FORMAREA POPORULUI ROMAN (ETNOGENEZA). SEMNIFICATIA SINTEZEI

FORMAREA POPORULUI ROMAN (ETNOGENEZA). SEMNIFICATIA SINTEZEI

Etnogeneza romaneasca:

este procesul istoric de formare a poporului si a limbi romane

s-a incadrat in procesul istoric de nastere a popoarelor si a limbilor neolatine (urmase ale Romei), alturi de poporul francez, spaniol, italian

s-a desfasurat in spatiul daco-moesic (N. si S. de Dunare) intre sec. II-VIII/IX

Romanii reprezinta unicul popor, ramas astazi, in ramura rasariteana a latinitatii.

Poporul roman este rezultatul unei duble sinteze:

Sinteza daco-romana : sta la baza formarii poporului roman. Dupa retragerea aureliana (271), in Dacia a ramas o populatie romanizata, latinofona.

Sinteza a doua se produce la nordul si sudul Dunarii in sec III-VIII intre populatia daco-romana si populatiile migratoare(slavii si germanicii)

Sec.III au patruns germanicii: gotii, gepizii (in Moldova, Campia Romana, Transilvania)

602 - slavii s-au asezat masiv in Imperiul Roman de Rasarit

Consecinte:

separarea romanitatii din Pen. Balcanica de cea nord-dunareana

la S. de Dunare - asimilarea populatiei romanice de catre slavi

la N. de Dunare asimilarea slavilor de catre populatia romanica

Rezultatul celor doua sinteze a fost formarea poporului roman.

Limba romana

este o limba neolatina

s-a format paralel cu poporul roman

la baza limbi romane a stat limba latina populara sau vulgara (vorbita cu greseli) la N. si S. de Dunare

la formarea ei au contribuit 3 elemente:

substratul: daco-moesian (150-160 cuvinte dacice despre cadrul natural si vechi ocupatii)

stratul: latin (60% din fondul principal de cuvinte)

adstratul: slav (modificari fonetice si de vocabular)

Teoria imigrationista

Etnogeneza romaneasca a devenit o problema politica in sec. XVIII, odata cu afirmarea miscarii de emancipare a romanilor din Transilvania. Se contesta vechimea, continuitatea si autohtonia romanilor din Transilvania pentru a se justifica stapanirea acestui teritori de catre maghiari.

La baza teoriei imigrationiste au stat ideile austriacului SULZER:

romani nu au origine romanica

s-au format ca popor in Pen. Balcanica

au migrat la N. de Dunare abia in sec. XIII, dupa asezarea maghiarilor in Transilvania.

Principalul exponent al teoriei a fost ROBERT ROESLER:

dacii au fost exterminati in razboaiele cu romanii

toponimia dacica a disparut datorita exterminarii

romanizaea Daciei nu se poate realiza in 165 de ani

imparatul Aurelian a retras intreaga populatie la S. de Dunare (271-275), iar poporul roman s-a format acolo deoarece: sunt asemanari intre limba albaneza si cea romana, lipsa elementelor germanice din limba romana, asemanari dintre dialectul daco-roman si cel macedo-roman.

romanii sunt un popor de pastori nomazi

nu exista stiri care sa ateste prezenta romanilor la N. de Dunare pana in sec.XIII.

Teoriile lui Rolsler au fost contestate de istoricul roman A.D. Xenopol (teoria continuitatii), care a sistematizat dovezile, folosind argumente istorice, lingvistice, logice:

poporul roman este o imbinare a elementelor tracic, roman si slav dintre care cel roman este predominant si fundamental

migratiile barbarilor au impins populatia daco-romana spre munti

prezenta termenilor crestini de origine latina se explica prin permanenta legatura intre populatia romanizata din nordul Dunarii si cea din sudul Dunarii.

Arheologia, toponimia, hidronomia sunt dovezi incontestabile ale continuitatii.