Naturalismul

Naturalismul.

Naturalismul reprezinta in cadrul curentelor literare preocuparea scriitorilor pentru oglindirea realista si critica a realitatilor sociale. Scriitorii naturalisti sunt copiii realismului, unii chiar confunda adesea pe adeptii celor doua curente literare. Naturalismul apare la sfarsitul secolului al XIX-lea ca un curent      literar influentat de dezvoltarea stiintelor, prin care sunt descrise in culori tari diverse racile sociale, utilizandu-se metode exagerat - realiste, care sub aspect artistic sunt false. Incercand sa redea o reprezentare exacta a realitatii (o fotografie) scriitorii naturalisti neglijeaza o conditie esentiala a artei si anume cea privind selectarea pe principii etice si estetice a caracteristicului (tipicului) din societatea amorfa in care traiesc oamenii in diversitatea lor comportamentala. Naturalismul apare din aceasta perspectiva ca fiind net antiromantic, mai ales prin respingerea fictiunii imaginative a artistului creator.

Pentru naturalisti personalitatea umana este vidata de rationalitate, afectivitate si moralitate, dimensiunea fiintei omenesti fiind redusa la temperament integrat exclusiv sferei biologice. Naturalismul sugereaza ca destinul omului nu depinde atat de relatiile sociale in care traieste, ci in mod fatal este determinat de factorii biologici - ereditatea si de presiunea exercitata de mediul social      asupra individului.

Principiile naturalismului au aparut formulate in studiile lui Emilè Zola din volumul intitulat "Romanul experimental" (1880). In sfera creatiei literare, scriitorul francez a fost influentat, atat de experimentele fiziologice ale lui Cl. Bernard, cat si de cei trei factori stabiliti de H. Taine in studierea oricarui scriitor privind: "rasa" careia apartine; "mediul" social si "momentul" istoric care l-a determinat sa scrie. Limitele naturalismului erau determinate de suprematia ereditatii inteleasa ca fatalitate asupra vietii umane si de gustul morbid al unor scriitori naturalisti de a generaliza tare fiziologice si vicii particulare ale unor oameni.

Dincolo de aceste limite au fost scriitori naturalisti care au creat opere valoroase. Reprezentantii de seama ai naturalismului au fost. E. Zola (fondatorul acestui curent literar care in "Familia Rougon - Macquart" prezinta genealogia ereditara si sociala a unei familii si "Banii", "Carciuma", "Germinal" (unde studiaza oamenii apartinand diverselor categorii sociale); Alph. Daudet, fratii Goncourt, Th Dreiser (SUA), etc. Naturalismul a influentat teatrul european si american in prima jumatate a secolului al XIX-lea prin dramaturgia lui G. Hauptmann (Germania) si Aug. Strindberg (Suedia). De altfel, dramaturgia lui Strindberg si-a extins mai tarziu influenta asupra lui Pirandello, O'Neill, Anouilh, J.P.Sartre, Fr. Werfel, Kafka, s.a.