ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL

IZBUCNIREA RAZBOIULUI

La inceputul secolului al XX-lea, intre marile puteri a inceput o disputa apriga pentru reimpartirea lumii. Intinsele si bogatele teritorii din Africa si Asia, luate in stapanire de Anglia si Franta, constituiau motivul principal de nemultumire pentru celelalte puteri europene, in special pentru Germania.

Au luat astfel nastere doua tabere rivale:

- Antanta (Franta, Anglia si Rusia) ;

- Puterile Centrale (Germania si Austro-Ungaria).

Ambele tabere au pornit cursa nebuna a inarmarilor si, in 1914, s-a declansat un razboi teribil ce avea sa dureze mai bine de patru ani.

In scurt timp, alte tari s-au aliat celor doua grupari militare, transformand acest razboi intr-un conflict mondial. El a zguduit intreaga viata a planetei.

ROMANIA NEUTRA

Pana in 1916, tara noastra a ramas neutra. Cele doua tabere s-au intrecut in a face promisiuni Romaniei, insa aceasta nu era pregatita din punct de vedere militar si nici nu era hotarata de partea cui sa lupte. Ea visa doar recuperarea teritoriilor aflate sub ocupatie straina. Pentru realizarea acestui ideal, romanii ar fi trebuit sa lupte si cu unii si cu altii.

Regele Carol I s-a stins din viata in octombrie 1914 si pe tronul Romaniei a urcat nepotul sau, Ferdinand I.

PARTICIPAREA ROMANIEI

a) Campania din 1916

In vara anului 1916, Franta trebuia sa faca fata unei puternice ofensive militare germane. Ea a cerut Romaniei sa intre in

razboi, promitand aprovizionarea cu armament modern si, in caz de victorie, sa sprijine unirea Transilvaniei si Bucovinei cu Romania.

In august 1916, Romania a renuntat la neutralitate si a declarat razboi Austro-Ungariei, desi avea de opus rezistenta si la Dunare, Bulgariei si Turciei (aliatele Puterilor Centrale). Armata romana a patruns in Transilvania prin trecatorile Carpatilor, eliberand o serie de localitati importante. Ostasii romani au fost intampinati cu bucurie de transilvaneni.

Pentru a opri ofensiva romana, Puterile Centrale au adus in Transilvania trupe importante, reusind sa respinga fortele noastre. S-au dat batalii eroice in trecatorile de pe Jiu, Olt, Predeal si Oituz. Armatele germane, bulgare si turcesti au atacat si dinspre Dunare, obligand armata romana sa se retraga, lasand in mainile dusmanilor Oltenia, Muntenia si Dobrogea. Guvernul, regele si o mare parte a populatiei s-au refugiat in Moldova, unde foametea, mizeria si bolile au secerat mii de vieti omenesti. In acest timp, petrolul si produsele agricole din sud au fost jefuite fara mila de catre germani.

b) Anul 1917: Marasti, Marasesti, Oituz

In iarna anului 1916-1917,armata romana s-a refacut, primind armament modern si instructori din partea Frantei si Angliei.

Germanii au adus cele mai bune trupe pentru a sparge rezistenta romaneasca din sudul Moldovei. Luptand sub deviza: "Pe aici nu se trece!", ostasii si ofiterii romani condusi de catre generalii Eremia Grigorescu si Alexandru Averescu au stopat la Oituz, Marasti si Marasesti fortele inamice. Ei au starnit prin eroismul lor extraordinar admiratia intregii Europe.

Planurile germanilor de a infrange definitiv Romania au esuat.

SFARSITUL RAZBOIULUI

Luptele dintre Puterile Centrale si Antanta au continuat pana la sfarsitul anului 1918, an in care S.U.A. au intrat in conflictul european de partea francezilor, englezilor si a italienilor.

Puterile Centrale au fost infrante pe toate fronturile si nevoite sa ceara pace.

URMARILE RAZBOIULUI

Popoarele din centrul si sud-estul Europei, aflate sub ocupatia austro-ungara, si-au declarat independenta, ducand la destramarea fostului imperiu. La fel au procedat si romanii din Banat, Crisana, Maramures, Transilvania si Bucovina care au hotarat mai apoi unirea cu patria-mama, Romania.

