PERIOADA PASOPTISTA - CONTEXTUL CULTURAL AL EPOCII PASOPTISTE

CONTEXTUL POLITIC SI SOCIAL AL PERIOADEI PASOPTISTE

Prima jumatate a secolului al XIX-lea este, in istoria moderna a romanilor, o perioada agitata si, poate, cea mai bogata in transformari care au pregatit, printr-o miscare social-culturala larga, evenimentele revolutionare de la 1848.

Rezultatele miscarii de eliberare nationala s-au rasfrant si in continutul tratatului de la Adrianopol (1829), prin care Moldova si Tara Romaneasca au capatat autonomie administrativa si libertatea comertului, intrand in circuitul economic european.

In ciuda tuturor represiunilor, se intensifica starea de spirit antifeudala, pretutindeni rasunand glasuri care cereau modernizarea sistemului de guvernamant, ingradirea drepturilor abuzive ale marii boierimi. Lupta pentru emancipare sociala si nationala, in preajma anului revolutionar 1848, devine, in cele trei provincii romanesti, o constanta a opiniei publice progresiste, o ampla manifestare a constiintei nationale, marcand inceputurile revolutiei burghezo-democratice. Pentru a intelege rolul politicului in perioada pasoptista, iata un citat din Mihail Kogalniceanu:

"Politica a ajuns a fi astazi sufletul lumii moderne; ea este puternica circulatie ce stimuleaza toata gandirea si toata ideea."

NATIUNEA

Natiunea moderna reprezinta comunitatea de interese care depasesc raportarea la clasa sociala, la religie, la suveran.

Natiunile moderne sunt o constructie ideologica si culturala ce implica diferite componente materiale si simbolice:

limba acceptata, cunoscuta si vorbita de toti;

istorie legitimata de continuitatea cu inaintasii straluciti;

eroi exemplari pentru calitatile unei natiuni;

institutii (teatru, filarmonica) si monumente culturale (muzee, statui);

folclor intrat din circulatia orala in cea scrisa;

locuri memorabile vizitate periodic;

peisaje definitorii pentru natura tinuturilor;

mentalitate specifica reflectata in viata cotidiana;

insemne oficiale - imn si drapel

Constructia identitatii nationale este realizata de elita compusa din scriitori, istorici, filologi, oameni politici, juristi, profesori si gazetari. Caile prin care ei actioneaza vizeaza toate domeniile vietii publice si culturale: invatamant si presa, teatru si filarmonica, societati culturale si literare.

CONTEXTUL CULTURAL AL EPOCII PASOPTISTE

Din punct de vedere cronologic, epoca pasoptista se situeaza intre anii 1830 si 1860. Legata de importante evenimente politice si sociale, aceasta delimitare temporala nu are nimic rigid, fiind legata de iesirea Tarilor Romane de sub dominatia otomana, de inceputul unei energizari economice si al dobandirii libertatilor politice.

In aceasta epoca identificam o viguroasa activitate culturala, care avea la baza un amplu program de lupta politica.

In ultimele doua decenii si jumatate ale perioadei pasoptiste, ca o reactie impotriva imitatiei si a influentei culturii occidentale, se dezvolta, in miscarea culturala, un puternic spirit national.

Accentul se pune acum pe folosirea in scris a limbii romane, pe creatia originala si evidentierea valorilor nationale, pe marile initiative culturale menite sa sprijine aceasta orientare. In perioada pasoptista s-au pus bazele unei adevarate renasteri culturale romanesti. Invatamantul, presa, teatrul, literatura, stiintele cunosc o dezvoltare fara precedent. Iau fiinta societati culturale si stiintifice, creste numarul revistelor si al altor periodice, al cartilor tiparite in tiraje mari, se formeaza un public cititor, se organizeaza biblioteci de literatura beletristica, se infiripeaza o viata artistica specific romaneasca, bazata pe traditia populara, ia amploare miscarea de culturalizare a maselor.

In primul deceniu al acestei perioade, utilizarea limbii grecesti se restrange la insemnari, scrisori si unele traduceri. Cultura romaneasca deschizandu-se acum miscarii de idei din Apus, locul limbii grecesti il ia franceza, limba de larga circulatie europeana.

ROMANTISMUL EUROPEAN

Romantismul reprezinta un important curent artistic si literar, aparut in Anglia, Franta si Germania, in prima parte a secolului al XIX-lea, ca o opozitie fata de clasicism. El include nu numai literatura, ci si artele plastice, muzica, filosofia, istoria si estetica.

Cu toata diversitatea de forme nationale ale romantismului, se pot stabili anumite trasaturi generale, caracteristice intregului curent:

Importanta sentimentului si a fanteziei creatoare;

Incercarea de evadare din realitatea obiectiva;

Descoperirea infinitului spatial si temporal;

Patrunderea mai adanca in tainele inimii;

Interesul pentru frumusetea si pitorescul naturii, pentru culoarea locala;

Evidentierea valorii artistice si a ceea ce nu este frumos;

Interesul pentru creatia populara si pentru traditiile nationale;

Personajul romantic provine din toate mediile sociale, este un erou exceptional care actioneaza in imprejurari exceptionale.

REPREZENTANTI AI ROMANTISMULUI LITERAR PRESA ROMANEASCA IN PERIOADA PASOPTISTA

In aceste conditii de intens avant cultural, in toate cele trei Tari Romane se dezvolta o ampla activitate publicistica. Apar primele ziare: Curierul romanesc, la Bucuresti, in 1829, sub conducerea lui Ion Heliade-Radulescu; Albina romaneasca, la Iasi, din initiativa lui Gheorghe Asachi, in acelasi an; Gazeta de Transilvania, la Brasov, in 1838, din initiativa carturarului ardelean George Baritiu.

Un moment deosebit de important in dezvoltarea publicisticii il constituie aparitia, in 1840, a revistei Dacia literara, care se adreseaza intregului neam romanesc, militand pentru ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna. In anul 1848 au aparut noi ziare purtatoare de cuvant ale ideilor revolutiei, promovand o publicistica agitatorica si combativa, precum Pruncul roman sau Poporul suveran.

Nici dupa infrangerea revolutiei activitatea publicistica nu a incetat, revolutionarii scriind acum impotriva celor care au tradat cauza revolutiei romane sau facand din presa o tribuna in favoarea Unirii.

Numarul mare al ziarelor, revistelor literare si stiintifice, aparute in perioada pasoptista, arata marea insemnatate ce se acorda acum cuvantului scris, sub influenta intensei activitati politice.

INVATAMANTUL

Sub presiunea ideilor progresiste ale vremii si cu contributia unor carturari patrioti, se pun acum bazele invatamantului in limba romana, infiintandu-se primele scoli primare in principalele centre ale tarii, primele scoli superioare, conservatoare dramatice si muzicale. Datorita legaturii stranse cu viata, invatamantul in limba nationala, in special cel superior, dobandeste prestigiu, depasind repede obiectivele de inceput, pe care si le propusesera primele scoli - cea a lui Gheorghe Lazar si cea a lui Gheorghe Asachi. Numerosi tineri isi completeaza studiile in universitati din Franta, Germania, Italia. Ei stabilesc acolo legaturi personale cu mari oameni de cultura si cu personalitati politice influente ale vremii.

INVATAMANTUL

Sub presiunea ideilor progresiste ale vremii si cu contributia unor carturari patrioti, se pun acum bazele invatamantului in limba romana, infiintandu-se primele scoli primare in principalele centre ale tarii, primele scoli superioare, conservatoare dramatice si muzicale. Datorita legaturii stranse cu viata, invatamantul in limba nationala, in special cel superior, dobandeste prestigiu, depasind repede obiectivele de inceput, pe care si le propusesera primele scoli - cea a lui Gheorghe Lazar si cea a lui Gheorghe Asachi. Numerosi tineri isi completeaza studiile in universitati din Franta, Germania, Italia. Ei stabilesc acolo legaturi personale cu mari oameni de cultura si cu personalitati politice influente ale vremii.

SOCIETATI CULTURALE

Un rol deosebit in desfasurarea activitatii culturale il joaca, in perioada pasoptista, societatile culturale, precum: Societatea Literara (1827), Societatea Filarmonica (1833); ele slujind idealurile social-politice ale revolutiei si raspunzand nevoii de progres in sfera culturii.

Rolurile societatilor culturale sunt urmatoarele:

Actioneaza pentru extinderea scolilor primare la sate;

Dezvolta invatamantul superior si pe cel artistic in limba romana;

Editeaza ziare si infiinteaza teatre in limba nationala;

Stimuleaza dezvoltarea literaturii originale si a celorlalte arte;

Publica documente istorice vechi;

Incurajeaza traducerile, prelucrarile si adaptarile din literatura universala.

Prin initiativele si activitatea lor culturala, dar si prin telurile politice nemarturisite, aceste societati exercitau o mare influenta asupra populatiei urbane eterogene, angrenate in relatii economice noi, care necesitau o reorganizare a societatii.

CELE DOUA GENERATII ALE PASOPTISMULUI ROMANESC

In general, pasoptismul romanesc s-a prezentat in doua ipostaze: una mai entuziasta, mai clocotitoare in Tara Romaneasca si una mai senina si mai temperata in Moldova.

