Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


VLAD TEPES

Istorie



+ Font mai mare | - Font mai mic



VLAD TEPES

Inainte de a porni in ajutorul Belgradului, Iancu de Hunedoara l-a ajutat pe Vlad Tepes, supranumit si Dracula, sa urce pe tronul Tarii Romanesti.



Denumirea de Dracula i se tragea de la numele tatalui sau, Vlad Dracul, care primise Ordinul Dragonului de la regele Ungariei, iar porecla de Tepes si-a atras-o fiindca obisnuia adesea "sa-i traga in teapa" pe cei vinovati.

ORGANIZAREA TARII

Era in vremea aceea in Tara Romaneasca o dezordine totala: boierii cei mari schimbau domnii dupa cum pofteau, hotii si talharii impanzisera targurile si drumurile, turcii treceau Dunarea si jefuiau

satele, iar negustorii straini controlau pietele si stabileau preturile, uitand deseori a-si plati vamile.

De cum a urcat pe tron, Tepes a luat masuri aspre impotriva celor care nu respectau legile tarii. A intarit paza drumurilor si a targurilor, a starpit hotia, i-a pedepsit pe boierii cei lacomi si pe negustorii sasi din Sibiu si Brasov care pusesera la cale chiar inlocuirea domnitorului.

LUPTA ANTIOTOMANA

Gandul sau cel mare a fost insa acela de a se opune primejdiei turcesti.

Dandu-si seama ca singur nu va reusi, Tepes si-a cautat prieteni de nadejde. L-a ajutat in anul 1457 pe varul sau, Stefan cel Mare, sa urce pe tronul Moldovei si a incheiat un tratat de prietenie cu Matei Corvin, regele Ungariei.

Nu a neglijat intarirea cetatilor si organizarea armatei, asa cum vazuse la protectorul sau, Iancu de Hunedoara.

In 1459, Tepes trece la actiune. Solilor turci veniti dupa tribut le tintuieste cu piroane turbanele de cap fiindca nu voisera sa si le scoata in fata domnitorului.

Ocupat cu alte campanii de cucerire, Mahomed al II-lea ii da ordin lui Hamza - Pasa sa puna la cale o intalnire cu Tepes, la Giurgiu, si sa-l prinda de viu. Banuind viclenia pasei, domnul roman a venit la intalnire insotit de un corp de oaste. Pasa si ai lui au cazut ei insisi in cursa. Apoi, imbracati turceste, romanii au trecut Dunarea si au omorat peste 20 000 de turci.

CAMPANIA LUI MAHOMED - 1462

Sultanul insusi a pornit asupra Tarii Romanesti cu 200 000 de ostasi, aducand cu sine si pe Radu cel Frumos, fratele lui Vlad, spre a-l numi domn.

Tepes, dispunand doar de 20 000 de luptatori, a pustiit totul in calea navalitorilor si a hartuit oastea sultanului, distrugand detasamentele plecate dupa hrana.

In noaptea de 16 spre 17 iunie 1462, Tepes a atacat tabara turceasca, provocand dezordine si panica. La adapostul intunericului, insusi domnitorul a incercat sa ajunga la cortul sultanului, dar a gresit tinta. Desi romanii au provocat dusmanului mari pierderi, au fost nevoiti sa se retraga.

Sultanul s-a apropiat cu numeroasa sa armata de Targoviste (capitala Tarii Romanesti). Aici, pe o distanta de 3 km, atarnau in tepi cei peste 20 000 de turci prinsi la Giurgiu. Cutremurat de groaza, Mahomed s-a grabit sa-l puna pe tron pe Radu cel Frumos si sa-si retraga oastea macinata de ciuma si de lipsa hranei la sud de Dunare.

Marii boieri au trecut de partea noului domn si Tepes si-a cautat refugiul in Ardeal, la Matei Corvin.

Aici insa, vechii lui dusmani, negustorii sasi, au falsificat niste scrisori din care reiesea ca Vlad i-ar fi propus sultanului supunere si ajutor contra Ungariei. Dand crezare acestor scrisori, Matei Corvin l-a inchis pe Tepes la Buda, capitala Ungariei. Abia dupa 14 ani si-a dat seama de greseala si, impreuna cu Stefan cel Mare, l-a ajutat sa urce iar pe tronul Tarii Romanesti.

Cea de-a doua domnie a durat doar trei luni. Se pare ca Tepes a pierit intr-o batalie cu turcii.

PERSONALITATEA LUI VLAD TEPES

Acesta este adevarul despre Vlad Tepes, cel care a dat piept cu Mahomed Cuceritorul. Europa ii datoreaza respect celui care i-a oprit pe turci la Dunare. Dracula- Voda nu are nimic in comun cu mitul vampirului Dracula.

A fost aspru, pentru ca vremurile erau grele, iar lacomia si hotia intrecusera orice masura.

VODA - TEPES

de Tudor Arghezi

fragment

Pacea e-n tara, pacea in afara,

Hotarul, linistit cum n-a mai fost,

Si sesurile, azi la adapost,

Plugarii noi le fulgera si ara.

Si pe cand prieteni si curteni in zale

Ciocnesc in juru-i cupele cu vin,

In cinstea faptelor Mariei Sale,

El cugeta ce tepi li se cuvin.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1302
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved