Arhimede

Savantul grec Arhimede (in greaca Αρχιμήδης Arhimedes; n. aprox. 287 i.Hr. in Siracusa, atunci colonie greceasca, d. 212 i.Hr.) a fost unul dintre cei mai de seama invatati ai lumii antice. Realizarile sale se inscriu in numeroase domenii stiintifice: matematica, fizica, astronomie, inginerie si filozofie. Carl Friedrich Gauss considera ca Arhimede si Isaac Newton au fost cei mai mari oameni de stiinta din intreaga istorie a civilizatiei umane.

Opera

Din operele lui au fost pastrate un numar relativ mare de lucrari. Printre acestea se afla si Despre sfera si cilindru, in care Arhimede demonstreaza ca raportul dintre aria unei sfere si cea a cilindrului circumscris este egala cu raportul dintre volumele celor doua corpuri (si anume exact 2/3), rezultat de care Arhimede se pare ca era foarte mandru.

A pus la punct o metoda de a calcula numarul π (raportul dintre circumferinta si diametrul unui cerc) cu o precizie oricat de buna, bazata pe calculul perimetrelor unor perechi de poligoane regulate, unul inscris in cerc si altul circumscris, cu numar crescator de laturi. Pentru cazul cand numarul laturilor este 96, Arhimede a calculat o aproximatie a numarului π intre 223/71 (aproximativ 3,1408) si 22/7 (aproximativ 3,1429).

Studiul proprietatii spiralelor si descrierea inventiei sale, surubul fara sfarsit (sau surubul lui Arhimede), cu o larga aplicabilitate practica, se regasesc in lucrarea Despre suruburi. A descoperit principiul fundamental al hidrostaticii prin care a pus bazele acestei importante discipline, in lucrarea in doua volume Periton ochumenon (Despre corpurile plutitoare). In legatura cu aceasta descoperire este citata celebra exclamatie "Heureka!" ("Am gasit! in greaca moderna "Evrika!"). In principiu legea lui Arhimede este urmatoarea: "Un corp scufundat intr-un lichid sau gaz este impins ascendent pe verticala cu o forta egala cu greutatea volumului de lichid sau gaz dislocat". Atunci cand forta determinata de presiunea lichidului este mai mare decat greutatea corpului acestea pluteste, iar atunci cand cele 2 forte sunt egale obiectul ramane in echilibru.

Tetragonismos paraboles (Cvadratura parabolei) este lucrarea considerata a prefigura calculul integral. Cu Prammites sau Arenarius (calculatorul de nisip) incearca sa gaseasca un procedeu de exprimare a numerelor mari (calculul firelor de nisip care ar incapea in Universul cunoscut atunci, 10⁵¹).

Prin alte cercetari a determinat centrul de greutate al corpurilor, a stabilit legile parghiilor si a inventat scripetele compus (matematicianul Pappos citeaza celebrul sau aforism "Dati-mi un punct de sprijin si voi urni Pamantul din loc") etc. Manuscrise grecesti, latine si arabe ale lui Arhimede, scrise intre secolele al XVI-lea si al XVII-lea in Europa, au dat un nou impuls cercetarilor stiintifice ale epocii sale.