Prima generatie are meritul de a fi creat climatul cultural, publicand primele ziare in limba romana, cu suplimente culturale:

►Suplimentul "Curier de ambe sexe", editat de Ion Heliade-Radulescu in Muntenia;

►Suplimentul "Alauta romaneasca", editat de Gheorghe Asachi in Moldova

►Suplimentul "Foaie pentru minte, inima si literatura", editat de George Baritiu in Transilvania.

A doua generatie se compune din personalitati provenite din familii boieresti sau burgheze, cu studii in Franta, unde dobandesc idei noi pe care le aplica in diverse domenii, dupa intoarcerea in tara.

Reprezentanti:

►In Moldova: Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costachi Negri.

►In Tara Romaneasca: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac.

►In Transilvania si Banat: Eftimie Murgu, Simion Barnutiu, Avram Iancu, August Treboniu Laurian, Andrei Muresan.

►A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare si magazine istorice, facand vizibila functia politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici, implicati in evenimente, organizeaza Revolutia de la 1848, traiesc apoi in exil, atragand interesul unor personalitati din Franta pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara oglindeste sirul experientelor traite.

A doua generatie se compune din personalitati provenite din familii boieresti sau burgheze, cu studii in Franta, unde dobandesc idei noi pe care le aplica in diverse domenii, dupa intoarcerea in tara.

Reprezentanti:

►In Moldova: Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costachi Negri.

►In Tara Romaneasca: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac.

►In Transilvania si Banat: Eftimie Murgu, Simion Barnutiu, Avram Iancu, August Treboniu Laurian, Andrei Muresan.

►A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare si magazine istorice, facand vizibila functia politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici, implicati in evenimente, organizeaza Revolutia de la 1848, traiesc apoi in exil, atragand interesul unor personalitati din Franta pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara oglindeste sirul experientelor traite.

A doua generatie se compune din personalitati provenite din familii boieresti sau burgheze, cu studii in Franta, unde dobandesc idei noi pe care le aplica in diverse domenii, dupa intoarcerea in tara.

Reprezentanti:

►In Moldova: Mihail Kogalniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costachi Negri.

►In Tara Romaneasca: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac.

►In Transilvania si Banat: Eftimie Murgu, Simion Barnutiu, Avram Iancu, August Treboniu Laurian, Andrei Muresan.

►A doua generatie pasoptista continua eforturile inaintasilor, editeaza reviste literare si magazine istorice, facand vizibila functia politica a culturii. Scriitorii si oamenii politici, implicati in evenimente, organizeaza Revolutia de la 1848, traiesc apoi in exil, atragand interesul unor personalitati din Franta pentru cauza patriei lor, iar creatia lor literara oglindeste sirul experientelor traite.

TRASATURILE CARACTERISTICE ALE

LITERATURII ROMANE DE LA 1848

Scriitorii epocii respective au cateva trasaturi caracteristice comune:

Cei mai multi au inceput invatatura cu dascali particulari in limba greaca si, apoi, si-au continuat studiile in Franta;

Majoritatea au participat la Revolutia de la 1848 si, apoi, au fost obligati sa ia calea exilului;

Fiind participanti activi la viata social-politica, au scris opere literare cu un continut patriotic si militant, exprimand idealurile luptei pentru emancipare sociala si nationala.

Trasaturile esentiale ale literaturii promovate de catre pasoptisti pot fi sintetizate astfel:

Inspiratia din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare sociala si unitate nationala:

Pretuirea frumusetilor patriei si ale creatiei folclorice, in care se reflecta bogatia si varietatea manifestarilor spiritului popular;

Reflectarea problemelor sociale ale epocii lor;

Satirizarea viciilor oranduirii feudale.

Trasaturile esentiale ale literaturii promovate de catre pasoptisti pot fi sintetizate astfel:

Inspiratia din trecutul istoric, din lupta pentru eliberare sociala si unitate nationala:

Pretuirea frumusetilor patriei si ale creatiei folclorice, in care se reflecta bogatia si varietatea manifestarilor spiritului popular;

Reflectarea problemelor sociale ale epocii lor;

Satirizarea viciilor oranduirii feudale.

Scriitorii epocii respective au cateva trasaturi caracteristice comune:

Cei mai multi au inceput invatatura cu dascali particulari in limba greaca si, apoi, si-au continuat studiile in Franta;

PROZA

Desi scrierea vechilor cronici ale tarii implica un exercitiu artistic constient (descrierea, portretul, relatarea indirecta a dialogului, retorica partizana a faptelor, in general), iar personalitati precum Dimitrie Cantemir, Varlaam si altii scriau proza cu intentionalitate si cu depline calitati artistice, ca fenomen literar caracteristic, proza nu se dezvolta decat dupa inceputul secolului al XIX-lea, stimulata atat de modele romantice europene, cat si aparitia primelor publicatii periodice romanesti.

