Revizuirea Constitutionala din 31 octombrie 2003

Revizuirea Constitutionala din 31 octombrie 2003

Fiecarui moment istoric de mare importanta din istoria statului roman modern ii corespund reforme constitutionale. Constitutiile au fost martorii si expresiile transformarilor istorice pe care le-a cunoscut societatea romaneasca . Romania se pregateste in prezent sa faca un nou pas istoric, respectiv aderarea la Uniunea Europeana, al carui moment premergator trebuie sa fie o reforma institutionala. Doua importante cerinte au stat la baza acestui demers al intregii societati romanesti: obiectivele politice fundamentale de integrare europeana pentru care cetatenii Romaniei au optat, alaturi de faptul ca, atat cetatenii, cat si institutiile publice sau de utilitate publica au avut ocazia sa constate ca exista domenii constitutionale incomplet formulate sau ca unele solutii constitutionale nu mai corespund prezentului si viitorului societatii.

In acest sens, in anul 2003 s-a initiat procedura de revizuire a Constitutiei din anul 1991 in scopul adaptarii acesteia la noile realitati politice, economice, sociale si culturale din societatea romaneasca, in vederea apropiatei integrari in Uniunea Europeana. Astfel, pe data de 19 octombrie 2003 s-a desfaturat referendumul national pentru revizuirea Constitutiei, care s-a soldat cu un rezultat favorabil din partea populatiei cu drept de vot, revizuirea intrand in vigoare odata cu adoptarea ei prin acest referendum .

Principalul obiectiv al revizuirii constitutionale din 2003 este crearea fundamentelor legale si institutionale ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, noua Constitutie cuprinzand numeroase prevederi cu relevanta comunitara. Au fost insa modificate si alte prevederi constitutionale, precum si introduse altele noi, pentru corectarea si adecvarea inadvertentelor din Constitutia din 1991. S-a urmarit astfel consacrarea juridica a caracterului democratic al statului roman si accesul cetatenilor la luarea deciziilor, precum si garantarea mai eficienta a drepturilor si libertatilor omului si cetateanului.

In acest sens, noua formulare constitutionala prevede ca Romania este stat de drept, democratic si social, in care libertatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei de la 1989, si sunt garantate . Un aspect extrem de important in acelasi scop, este reprezentat de reglemtarea expresa a principiului democratic al separatiei puterilor in stat . Acest principiu are numeroase avantaje, el permitand definirea clara a modului de organizare a autoritatilor ce exericita una dintre cele trei puteri, modalitatea de functionare a acestora, precum si mecanismele de interferenta dintre acestea. Noile prevederi constitutionale asigura o mai buna reprezentare a cetatenilor in luarea deciziilor, precum si modalitati directe de implicare a acestora in activitatea statului, urmarindu-se astfel garantarea drepturilor cetatenesti. O forma de participare directa a populatiei la actul de conducere statala este reprezentata de initiativa legislativa, conferita unui numar de cetateni cu drept de vot care pot propune un proiect de lege. Constitutia mai consacra si alte instrumente prin care categorii ale populatiei tind sa influenteze decizia politica, actul democratic de conducere legislativa si executiva. Este vorba despre cadrul de infiintare si functionare a unor ONG-uri cu caracter civic, care promoveaza activismul cetatenesc la nivel central si, mai ales, la nivelul comunitatilor locale. Asemenea ONG-uri reprezinta cetatenii in fata statului. In unele situatii, acestea devin chiar parteneri ai Guvernului in procesul de decizie. Practic, aceste organizatii apar si ele tot ca modalitati de garantare a drepturilor cetatenesti .

Astfel, prin revizuirea constitutionala din 2003 s-a incercat aducerea organizarii si functionarii institutiilor statului la exigentele apropiatei integrari europene. Prin prevederile nou-introduse s-a incercat deasemenea crearea unui climat de stabilitate constitutionala, necesar pentru dezvoltarea ulterioara a Romaniei, pentru iesirea din tranzitia in care a intrat dupa Revolutia din 1989 si intrarea in randul democratiilor europene moderne.