| CATEGORII DOCUMENTE |
| Arheologie | Istorie | Personalitati | Stiinte politice |
INTEMEIEREA MOLDOVEI SI A DOBROGEI
MOLDOVA
Intemeierea Moldovei este in mare masura asemanatoare cu intemeierea Tarii Romanesti.
Existau in sec. al XIII-lea, la E de Carpati, uniuni de obsti, numite "campuri", locuite de romani. Invaziile tatarilor le-au pricinuit si acestora mari necazuri. Deseori ei treceau si in Transilvania.
PRIMA
ETAPA:
VANATOAREA LUI DRAGOS
Regii maghiari, sprijiniti de unii voievozi din Maramures, au intemeiat pe apa Moldovei o "marca" (stat mic), cu capitala la Baia. Conducerea acesteia a fost incredintata lui Dragos, voie-vod maramuresean care avea sarcina sa opreasca inaintarea tatarilor spre Transilvania si Ungaria.
A DOUA ETAPA:
In anul 1359, Bogdan, un alt voievod din Maramures care nu voia sa se supuna coroanei maghiare, a trecut Carpatii si i-a alungat pe urmasii lui Dragos.
Sprijinit de boierii moldoveni, Bogdan infrange oastea maghiara, trimisa in anul 1365 impotriva sa. "Mica Moldova" si-a castigat independenta, asa cum reusise si Tara Romaneasca in anul 1330.
UNIFICAREA DEPLINA:
Urmasii lui Bogdan au extins Moldova spre E si spre S, pana la Nistru si Marea Neagra, eliberand aceste noi teritorii de sub stapanirea tatarilor.
DOBROGEA
Teritoriul cuprins intre Dunare si Marea Neagra a ramas o perioada indelungata sub ascultarea Imperiului Bizantin (Imperiul Roman de Rasarit).
Izvoarele istorice dezvaluie ca si aici existau formatiuni politice militare. Cea mai cunoscuta era Tara Carvunei, la sud de Mangalia. Conducatorul ei, Dobrotici, a unificat aceste mici tari si a luptat impotriva genovezilor (Genova - Italia) care pusesera stapanire pe Marea Neagra.
De la numele acestui conducator s-a nascut denumirea de Dobrogea.
La sfarsitul sec. al XIV-lea, Mircea cel Batran alipeste Dobrogea Tarii Romanesti pentru o scurta perioada, dar, mai tarziu, aceasta este ocupata de catre turci si stapanita timp de peste 450 de ani, pana la cucerirea independentei prin razboiul din 1 877 - 1 878.
Exercitii:
1. Completati rebusul:
A
|
2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. B 1. Conducatori de voievodate ..; 2. Litovoi a domnit in ; 3. Navaliri sau ..; 4. Moldova se afla la .. de Carpati; 5. Negru din Tara Fagarasului; 6. Tara .. - veche denumire transilvaneana; 7. Teritoriu intre Dunare si Marea Neagra; 8. Curtea de ., veche capitala a Tarii Romanesti; 9. Voievodat din interiorul arcului Carpatic. 2. Uniti numele tarii cu numele voievozilor: Dobrotici Moldova Menumorut Negru - Voda Tara Romaneasca Gelu Basarab I Transilvania Seneslau Dragos - Voda Dobrogea Litovoi Bogdan - Voda SATELE SI ORASELE ROMANESTI MEDIEVALE - LECTURA - SATUL Satul romanesc medieval a fost si ramane pastratorul traditiilor de munca si civilizatie. Principalele ocupatii ale locuitorilor sai au fost cultivarea plantelor si cresterea animalelor. Treptat, s-au dezvoltat si mestesugurile casnice: olaritul, prelucrarea plantelor textile, a lanii, a pieilor de animale. Taranimea cuprindea doua mari categorii: cea libera (mosneni sau razesi) si cea aservita (supusa) proprietarilor de mari domenii (rumani, vecini, serbi sau iobagi). Ambele categorii aveau obligatii fata de stat si Biserica in produse agricole si in animale. Nu lipseau nici obligatiile banesti care se stabileau dupa marimea gospodariilor. Statul si Biserica dispuneau de mosii (domenii) intinse care erau lucrate tot cu ajutorul taranilor (cositul, reparatul morilor, iazurilor si cetatilor, carausia). Pe langa platile facute statului si Bisericilor, taranimea aservita avea obligatii si fata de nobili: dijma in produse si dijma in bani. De asemenea, taranii erau obligati sa presteze zile de munca (renta in munca): o zi pe an pentru iobagii transilvaneni si ori de cate ori voia stapanul, in Moldova si in Tara Romaneasca. Obligatiile taranimii au sporit de-a lungul secolelor, in Tara Romaneasca si Moldova la 60 de dari pe an, dintre care 40 erau in bani. Mosnenii si razesii si-au pierdut treptat pamanturile si au devenit serbi. ORASUL: Orasele din Transilvania (Cluj, Brasov, Timisoara, Deva, Sibiu etc. ) se deosebeau de cele din Tara Romaneasca si Moldova (Curtea de Arges, Campulung, Targoviste, Suceava, Iasi, Galati, Bacau etc.) prin faptul ca erau intarite cu ziduri de aparare in spatele carora se adaposteau locuitorii in caz de primejdie. Populatia oraselor transilvane era alcatuita din mestesugari (fierari, tesatori, croitori, cizmari, sticlari, bijutieri etc.) si negustori. Erau organizati in asociatii profesionale numite "bresle". Pe langa acestia existau si destui oameni saraci care-si asigurau cele necesare vietii, muncind pe la cei bogati sau cersind. In Moldova si in Tara Romaneasca, orasele erau mai mult centre comerciale. Marfurile si produsele agricole se vindeau in pravalii permanente sau cu ocazia targurilor saptamanale si balciurilor anuale. Aici se intalneau negustorii din cele trei tari romane, aducand marfuri autohtone sau straine. Fiindca din agricultura traia cea mai mare parte a romanilor, satul a fost principalul producator de bunuri in Evul Mediu.
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Comenteaza documentul:Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comentaCreaza cont nou Termeni si conditii de utilizare | Contact
| ||||||||||||