6. MAREA UNIRE DIN 1918

UNIREA BASARABIEI

La sfarsitul anului 1917, comunistii rusi l-au inlaturat de la putere pe tarul Nicolae al II-lea si au incheiat pace separata cu Puterile Centrale. Popoarelor aflate pana atunci sub dominatia tarista li s-a acordat libertatea de a-si hotari singure viitorul.

La 24 ianuarie 1918, Basarabia si-a declarat independenta, sub numele de Republica Democrata Moldoveneasca, avand in frunte Sfatul Tarii format din 150 de deputati, dintre care 105 erau romani. Aceasta hotarare nu a fost pe placul comunistilor din Ucraina si Rusia, care au trimis in Basarabia detasamente inarmate ce s-au dedat la jafuri cumplite. A fost nevoie de interventia armatei romane pentru a pune pe fuga aceste bande de talhari.

La 27 martie, Sfatul Tarii, avand in fruntea sa pe Ion Inculet si Pantelimon Halippa, a proclamat Unirea Basarabiei cu Romania. Aceasta reusita a incurajat lupta romanilor din celelalte regiuni aflate sub ocupatie straina pentru a reveni la patria-mama.

UNIREA BUCOVINEI

Infrangerea Puterilor Centrale in primul razboi mondial a adus cu sine si destramarea Imperiului Austro - Ungar. Rand pe rand, cehii, slovacii si croatii si-au recapatat libertatea si si-au creat state independente.

Sfarsitul anului 1918 ii gaseste pe bucovineni in plina actiune. Ei au fost nevoiti sa faca fata dezordinii provocate de austriecii si ucrainenii care isi disputau stapanirea "asupra frumoasei si stravechii Bucovine".

Lupta romanilor de aici s-a impletit strans cu a celor din Banat si din Transilvania. In octombrie 1918, a fost creat Consiliul National Roman, condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici si Sextil Puscariu.

La Congresul General al Bucovinei, tinut la Cernauti pe 15 noiembrie 1918, toti delegatii romani, ucraineni, germani si polonezi au votat "Unirea neconditionata si pentru vecie a Bucovinei in vechile hotare cu regatul Romaniei".

UNIREA TRANSILVANIEI

Dorinta romanilor transilvaneni de a se uni cu Romania a intampinat impotrivirea Ungariei, care se desprinsese de Austria.

In parlamentul maghiar de la Budapesta, fruntasii politici romani au aratat clar ca este dreptul natiunii romane de a-si hotari singura viitorul.

Consiliul National Roman a stabilit intrunirea delegatiilor localitatilor transilvanene la 1 decembrie, la Alba-Iulia (care era un simbol: fosta capitala a Daciei romane, locul unirii sub Mihai Viteazul si locul martiriului lui Horea si Closca). In acea zi, cei 1228 de delegati au votat in unanimitate Unirea Transilvaniei cu Romania. Proclamatia Unirii a fost apoi anuntata celor peste 100 000 de romani adunati pe Campul lui Horea, de catre Vasile Goldis.

INSEMNATATEA UNIRII

Conferinta de pace de la Paris care a urmat primului razboi mondial a recunoscut Unirea tuturor romanilor intr-un singur stat independent "conform istoriei sale milenare".

Pentru acest vis, Romania facuse sacrificii uriase in oameni si materiale. Ea s-a situat pe locul al II-lea, dupa Franta, in privinta pierderilor cauzate de razboi, care se ridicau la peste 72 miliarde de lei in aur.

Romania reintregita avea la 1918 o suprafata de 295.049 km², fata de 137.000 km² inainte de Unire, si o populatie de 16.000.000 de locuitori, dintre care trei sferturi erau romani.

Unirea provinciilor romanesti cu patria-mama n-a fost impusa cu forta, s-a facut in mod liber, prin vot democratic, in adunari populare.

Pe-al nostru steag

de Andrei Barseanu

Pe-al nostru steag e scris Unire,

Unire-n cuget si-n simtiri

Si sub mareata lui umbrire

Vom infrunta orice loviri.

Acela-n lupta grea se teme,

Ce insusi e ratacitor,

Iar noi uniti in orice vreme,

Vom fi, vom fi invingatori.

Am inarmat a noastra mana

Ca sa pazim un scump pamant.

Dreptatea e a lui stapana,

Iar domn e adevarul sfant.