POPOARELE DIN ORIENTUL ANTIC

Popoarele din Orientul antic.

Orientul antic arie geografica care cuprindea NV Africii, tarmul de est al Marii Mediterane si Asia, pana la tarmurile Oceanelor Indian si Pacific.

- civilizatiile Orientului antic sau dezvoltat in functie de mediul geografic in vaile fertile ale unor mari fluvii (Tigru, Eufrat, Nil) si pe tarmul de est al Marii Mediterane Semiluna fertila

Sumerienii:

- origine nesigura: vin, poate, din muntii de la est, ori de peste mare si se stabilesc in sudul Mesopotamiei, la inceputul mileniului al IV-lea i.Hr.

- creatorii celei mai vechi civilizatii cunoscute.

- ocupatii: agricultura si cresterea vitelor.

- organizati in orase-state independente, administrate de un rege (prerogative politice si religioase) sprijinit de aristocratia sacerdotala si militara

- orase-state sumeriene: Ur, Uruk, Nippur, Umma si Lagas.

Akkadienii:

- triburi semite care patrund in regiunea centrala a Mesopotamiei la inceputul mileniului al III-lea i.Hr.

- intemeieza orase-state, centre politice si economice: Akkad, Kis, Babilon.

- la inceputul mileniului al II-lea i.Hr., amoritii, se infiltreaza in Mesopotamia       hegemonia Babilonului.

regele Hammurabi i.Hr.):

- o eficienta organizare interna,

primul cod de legi cunoscut in istorie.

Nabucodonosor al II-lea i.Hr.) - fondatorul Imperiului Noului Babilon.

i.Hr., regele persan Cirus ocupa Babilonul si anexeaza Imperiul Neobabilonian la imperiul sau.

Asirienii:

- populatie razboinica de origine semitica care ocupa din mileniul al III-lea i.Hr., nordul Mesopotamiei.

intemeiaza o serie de orase-state: Assur, Ninive.

- putere militara, Asiria s-a bazat

pe o armata, organizata si disciplinata.

Tiglatpalassar I (secolul al XI-lea i.Hr.)

- fondatorul Imperiului Asirian

- stapanea teritorii pana la Marea Neagra

Marea Mediterana si Golful Persic.

i.Hr. - Asiria se prabuseste sub loviturile unei coalitii formata din mezi si babilonieni.

Egiptenii:

- Valea Nilului, lata de 10-25 km si lunga de 1 000 de km, de la prima cataracta, la varsarea in Marea Mediterana, inconjurata de desert, mare si munti.

in neolitic, triburi nord-africane de vanatori migreaza spre Delta si Valea Nilului devin sedentari, agricultori si crescatori de animale.

mileniul al IV-lea i.Hr. - patrund dinspre est, probabil prin peninsula Sinai, populatii hamito-semite; din amestecul cu autohtonii rezulta vechea populatie egipteana.

- necesitatea de a controla Nilul si revarsarile sale centre de putere locala doua nuclee statale: Egiptul de Jos si Egiptul de Sus stratificarea sociala Egiptul impartit in 42 de nome.

- economia: agricultura (orz, grau si in, gradinaritul, pomicultura, viticultura, cresterea vitelor), mestesugurile, comertul

Evreii:

civilizatia ebraica se constituie si evolueaza in Palestina "tara in care curge laptele si mierea', datorita vaii Iordanului extrem de fertila

- se cultiva pomi fructiferi, vita de vie si cereale.

- semiti nomazi, evreii se stabilec in Palestina la inceputul mileniului al II-lea, condusi de Abraham, intemeietorul unui nou popor intr-o tara noua si purtatorul unei noi credinte intr-un Dumnezeu unic

foamete condusi de Iacob, evreii se stabilesc la estul Deltei Nilului; dupa 400 de ani de robie, evreii sunt eliberati de Moise, si in timpul ratacirii lor de 40 de ani prin desertul Sinai, evreii primesc Legea lui Moise, cuprinzand cele Zece Porunci.

se organizeaza intr-o confederatie de triburi, trec la viata sedentara si incep actiunea de ocupare a Canaanului sub conducerea lui Iosua.

- sec. XI i.Hr. - pericolul reprezentat de filisteni evreii se unesc sub conducerea lui Saul, primul rege,

David (1004-965 i.Hr.) si Solomon (965-930 i.Hr.), au transformat Israelul intr-o putere importanta in regiune, cu capitala la Ierusalim.

Munca individuala:

Fluviul prilejuieste, in general, atatea inlesniri pentru agricultura si atatea foloase pentru oameni, incat majoritatea cultivatorilor nu trebuie decat sa arunce samanta pe locurile care s-au uscat si sa aduca vitele acolo, ca sa calce samanta in picioare. Iar dupa patru sau cinci luni ei vin inapoi sa faca secerisul. Altii, dupa ce trec cu niste pluguri usoare peste ogoarele care au fost udate, strang cu gramada roadele, fara multa cheltuiala si truda

(Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica

Pe baza textului lui Diodor din Sicilia:

- Prezentati solutia folosita de asirieni pentru a combate seceta.

- Mentionati, pe baza informatiilor din manual, alte popoare care au folosit solutii similare pentru combaterea secetei. Justificati raspunsul.