Sate din Europa si din spatiul romanesc

Sate din Europa si din spatiul romanesc

A. Lumea rurala

Spatiul romanesc apartine celui central european delimitat de Elba, Alpii austrieci, Urali, Baltica, Mediterana si Pont, spatiu de stepa si silvo-stepa, majoritar etnic slav, supus invaziilor turanice si turcice pana in secolul XIII, predominant rural, aflat in inapoiere economica si politica evidenta fata de apus

B. Peisajul si habitatul

Este dominata de ciclurile agricole, de precaritatea existentei si nevoia luptei intregii familii pentru supravietuire. Casele sunt modeste cu 1-2 camere din lut, nuiele, paianta, lemn, chirpici, adapostind mai multe generatii de oameni si vitele casei. Hrana se baza pe legume, fructe, cereale, peste si doar de sarbatori pe carne. Uneltele si imbracamintea se fabrica pe plan local, putinul timp liber fiind petrecut la moara, crasma sau biserica. Analfabetismul da prioritate religiei, dublata de credinte mistico-populare.

C. Demografie

Populatia mileniului I si inceputului de mileniu II este relativ putin numeroasa, locuind in proportie de 90% in mici comunitati rurale despartite mari suprafete impadurite, de mlastini si paduri. Spatiul de locuire romanesc se intindea la inceputul mileniului II pe fostul teritoriu dacic, insumand circa 4000 de asezari predominant rurale, bazate pe obstile libere de agricultori si pastori, organizati in formatiuni prestatale zonale si implicati in viata comercial-sociala si politico-militara a sud-estului european. Societatea romaneasca de la inceputul mileniului II gravita in jurul obstii rurale, bazat pe proprietatea comuna a pamantului, cu propria ierarhie sociala, cu o incipienta clasa feudala, platind tribut statului sau unei puteri politico-militare vremelnice.

D. Utilaje si tehnici agricole

Satul este o comunitate economica bazata pe agricultura, pastorit, pomicultura si legumicultura, folosind unelte rudimentare, asolament bienal si tehnica focului si destelenirii noilor zone. Treptat se introduce plugul cu rotila, brazdar si cormana, un nou sistem de injugare a boului si a calului, fertilizarea naturala a solului, grapa, cultivatorul si moara hidraulica.

E. Economia agrara si alimentatia

Majoritatea populatiei se alimenta cu legume, fructe, cereale, lactate si peste si doar ocazional cu carne. Predomina cresterea si exportul vitelor, urmat de comertul cu miere, sare, cereale, piei, lana si produse viticole. Situatia alimentara a taranului se degradeaza in secolul XIX pe fondul extinderii mosiilor destinate productiei cerealiere ce ia calea exportului.

F. Structuri sociale

Taranii constituie covarsitoarea masa a populatiei grupata in sate si obsti satesti, care evolueaza treptat de la stadiul de libertate la cel de dependenta totala sau partiala fata de seniorii feudali.

Seniorii reprezinta simbioza dintre vechea aristocratie romana si elita militar-politica a migratorilor, care se ierarhizeaza in functie de pozitia fata de monarh si de bogatia personala ce consta in pamanturi, sate, vite si oameni sub arme.

Relatiile feudale se dezvolta in procesul de extindere a domeniului feudal si de aservire a taranimii. Ea consta in impunerea unor obligatii in bani(cens), munca(claca) si produse(dijma), variabile ca dimensiuni si raporturi dintre ele in functie de evolutia sistemului feudal. Feudalul este judecator, comandant militar si strangator de impozite la nivel local si zonal, prin atributiile conferite lui de suveran asupra pamantului si a taranilor.