Ion Creanga - Biografie

Ion Creanga

Biografie

Data nasterii sale este incerta. Creanga insusi afirma in Fragment de biografie ca s-ar fi nascut la 1 martie [1] O alta varianta o reprezinta data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de nou-nascuti din Humulesti, publicata de Gh. Ungureanu. [2]

Parintii sai sunt Stefan a lui Petrea Ciubotariul si Smaranda, iar el a mai avut inca sapte frati: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile si Petre. Ultimii trei au murit de copii. Ecaterina a murit in 1893, iar Zahei, Maria si Ileana in 1919 3]

Copilaria lui Creanga este bine cunoscuta datorita Amintirilor din copilarie.[2]

In 1847 incepe scoala de pe langa biserica din satul natal. Fiu de taran din Humulesti, este pregatit mai intai de dascalul din sat, dupa care mama sa il incredinteaza bunicului sau, David Creanga, care-l duce pe valea Bistritei, la Brosteni, unde urmeaza scoala de acolo. [4] In 1853 este inscris la Scoala Domneasca de la Targu Neamt, sub numele Stefanescu Ion 5] Acolo, el il are ca profesor pe parintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). [6] Dupa dorinta mamei, care voia sa-l faca preot, el este inscris la Scoala catihetica din Falticeni ('fabrica de popi'). Aici, el apare sub numele de Ion Creanga, nume pe care l-a pastrat tot restul vietii. [7] Dupa desfiintarea scolii din Falticeni, este silit sa plece la Iasi, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic 'Veniamin Costachi' de la Socola.[8]

Imprietenindu-se cu Mihai Eminescu, a inceput sa frecventeze intrunirile societatii literare 'Junimea' conduse de Titu Maiorescu si a publicat in 'Convorbiri literare' diverse povestiri, anecdote si chiar Amintirile.

Ion Creanga este unul din marii clasici ai literaturii romane care s-au afirmat la Junimea, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. E un scriitor realist care a reusit sa ridice proza romaneasca din secolul trecut pe aceleasi culmi pe care Eminescu propulsase limba literara in poezie, valorificand vorbirea omului simplu si ridicand-o la un nivel neegalat pana astazi.

Despre cel mai mare povestitor al romanilor, Ion Creanga, care ii urmeaza lui Ion Neculce, s-a spus ca a intrat in literatura cu un substantial fond sufletesc si intelectual de sorginte populara. In acest sens, George Calinescu afirma ca, scriitorul moldovean reprezinta poporul roman, insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune. In Creanga traiesc credintele, cresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului. Izvorul principal al operelor sale este folclorul romanesc.

Plecand de la folclor, Creanga a reusit sa ridice proza romaneasca pe culmi nebanuite. Valorificand limba omului simplu, el o ridica la un nivel artistic neegalat, dovedindu-se un artist profund original. Indemnul de a scrie i-a venit din partea bunului sau prieten Mihai Eminescu.

In toamna anului 1875 Creanga citeste la Junimea povestirea Soacra cu trei nurori, care apare in revista Convorbiri literare, din octombrie: Ce fericita achizitie pentru societatea noastra acea figura taraneasca si primitiva a lui Creanga - exclama Iacob Negruzzi - redactorul revistei.

Fiind "toba de anecdote", el avea totdeauna pregatite cate o "corosiva" pentru junimistii care se amuzau copios, hazul lor facand sa se cutremure peretii. Rasul lui inveselea toata societatea, cand aducea cate o poveste sau nuvela, sau cate un capitol din Amintirile lui.

Cu cata placere si haz ascultam sanatoasele produceri ale acestui talent primitiv noteaza entuziasmat I. Negruzzi, recunoscand in Ion Creanga un geniu naiv care a exercitat o mare putere de atractie asupra spiritelor complicate ale scriitorilor vremii.

Mormantul lui Ion Creanga de la Cimitirul Eternitatea din Iasi.

Plecarea amicului sau Mihai Eminescu la Bucuresti, la revista Timpul, unde devine redactor, boala care i se accentueaza, ii adumbresc ultima perioada a vietii. Este vazut, insa rar, la cenaclul lui N. Beldiceanu si colaboreaza sporadic la Contemporanul. In 1887 renunta la invatamant si solicita pensionarea. La cateva luni de la moartea (la 15 iunie 1889) lui Mihai Eminescu, in 1889, in noaptea de Anul Nou, Creanga se stinge la Iasi, fiind inmormantat in Cimitirul Eternitatea din Iasi. Poeta Veronica Micle a murit in acelasi an cu cei doi.

Ultimele zile le-a petrecut in bojdeuca din mahalaua Ticau a Iasilor, unde un atac teribil de epilepsie i-a curmat firul vietii.