S-au identificat trei directii majore ale prozei pasoptiste:

Descrierea de calatorii - atat in tara, implicand elogiul peisajului si al folclorului romanesc, cat si peste hotare, va fi un gen indragit de catre cititori si de catre scriitori, carora le ofera posibilitatea de a atinge liber diferite subiecte cu implicatii politice, culturale si artistice.

Exemple:

Vasile Alecsandri - O plimbare la munti

Calatorie in Africa

Grigore Alexandrescu - Memorial de calatorie

Proza istorica - inaugurata cu nuvela romantica Alexandru Lapusneanul (1840), se leaga de interesul general al epocii pentru resuscitarea trecutului tarii, de poezia ruinelor si de baladele istorice. Ea isi propune sa reinvie nu numai figura eroilor legendari, ci sa reconstituie epoca in culorile ei adevarate. Interesul romantic pentru specific si pentru culoare locala deschide drumul observatiei realiste a cadrului.

Exemple:

Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul

Nicolae Balcescu - Romanii sub Mihai-voievod Viteazul

Alecu Russo - Cantarea Romaniei

Proza satirica surprinde multe dintre deficientele unei societati in plina transformare.

Exemple:

Costache Negruzzi - Fiziologia provintialului

Vasile Alecsandri - Balta-Alba

Borsec

Istoria unui galban

POEZIA

Modificarile produse in statutul social al literaturii au avut consecinte importante si pe plan literar, mai ales in ceea ce priveste poezia. Largindu-se considerabil cercul cititorilor, una dintre conditiile ei esentiale devine accesibilitatea. Capata preponderenta poezia care se adreseaza direct, intr-o retorica a sentimentului. Creste totodata grija autorului pentru cursivitatea exprimarii si pentru frumusetea limbii. Sub influenta lecturilor romantice, dar si a traditiilor folclorice autohtone, se introduc specii noi, precum balada si cantecul, iar unele dintre cele clasice, cum ar fi fabula sau oda, cunosc o noua raspandire, ca mijloc de afirmare a idealurilor politice si culturale nationale.

Orizontul tematic al liricii devine mult mai larg decat inainte, iar vechile teme (iubirea, conditia umana, fericirea) capata si ele noi sensuri, pentru ca poetul are acum sentimentul existentei sale sociale.

Dezvoltarea unei constiinte sociale a poetului in aceasta epoca se intalneste cu doua tendinte de ordin cultural si literar: o deschidere fireasca spre cultura si literatura popoarelor lumii si o revenire naturala spre valorile morale si artistice ale patrimoniului national.

Schematic, marile teme ale poeziei epocii se pot prezenta astfel:

Ideea nationala

Exemple:

Gheorghe Asachi - La patrie

Grigore Alexandrescu - O impresie. Dedicata ostirii romane

Umbra lui Mircea. La Cozia

Dimitrie Bolintineanu - Muma lui Stefan cel Mare

Critica societatii contemporane

Exemple:

Grigore Alexandrescu - Satira duhului meu;

Cainele si catelul

Gheorghe Asachi - Musca si calul

Afirmarea omului si a personalitatii sale

Exemple:

Dimitrie Bolintineanu - Scopul omului

Gheorghe Asachi - Dorul

Grigore Alexandrescu - Asteptarea

Anul 1840

Andrei Muresanu - Un rasunet

DRAMATURGIA

O contributie de seama la promovarea spiritului national si la raspandirea culturii in randul maselor populare a avut-o dezvoltarea teatrului. Din initiativa acelorasi neobositi carturari, Ion Heliade Radulescu (in Muntenia) si Gheorghe Asachi (in Moldova) s-au pus bazele teatrului in limba romana, la inceput prin traduceri, iar apoi prin scrieri originale.

Dupa anul 1840, teatrul romanesc original a devenit o institutie culturala durabila, un mijloc eficace de luminare a poporului, de propaganda politica si ideologica.

Directii tematice ale dramaturgiei pasoptiste:

Directia satirica

Sunt prezentate situatii comice, atitudini ridicole ale unor tipuri de personaje din societatea vremii. Imitand uneori sau localizand elemente din unele modele straine, aceste scenete surprind aspecte veridice ale vietii contemporane, pun in scena tipuri originale si deschid astfel drumul teatrului realist satiric al lui Vasile Alecsandri.

Exemple:

Costache Faca - Comodia vremii

Frantuzitele

Matei Millo - Un poet romantic

Alecu Russo - Bacalia ambitioasa

Vasile Alecsandri - Chirita in Iasi

Chirita in provintie

Directia istorica

Urmand, in general, un model romantic, aceste incercari dramatice aveau ca principal scop trezirea sentimentelor patriotice, a mandriei nationale, prin evocarea vremurilor de glorie de odinioara, oferind un exemplu contemporanilor.

Exemplu:

Gheorghe Asachi - Petru Rares