe a adus argumente suficiente pentru a exclude Montana din randul municipiilor din Moesia.

Cu aproape un deceniu in urma, Al. Suceveanu a exprimat ipoteza ca si Axiopolis ar fi putut accede la rangul de municipium, pe baza observatiei ca in Tabula Peutingeriana aceasta cetate este marcata printr-o vigneta (encore plus labore); autorul aduce si unele argumente de ordin epigrafic. Vezi si nautae universi Danuvii (CIL, III, 7485 - dedicatie pentru imparateasa Iulia Domna).