Economie rurala - Economie urbana in Romania

Economie rurala - Economie urbana in Romania

Economia rurala romaneasca se confrunta in ultima suta de ani cu aceleasi probleme: nivel tehnic redus, calitatea slaba a semintelor si animalelor, dependenta de conditii climatice etc. Toate sunt produsul unor actiuni si masuri incomplete sau prost gandite. La inceputul secolului al XX - lea majoritatea taranilor intrau in categoria palmasilor, muritori de foame pe terenurile boierilor. Rascoala din 1907 si primul razboi mondial provoaca reforma agrara din 1921 si improprietarirea lor cu 6 milioane hectare, pentru ca in 1945 comunistii sa aplice o alta reforma partiala menita sa le aduca votul taranilor.

Dupa preluarea puterii, comunisti organizeaza intre 1948 - 1962 colectivizarea sub pretextul ridicarii nivelului de trai si al productivitatii. Astfel apar GAC, GAS, IAS, CAP si Intovarasirile, iar pamantul si uneltele trec in posesia statului. Interesati in popularea oraselor, liderii comunisti investesc in tehnologia menita sa reduca necesitatea prezentei muncii taranesti (irigatii, tractoare, combine etc.) si folosesc persoane necalificate (soldati, studenti, elevi, zilieri) pentru recoltare.

Nicolae Ceausescu foloseste resursele agricole pentru a plati datoria externa de 11 miliarde dolari, declansand o criza alimetara fara precedent de la marea criza din 1929. Populatia este obligata sa accepte ratiile alimentare si alimentatia stiintifica, unul din motivele revolutiei de la 1989. Legislatia agrara elaborata dupa 1990 consacra dreptul de proprietate si restituirea pamantului confiscat, proces insotit de abuzuri si ilegalitati, dar statul este putin interesat in sprijinirea agriculturii si dezvoltarea unei clase taranesti puternice.

Comunistii nu puteau detine puterea deplina fara a concentra in mainile lor toate resursele economice ale tarii. De aceea, impun nationalizarea tuturor bunurilor industriale, bancilor, farmaciilor, cinematografelor etc. incepand cu anul 1948 si aplica planuri cincinale de industrializare masiva. Ele s-au realizat folosind exclusiv veniturile aduse din agricultura si au fost o parte a planului de realizare a autonomie fata de blocul comunist condus de Moscova, ce dorea sa foloseasca CAER si planul Valev pentru a transforma Romania intr-o tara predominant agrara.

In replica, Romania adera la FMI, semneaza un acord cu UE (1980) si primeste clauza natiunii celei mai favorizate din partea SUA (1975-1988). Din nefericire, planificarea economica pornea de la premise eronate, supradimensionand industria fara a tine cont de resurse si competitie. Crizele de combustibil, ignorarea productiei bunurilor de consum, gestiunea ineficienta/incompetenta, schimburile comerciale gen troc cu tarile africane si asiatice, invechirea tehnologiei etc., au mentinut cresterea economica la un nivel scazut.

Dupa 1990, privatizarea a antrenat cresterea industriei private, desfintarea a numeroase intreprinderi si concedieri ce au antrenat o scadere a nivelului de trai. Redresarea s-a facut simtita dupa 2004, afectand in special consumul si activitatile financiare, fara a permite insa o crestere economica constanta pe fondul existentei unor legi prost elaborate sau schimbate de la un an la altul.

EXERCITII

a. Cooperativizarea: "In etapa actuala, lupta impotriva exploatarii capitaliste la sate si politica de ingradire a chiaburimii [ tarani bogati ], de la limitarea puterii sale economice si influentei sale politice, trebuie dusa cu si mai multa hotarare. Aceasta sarcina se indeplineste pe baza politicii de clasa la sate: 1) prin apararea intereselor proletarului agricol ; 2) printr-o politica fiscala de clasa, care sa apese pe chiabur. In acest scop, partidul va cauta: 1) sa limiteze chiaburimea ; 3) sa dezvolte toate formele de cooperatie in agricultura; 4) sa contribuie la mecanizarea si electrificarea tot mai larga a gospodariei agricole" (Din Raportul prezentat de Gh. Gheorghiu Dej la plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949)

1. Traduceti din limba de lemn a comunistilor adevaratele lor intentii odata cu cooperatizarea agriculturii.

2. Explicati din ce motive dezvoltarea formelor de cooperatie, mecanizarea si electrificarea erau asociate cu limitarea chiaburimii

b. "2005 a fost anul in care Romania a luat-o rau pe calea economiei artizanale Tot ce a fost important, sigur si profitabil a fost vandut capitalului strain - petrolul, distributia de gaze si electricitatea, perla coroanei din sistemul bancar - si aceste piese nu se poate spune ca n-au prosperat Industria - piatra unghiulara a economiei reale - aproape a stagnat. Au crescut insa serviciile, iar cele financiar-bancare intr-o alura de invidiat In general, ramane o intrebare: daca dezvoltarea serviciilor poate avea loc fara o dezvoltare solida a industriei si agriculturii, indeosebi a productiei prelucratoare ? Investitiile masive se fac nu in facilitati industriale sau utilitati publice, ci in afaceri imobiliare, in constructii de birouri, de vile si de apartamente de lux. Cat poate rezista o astfel de economie ?" (Ilie Serbanescu, Ce fel de economie se construieste acum in Romania, in "22", 836, martie 2006)

1. Ce reproseaza, de fapt, autorul factorilor de decizie economica ?

2. Explicati de ce in vremea comunismului investitiile erau dirijate in industrie, pentru ca astazi ele sa fie atrase in alte sectoare/

3. Care credeti ca este solutia optima privind atragerea investitiilor ?